1,942 matches
-
încetării refulării, eliberării interioare. Cel ce visează îndrăznește să se dăruiască. Numai să nu fie spectator, căci visul lui va exprima atunci nu propria eliberare, ci pe a altuia, dar care îl va inspira să procedeze la fel. Interpretarea se nuanțează în funcție de ritm și de numărul dansatorilor. Dansurile lente și lascive au o semnificație erotică și invită subiectul să nu se grăbească, să fie blând și senzual. Dansurile trepidante insistă asupra importanței de a fi viu și de a se lăsa
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
la un grup, la o cauză, la o comunitate. În plus, fiind emblema patriei, drapelul devine, într-o interpretare psihanalitică, simbolul mamei (patria-mamă). Evocă legăturile familiale, dificultatea de a tăia cordonul sau, dimpotrivă, nevoia de întoarcere la rădăcini. Interpretarea se nuanțează în funcție de drapelul țării căreia îi aparține. Atunci, prin metoda liberei asocieri (vezi capitolul IV), trebuie să se întrebe care sunt legăturile dintre cel ce visează și țara ce apare în vis. Drog Și în vis, și în realitate, drogul semnifică
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
interesul de a explora inconștientul și riscul unei asemenea aventuri. Ea este, mai mult decât orice alt element, expresia emoțiilor. Când staționară, când agitată de valuri uriașe, marea exprimă atât calmul, cât și furia, bucuria, dar și tristețea. Ea se nuanțează, își schimbă culoarea, aspectul, ritmul. Variațiile ei sunt la fel de infinite ca și întinderea, expresie a imensității și puterii naturii, a forței cosmice, a gloriei divine. Personifică la fel de bine plenitudinea și serenitatea, dar și abisul și teroarea. Pentru toate motivele evocate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
permit, prin repetiția lor, sublinierea importanței unui fapt pentru inconștient, care altfel ar fi fost ignorat. Ecoul este deci vocea interioară care informează, alertează, vorbește, interoghează și în cele din urmă lămurește. A intra, a ieși Simbolistica acestor acțiuni se nuanțează în funcție de situație: a intra înseamnă a lua în posesie, a se angaja, a se investi; a ieși reprezintă atitudinile contrare: dezangajarea și dezinvestirea. Astfel, dacă intră sau dacă iese dintr-o încăpere sau dintr-un loc, cel ce visează își
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dezvoltarea tehnologică, soarele care apune (etimologic: «occident» = a muri). Busola este instrumentul orientării. Deși sugerează că cel ce visează este pierdut, ea indică și faptul că are mijloacele de a găsi drumul sau de a se regăsi. Simbolistica spațiului se nuanțează și în funcție de sus și jos, de dreapta și stânga. Dreapta, stânga În mod tradițional, dreapta constituie un pol pozitiv, iar stânga un pol negativ. Această idee este profund ancorată în inconștientul colectiv și preluată de numeroase expresii: - caracterul benefic al
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
că orice text amplu ridică mari probleme de construcție. A discuta despre ele la modul normativ general ar fi o eroare. În organizarea textului, intră o multitudine de imponderabile: specificul subiectului, rigorile genului, stilul autorului. Este necesar, prin urmare, să nuanțăm mereu, repetând că, în presă, nimic nu este stabilit odată pentru totdeauna. Alegerea planului în funcție de rigorile genului Relatarea. Amestec de știre și reportaj, relatarea nu ridică mari probleme de construcție. Planul acestui gen de text este destul de liber: atac - recapitularea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
aceea). Pe lângă alte tipuri de conectori (de pildă, pragmatici: ei bine, de altfel, chiar), trebuie să amintim propozițiile-marcator, care fac parte din categoria: te rog, îți ordon, să mă explic, doream să spun (vezi L. Roșca, 2004, p. 119). Putem nuanța în fel și chip tipologia conectorilor. Esențial este să evităm folosirea lor în exces, repetiția supărătoare sau greșelile de întrebuințare. De pildă, nu este un semn de stăpânire a limbii dacă începem o frază cu: dar, și totuși, pentru că, în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un factor sigur de eficacitate, de siguranță, de producție. Omul-automat a devenit idealul și speranța! Cu cât vom fi mai „mașinali”, mai impersonali, cu atât vom deveni mai umani! Chiar dacă deseori acesta mai și simte, mai pune în cumpănă, mai nuanțează, mai semnifică datele prin intermediul sensibilității, se duc lupte îndârjite pentru spulberarea interfeței emoționale, care „perturbă” obiectivitatea și exactitatea. În curând - se speră -, acest balast nu va mai fi. Ce fericire! Omul va gândi, ca și calculatoarele, prin regresiune și recursul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Nici o nouă tehnică nu le înlocuiește pe cele vechi, ele coființând sau interferându-se reciproc (prin apariția internetului, nu a dispărut cartea sau ziarul!). Scriitura nu a distrus oralitatea, după cum telefonul nu a făcut dispărută scrisoarea. Fiecare tehnologie dilată și nuanțează ecosistemul social, relațional, formativ. Nimic nu se pierde, ci totul se filtrează, se reașează, chiar dacă în proporții și poziționări diferite. De pildă, transpuse în educație, NTIC conduc la regândirea unor statute și roluri, obligă la spargerea vechiului binom al învățării
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
răspunde, prin contrast, eternitatea exultantă a vieții. Sugestia de lunecare nesfârșită și de triumf al soarelui, transmisă în tablourile marine, capătă, în Conrad, o putere simbolică, de întruchipare a divinității („Oglindă minunată în care albastrul cer / Cu tot ce-i nuanță în splendidul eter, / Azur, lumină, purpur și cete-ntunecate, / Se miră, se răsfrânge c-o dulce voluptate. / Și fața sa cerească răsfrânge-n împrejur / Miriade de tablouri de purpur și d-azur”). Poemul conține, odată cu viziunea infinitei perindări a formelor
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
unei epoci. Sintezele globale însă își așteaptă un timp al marilor retrospective. Monografiile punctează momente de rezonanță universală în evoluția literelor italiene. Precedate mai totdeauna de investigații parțiale, publicate în revistele de specialitate sau în Studii italiene, ele conțin împliniri nuanțate față de cercetările anterioare, exegetul străduindu-se de fiecare dată să pătrundă în esența operei pentru a-i desluși sensurile durabile și consonanțele contemporane specifice. Criteriile de apreciere se identifică aproape cu dezideratele exprimate de Dante în Divina Comedie: poetul a
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
comparative, fertile în sugestii, cu aria altor mari literaturi, operând argumentate diferențieri și ierarhizări valorice în cazuri nu o dată complexe. Estetica dificilă a lui Ugo Foscolo, de pildă, este fixată dialectic între romantism și neoclasicism, revigorarea poeticilor antice înglobându-i nuanțat și pe Carducci și Pascoli, cel din urmă decadentist prin excelență. Ordonate cronologic, exegezele monografice sunt scrise într-un stil cu acuzate valențe poematice, agreând frecvent paradoxul. Fibra lirică a autorului vibrează profund la stimulii operei, dar formația clasicistă temperează
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
vulgară și ușuratică, sprijin neprețuit pentru detectiv datorită limbuției sale (Roza Mărgărit), bătrânul care își transformă casa în tractir (Aram Agopian) sau actrița proxenetă (Mariana Pop). Oarecum diferit este romanul Femei singure (1969), unde accentele psihologice sunt mai judicios distribuite, nuanțând viața interioară a personajelor. Frământările Rodicăi (soția unui condamnat la cincisprezece ani de închisoare) și procesul maturizării fiicei acesteia, Nadia, sunt conturate uneori cu tușe fine. În contrapartidă față de eroii pozitivi (cele două „femei singure” și Radu, cumnatul Rodicăi), apar
BARBUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285629_a_286958]
-
natural, ceva care ține de firea lucrurilor: logica narativă a acțiunii și interacțiunilor violente se impune ca o logică naturală a lumii reale a oamenilor. Pe de altă parte, odată cu ceea ce Olivier Moeglin numește „hiperviolența specifică cinematografului anilor ’90”, se nuanțează acest maniheism, mergându-se până la încercarea de impunere a unui nou model cultural, caracterizat de un antierou simpatic, care nu mai este în totalitate negativ, ci uneori se manifestă chiar uman, spre deosebire de eroul care este uneori incapabil să își adapteze
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
icoane din viața satelor răzășești, dar și peripeții, drumuri cu pricini la Divan, impresii legate de un oraș luxos și derutant, precum Iașii de odinioară. Romanul își definește identitatea și valoarea tocmai prin remarcabilul dar de povestitor al lui C., nuanțat de un lirism discret, de o propensiune aforistică întru totul potrivită unor istorii în esența lor inițiatice. Plasticitatea unor scene, a portretelor participă la farmecul acestui text, care prefigurează un model narativ consacrat ulterior de M. Sadoveanu în Hanu Ancuței
CANTACUZINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286070_a_287399]
-
gândirii istorice a scriitorilor grupați în curente literare asupra ideilor estetice ale curentului respectiv. De pe poziția marxistă referitoare la rolul determinant al bazei față de suprastructură, C. consideră predominant rolul istoriei față de estetic, iar conceptul de realism, pe care-l mânuiește nuanțat în discutarea succesivelor tendințe literare, reprezintă o măsură a „conștiinței istorice” a scriitorilor. C. analizează realismul antic, istoriografia medievală, gândirea istorică renascentistă, anistorismul clasicismului francez, detronarea universalismului clasic de către iluminism, pentru a marca în sfârșit rolul conștiinței istorice a autorilor
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
ca efect insolitarea perspectivei, un procedeu modern al artei. În timp, C. alcătuiește din diferite schițe și povestiri, adunate în special în volumele Cartea poreclelor (1957), Nopți udeștene (1960), Inimi fierbinți (1963), un fel de anexă la Cordun, completând și nuanțând imaginea acelei lumi. Într-un fel sau altul, locurile natale, propria copilărie constituie un laitmotiv, dar și o inepuizabilă sursă de inspirație, de date concrete, personaje și limbaj. Jurnalul de la Udești al lui C., apărut postum cu titlul Cartea de
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
că tu ești... cealaltă jumătate a ei? întreabă ea pe un ton șmecheresc. ― Nu prea, râde Nick. Mai degrabă sunt partenerul de ocazie. ― Și aici te aduce? Geraldine îl tachinează, dar nici lui Nick, și nici mie nu ne scapă nuanța de flirt din vocea ei. ― Da, dar am promis s-o scot la cină mai târziu. ― Tu, ăăă, tu lucrezi în televiziune? mă bag eu, încercând să fiu politicoasă, dar simțindu-mă din ce în ce mai nedorită. ― Nu, râde el, scuturând din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ne va mai spune cu ce să ne delectăm, ce să vedem? Două Întrebări care mă mișcară profund. Marlena Chu se grăbi să-l aprobe: — Sunt convinsă că nu va mai fi același lucru, spuse ea cu vocea ei educată, nuanțată cu un accent special, rezultat al originii ei shanghaineze, al copilăriei petrecute la Săo Paolo, al profesorilor britanici și studiilor făcute la Sorbona. Provenea dintr-o familie cândva extrem de influentă și de bogată, dar care, În urma exilului În America de Sud, scăpătase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
târzii ale lui Ludwig Wittgenstein, Cercetări filozofice. Aproape cu fiecare fragment autorul caută să înțeleagă ce anume se întâmplă cu propozițiile și cuvintele noastre, cum intervin în lumea sensibilă și contingentă a vieții. Acest lucru îi permite să vadă mai nuanțat lumea nonsensului, să consemneze cu răbdare aparițiile sale multiple, neașteptate. APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 115 103. Unele apariții ale nonsensului sunt pitorești, precum cele narative, altele stranii, mai ales cele poetice și religioase. Există moduri elevate, subtile, altele inocente. Unele
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
târzii ale lui Ludwig Wittgenstein, Cercetări filozofice. Aproape cu fiecare fragment autorul caută să înțeleagă ce anume se întâmplă cu propozițiile și cuvintele noastre, cum intervin în lumea sensibilă și contingentă a vieții. Acest lucru îi permite să vadă mai nuanțat lumea nonsensului, să consemneze cu răbdare aparițiile sale multiple, neașteptate. APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 115 103. Unele apariții ale nonsensului sunt pitorești, precum cele narative, altele stranii, mai ales cele poetice și religioase. Există moduri elevate, subtile, altele inocente. Unele
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
îi desparte. Raportul acesta trebuie înțeles ca o apropiere profesională, ca abordare cognitivă a obiectului cercetat. Medic fiind (de unde și aerul său... doctoral), Emil Codrescu vede în Adela o ipostază a "corpului unei femei tinere, termenul ultim al evoluției cosmice", nuanțând metafizic cunoscuta ierarhizare pozitivistă a materiei. Cunoașterea fiind pentru Ibrăileanu admirativă, lecția predată Adelei constă, în fond, în a se cunoaște pe sine, ridicîndu-se la același nivel al admirației (vezi amintitele note asupra cunoașterii admirative ale lui Al. Paleologu). Între
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
sălbatece din avutul nostru al tuturor și, a redresa economia țării...!!” „V-ați pus Întrebarea dece fură oamenii...?!” Îi scăpă lui cuvintele periculoase ce putea lua o neașteptată turnură politică. Dar, omul guvernului cu gândul În altă parte nu realiză nuanța de revoltă la adresa celor din vârful piramidei, răspunzând În doi peri. „Lăcomia, dorința de-a se Îmbogăți rapid care pe mulți i’a dus la pierzanie. Locuitorii acetei țări nu au Înțeles Încă: Într-o societate totalitară nimeni nu poate
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
dreaptă... În fața primăriei se Înălța un chiparos bătrîn și noduros care ocupa cam o treime din lățimea drumului și În spatele lui se afla, am impresia, intrarea unui templu. În spațiul cel mic, rămas liber, erau parcate cîteva mașini. Oare care nuanță de bleu mă interesa? Dintre cele șase mașini parcate, patru aveau culoarea bleu și asta nu-mi spunea nimic. Ferestrele Primăriei, cu excepția cîtorva de la etajul al doilea, erau Încă luminate, ceea ce Însemna că lumea rămăsese să lucreze peste program. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
dacă nu apuc nici un bilet, am să încerc pe cont propriu. - Două luni de vacanță. - Da de unde! Sa terminat cu ce-a fost. Cam o lună e tot; restul program special: tabere, reciclări, adică învățământ politic, propagandă și altele, vorbi, nuanțând ultimele cuvinte. - N-am știut. În ce ne privește, tribunalul funcționează, dar numai pentru procese urgente sau anume proceduri speciale, care sunt foarte puține. - Apropo! spuse deodată, am auzit că aseară l-au arestat pe Aurelian Procopie. Magazinul i l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]