4,447 matches
-
Îngroșarea membranei bazale glomerulare se datorează cel mai probabil atât creșterii sintezei colagenului membranar cât și scăderii scăderii degradării acestuia. Componentele necolagenice ale membranei bazale glomerulare sunt în general reduse cantitativ: la pacienții diabetici există o reducere a sintezei de novo a heparan sulfatului și a conținutului total de glicozaminoglicani (22). Alterările altor componente necolagenice rămân controversate. Mecanismele intime ale acestor modificări matriceale nu sunt bine cunoscute. Cel mai des implicate sunt glucotoxicitatea, sistemul PKC și TGFβ (22). Anomaliile fluxului sanguin
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
Fenomenul parizian, în politică sau în cultură, trimite întotdeauna la evenimente care ocupă topul performanțelor. L-S. Mercier constată că superioritatea francezilor își găsește explicația, în maniera proprie lor de a vedea lucrurile într-un mod nou, non nova, șed nove, cum spune proverbul latin 16. Dincolo de perturbările politice și sociale provocate de Revoluție și care au marcat conștiiința reflexiva a modernității, este de remarcat apariția romanelor care au tematizat efectele interacțiunii timpului cu individul uman, "procesele sociale fiind relevante prin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Constantin îi favoriza mai mult pe arieni). În anul 330 el va înființa, de asemenea, o nouă capitală, pe locul vechiului oraș Bizanț; această capitală a avut inițial numele oficial "Roma Secunda" (a doua Romă), mai târziu a devenit "Roma Nova" (Noua Romă), însă orașul a devenit cunoscut sub numele de "Constantinopol" (orașul lui Constantin). În anul 395 imperiul a fost împărțit fiilor lui Theodosius, Arcadius (395-408) în răsărit, iar Honorius (395-423) în apus (când Illyricum a fost atribuit părții de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
educației privind îngrijirea corectă a picioarelor și nerespectarea măsurilor ce se cuvin luate la pacienții la care factorii de risc prezentați mai sus sunt prezenți. Gangrena este, frecvent, o consecință a suprainfecției ulcerelor. Ea poate urma și infecțiilor severe de novo. Bacteriile implicate secretă substanțe vasculotoxice ce duc la necroza masivă tisulară. Această necroză se instalează mai rapid și mai ușor la pacienții cu circulația compromisă la nivelul picioarelor cu scăderea comunicării între arcurile arteriale plantare și dorsale și flux sangvin
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
consecințele hemoragiei subarahnoidiene. Faza acută a HSA durează, în general, 3 săptămâni. În faza acută pacientul trebuie spitalizat și eventualele complicații prevenite sau tratate conform posibilităților actuale. 9. La externare pacienții trebuie înștiințați asupra riscurilor tardive (hidrocefalie, crize, anevrism de novo etc.), a regimului de viața (renunțarea la fumat, normalizarea TA etc.), a necesității recuperării în cazurile cu deficit, a necesității revenirii la o nouă intervenție în cazurile cu anevrisme multiple ce nu au putut fi ocluzionate prin același abord. EVOLUȚIE
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
multiple endovasculare, microchirurgicale sau alternative. Depistarea și tratarea anevrismului în faza de anevrism asimptomatic este problematică la ora actuală: o investigație angiografică negativă nu înlătură riscul unei viitoare hemoragii anevrismale căci există riscul apariției subsecvente a unui anevrism (anevrisme de novo), pe de altă parte, în funcție de vârsta pacientului, poziția, mărimea și complexitatea anevrismului există situații în care riscul unei intervenții de excludere a anevrismului nerupt din circulație cu tehnicile actuale (microchirurgical sau endovascular) este mai mare decât riscul evoluției naturale. POSIBILITĂȚI
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cu angiomul venos la 2,1% până la 36% din cazuri [3]. Telangiectaziile capilare se pot găsi în vecinătatea leziunilor și pot reprezenta un precursor al acestora. Pozitivează testul de colorare pentru factor de angiogeneză [4]. Leziunile pot să apară de novo, au potențial de creștere (deși mai mic decât hemangioblastomul), pot regresa spontan sau pot rămâne staționare în timp [5]. ANATOMIE PATOLOGICĂ Macroscopic se aseamănă unei dude (fig. 5.46 E). În microscopia optică, cu colorație pentru factorul von Willebrand, stratul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
celulele din țesuturile organismului gazdă, în special de cele angajate în răspunsul la stress, precum axul hipofizo-hipotalamo-suprarenalian. Spre deosebire de alte citokine, factorul inhibitor al migrației macrofagelor este permanent exprimat și stocat în veziculele intracelulare și nu are nevoie de sinteza de novo pentru secreția lui. El antagonizează glucocorticoizii ce sunt produși în cantitate crescută în stările de stress, traumatisme sau infecții severe și determină numeroase efecte supresoare. Factorul inhibitor al migrației macrofagelor păstrează răspunsul inflamator și crește producerea de citokine, oxid nitric
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
că, o lungă perioadă, preparatele insulinice de tip MC și HM au coexistat, utilizarea preferențială a ultimelor fiind dictată de imunogenicitatea mai mică, apariția mai rară a lipodistrofiei sau a reacțiilor alergice. În plus, tehnologiile marilor firme producătoare de insulină (Novo și Lilly, în special) s-au adaptat producerii numai a insulinelor umane, evident cu un preț mai mare decât cel al insulinelor animale. Să nu uităm, totuși, că milioane de diabetici au folosit zeci de ani (uneori mai mult de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
ar fi Mixtard 30 sau Humulin M3 și, mai recent, analogi de insulină cu acțiune intermediară bifazică: Humalog Mix25 (combină 25% insulină lispro cu 75% insulină intermediară) (Lilly), NovoMix 30 (combină 30% insulină aspart solubilă cu 70% protamin insulină aspart) (Novo). Amestecurile de insulină pot fi făcute în proporții variabile: 10/90, 20/80, 30/70, 40/60 sau 50/50, prima din cele două cifre indicând procentul de insulină rapidă, iar cea de-a doua, procentul de insulină lentă. Acestea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
de insulină. Datorită particularităților farmacocinetice de absorbție de la locul injectării, acțiunea ei se menține constantă pe parcursul a 24 ore, ca rezultat al unei concentrații plasmatice „în platou”. Un alt analog cu acțiune lungă, în curs de înregistrare, este insulina Detemir (Novo Nordisk). Interesul deosebit al acestor insuline constă în profilul lor de acțiune, care este relativ constant în 24h, mimând secreția insulinică „bazală” (cea care la persoanele nediabetice se menține și interprandial). În tipul 2 de diabet, o asemenea insulină poate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
30% mai mare (în primii doi de la ințierea dializei). Sintetizând rezultatele mai multor investigații [Levin et al., 1999; Foley et al., 2000], se poate conchide că prezența HVS la inițierea tratamentului dialitic are și un impact major asupra apariției de novo a cardiopatiei ischemice și a insuficienței cardiace, crescând riscul de 2,2-4,4 ori (în funcție de asocierea și a altor anomalii morfologice și structurale cardiace) față de pacienții fără HVS. Dacă se asociază dilatația venticulară stângă, acest risc de deces, în comparație cu populația
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
limite normale. La pacienții dializați, un sistem de clasificare care se bazează în mare măsură pe volumele cavitare s-a dovedit a avea o putere discriminatorie mult mai mare în predicția unor evenimente cardiovasculare majore de tipul cardiopatiei ischemice de novo, insuficienței cardiace și morții de cauză cardiacă. În acest sistem (vezi figura 3), prognosticul se înrăutățește progresiv, în sensul: VS normal (volum cavitar < 90 ml/m2, fără HVS); HVS concentrică (volum cavitar < 90 ml/m2, HVS prezentă); dilatația VS (volum
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
dializați cronic, un studiu canadian prospectiv [Foley et al., 1996] a constatat o asociere semnificativă între media valorilor TA pe perioada investigației și riscul de progresie a HVS, respectiv de apariție a cardiopatiei ischemice și a insuficienței cardiace congestive de novo. Aceste asociații s-au menținut chiar și pentru valori ale TA situate spre limita superioară a normalului. Foley et al. [1996] au evaluat prospectiv, timp de 41 de luni, 259 de pacienți, constatând că un nivel mai crescut al TA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Foley et al. [1995], care constată la 70 de pacienți consecutivi tratați prin dializă peritoneală o reducere a volumului cavității stângi cu 5 ml/m2 în primul an de terapie. De asemenea, incidența cardiopatiei ischemice și a insuficienței cardiace de novo sunt semnificativ mai reduse la subiecții cu dializă peritoneală comparativ cu cei hemodializați. Studiile ulterioare, bazate pe markeri mai preciși ai statusului volemic, au arătat însă ca de altfel și practica clinică un control volemic extrem de dificil în cazul pacienților
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Impactul major, independent al anemiei în geneza anomaliilor ecocardiografice progresive are un corespondent firesc în plan clinic și în cel al supraviețuirii: scăderea cu 1 g/dl a Hb reprezintă un factor independent de risc pentru apariția insuficienței cardiace de novo (RR = 1,49), a celei recurente (RR = 1,20) și a decesului (RR = 1,14). Prin comparație, doar prezența diabetului (RR = 1,63) și a disfuncției sistolice din start (RR = 2,09) determină un risc mai crescut. Hemoglobina mai mică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cu 42%. Fiecare reducere a Hb serice cu 1 g/dl determină o creștere a masei ventriculului stâng cu 10 g/m2. De asemenea, reducerea Hb serice cu 1 g/dl cre[te riscul de apariție a insuficienței cardiace de novo cu 49% și al morții de cauză cardiacă cu 14% la pacienții uremici tratați prin dializă. Determinanți ai hipertrofiei ventriculare stângi: fistula arterio-venoasă Crearea fistulei arterio-venoase (FAV) se poate asocia cu modificări hemodinamice semnificative [Crowley et al., 1995], determinate de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
fie confirmate de către Foley et al. [1996], care constată la 70 de pacienți consecutivi tratați prin dializă peritoneală o reducere a volumului cavității ventriculare stângi cu 5 ml/m2 în primul an de terapie. De asemenea, incidența insuficienței cardiace de novo este semnificativ mai redusă la subiecții cu dializă peritoneală comparativ cu cei hemodializați. Prevalența insuficienței cardiace la pacien]ii peritoneali în SUA este de aproximativ 40% (comparativ cu peste 50% la hemodializați). Ulterior însă, după primul an, anomaliile structurale observate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
atât în mod direct, cât și prin insuficiența cardiacă cronică pe care o anunță. într-o cohortă de 683 de transplantați consecutiv, urmăriți timp de 7 ani, Rigatto et al. [2002] au evidențiat incidența relativ mare a insuficienței cardiace de novo la purtătorii de grefă renală (1,26 evenimente/100 pacienți/an), incidența fiind mult mai importantă decât în populația generală (cohorta Framingham). Aceasta a determinat autorii să propună, în cazul pacienților transplantați renal, conceptul de insuficiență cardiacă accelerată. Vârsta înaintată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în cazul pacienților transplantați renal, conceptul de insuficiență cardiacă accelerată. Vârsta înaintată, prezența diabetului zaharat, sexul masculin, tensiunea arterială și anemia (deci o parte dintre determinanții HVS) au fost identificați ca factori de risc independenți pentru dezvoltarea insuficienței cardiace de novo. Supraviețuirea pacienților care au dezvoltat insuficiență cardiacă a fost net diferită de a celor care nu au prezentat această complicație. Ca urmare, este obligatorie cuantificarea ecocardiografică a anomaliilor geometrice și funcționale încă din stadiul de insuficiență renală cronică moderată și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
s-au identificat 45 de segmente coronariene prezentând progresia leziunilor, definită ca o reducere adițională a lumenului cu peste 15% între examinările seriate; progresia leziunilor coronariene a fost demonstrată la 17 dintre cele 45 de segmente examinate, iar leziuni de novo în 9 segmente coronariene, rezultând o progresie a leziunilor la 62% dintre pacienți. Totuși, nu s-a constatat o diferență semnificativă în ceea ce privește sexul, vârsta, durata dializei, factorii de risc cardiovascular, fracțiile lipidice sau nivelurile fibrinogenului între grupul cu progresie/BAC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
9 segmente coronariene, rezultând o progresie a leziunilor la 62% dintre pacienți. Totuși, nu s-a constatat o diferență semnificativă în ceea ce privește sexul, vârsta, durata dializei, factorii de risc cardiovascular, fracțiile lipidice sau nivelurile fibrinogenului între grupul cu progresie/BAC de novo și grupul stabil din punctul de vedere al leziunilor ATS coronariene. Studiile angiografice sunt cele mai precise din punctul de vedere al cuantificării bolii arterelor coronariene, dar în practică nu sunt efectuate de rutină la totalitatea pacienților uremici. De aceea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
inițierea hemodializei, față de 55 de luni la cei fără boală ischemică coronariană la debutul terapiei de substituție (p < 0,0001). Acest efect a fost independent de vârstă, de prezența diabetului zaharat sau a unei eventuale cardiomiopatii subiacente. Boala ischemică de novo, neevidentă la inițierea terapiei dialitice, a apărut la 41 de pacienți (9%). Față de pacienții care n-au dezvoltat niciodată cardiopatie ischemică (N = 296, 69%), predictorii independenți și semnificativi ai bolii de novo au fost vârsta mai înaintată (p = 0,0007
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a unei eventuale cardiomiopatii subiacente. Boala ischemică de novo, neevidentă la inițierea terapiei dialitice, a apărut la 41 de pacienți (9%). Față de pacienții care n-au dezvoltat niciodată cardiopatie ischemică (N = 296, 69%), predictorii independenți și semnificativi ai bolii de novo au fost vârsta mai înaintată (p = 0,0007), prezența diabetului zaharat (p = 0,0001), a hipertensiunii arteriale în cursul urmăririi (p = 0,02) și hipoalbuminemia (p = 0,03). Indexul 319AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL masei ventriculului stâng a fost de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
0,0001), a hipertensiunii arteriale în cursul urmăririi (p = 0,02) și hipoalbuminemia (p = 0,03). Indexul 319AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL masei ventriculului stâng a fost de 174 - 7 g/m2 la pacienții care au dezvoltat boala ischemică de novo în comparație cu 155 - 3 g/m2 (p < 0,001) la cei care nu au prezentat ischemie, subliniind rolul hipertrofiei miocardice în geneza ischemiei miocardice simptomatice. în plus, hipertrofia concentrică a ventriculului stâng (VS), dilatația VS și disfuncția sistolică au reprezentat factori
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]