2,325 matches
-
conținutului pulsional” al „agresorului-inductor” asupra „victimei-induse”, conflictul dramatic având ca „obiect” „persoana de referință”. Între „inductor” și „indus” se construiește o „atmosferă de tensiune emoțională” care face ca cei doi să se Înfățișeze și să se manifeste Într-o formă nudă, primară, fiind dominați de o confruntare reciprocă a pulsiunilor lor primare. În cadrul acestui „scenariu psihologic”, agresorul exercită „presiuni” asupra celuilalt, iar al doilea, victima, se opune prin „mecanismele sale de apărare” acestei „presiuni”. Scenariul are aspectul și semnificația psihomorală a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
atitudine negativă preferă o modalitate de utilizare liberă a vieții, În care să se poată realiza orice fel de dorințe, indiferent de căile de obținere ale acestora. Într-o formă sublimată, avem de-a face cu aventura, iar În forma nudă, malignă, a acesteia, cu pervertirea. Atât aventura, cât și pervertirea sunt expresia unor dorințe care scapă de sub controlul represiv al rațiunii și normelor morale, ducând la uzarea și degradarea rapidă a persoanei și a vieții acesteia. 2. Atitudinea pasivă Atitudinea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
drame se petrec. Realistul și Fantezistul, două personaje de alegorie, își pledează fiecare cauza în „tragicomedia” Iov, de contaminație pirandelliană, dar și cu momente de commedia dell’arte. Realistul, de profesie autor dramatic, vrea să transporte în lumina rampei faptul nud: un ins, părăsit de iubita lui nevastă, vrea să se sinucidă. Fantezistul, și el în căutare de subiecte, complică lucrurile, văzând în nefericitul soț un Iov al zilelor noastre. De fapt, fugara nu e o femeie plină de vino-ncoa
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
romanul Spațiile altora (1972), S. încearcă decuparea absurdului cotidian din existența reală, cultivând cu preponderență bizareria și împingând, uneori, încifrarea sensurilor până la limita nevoii de decodificare. „Sofisticarea” stilistică, remarcată prompt de critica literară, este înlocuită în următoarele romane de exprimarea nudă a faptelor, astfel încât Lumină târzie (1974) și Popasul (1975) constituie adevărate mostre de proză „limpede”, de realitate recuperată „fotografic”. Drumețul fără toiag (1977) și Rădăcinile casei (1978) fac parte din proiectul unui ambițios ciclu romanesc intitulat Ispășirile Severinilor. Dacă primul
SIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289691_a_291020]
-
Concomitent, asistăm la apariția unor noi forme de „patologie psihosocială” ca tulburare a sănătății mintale colective. 3. Formele și efectele manipulării În societatea modernă, „presiunea social-politică” a puterii nu se mai exercită asupra maselor în mod direct, într-o formă nudă, ci în mod „mascat”, prin intermediul unui complicat sistem de „tehnici de manipulare”, așa cum am arătat deja mai sus. Intențiile și scopul tehnicilor de manipulare constau în acțiunea de captare a maselor de către putere, prin „oferte”, „promisiuni”, „acțiuni caritabile” sau „acțiuni
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să „retrăiască pe Bacovia, în toate sensurile”, de unde și stilul discursiv - cu devieri impresioniste - în analiza textului bacovian, văzut din perspectiva freudiană și jungiană, într-un demers lipsit de argumentări și redundant nu o dată. SCRIERI: Exerciții de adorație, Cluj-Napoca,1989; Nudul și moartea, București, 1991; Marele Inchizitor, București, 1993; Veghea și Departele, București, 1995; Plânsul lui Bacovia. O interpretare psihanalitică, pref. Romul Munteanu, București, 1997; Frică și înfiorare, București, 1998; Reîntoarcerea la Eminescu, București, 1999. Repere bibliografice: Mihaela Ursa, „Nudul și
TAMARIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290043_a_291372]
-
1989; Nudul și moartea, București, 1991; Marele Inchizitor, București, 1993; Veghea și Departele, București, 1995; Plânsul lui Bacovia. O interpretare psihanalitică, pref. Romul Munteanu, București, 1997; Frică și înfiorare, București, 1998; Reîntoarcerea la Eminescu, București, 1999. Repere bibliografice: Mihaela Ursa, „Nudul și moartea”, ST, 1993, 7; Ion Brădiceanu, „Marele Inchizitor”, „Gorjeanul”, 1994, 4 358; Nicolae Turtureanu, Chipul și asemănarea, RR, 2000, 2. M. Dr.
TAMARIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290043_a_291372]
-
să își declare sentimentele în alt mod, nu stă prea mult pe gânduri și o deschide. La fel au gândit și realizatorii viermelui LoveLetter. Nici nevasta vecinului nu poate fi iertată, mai ales, dacă ea este oferită sub formă de nud celor din „cartier”. Astfel a pătruns virusul NakedWife. Ei, bine, cine n-ar vrea să-l vadă pe Clinton caricaturizat într-un desen animat sau pe screen saver? - au zis realizatorii virusului MyLife. Toate aceste tehnici fac parte dintr-o
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
probele pentru care Bill Gates este acuzat de tendințe monopoliste, dar, de fapt, fișierul este de tip VBS și conduce la infestarea sistemului. NakedWife: • este un vierme cal troian transmis prin mesajele e-mail; • prin inducerea în eroare că va vedea nudul soției cuiva, utilizatorul deschide un fișier EXE care îi va infesta sistemul. Nimda: • este un vierme care folosește o mare varietate de metode pentru a se propaga; • unele versiuni Nimda se distribuie prin e-mail, iar utilizatorul se va infesta prin
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
mai mare entuziasm îl stârnește însă romanul Maitreyi al lui Mircea Eliade, prin construcția personajelor, abordarea inovatoare a narațiunii („sub forma originală a revizuirii unui jurnal”) și mai ales prin măiestria expunerii și arta cuvântului („fraza reală, copie fidelă și nudă a ideii, expresia românului civilizat și sobru”). Il.C.
PREZENTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289015_a_290344]
-
a unei generații: „Corabie, se depărtă tinerețea/ de mine / [...] și toate/ amintirile mele fluturând în înfrângeri albastre.” Domină confesarea dezamăgirii, a însingurării și dezolării după mari himere risipite: „Odată, spre Cythera vântu-i purtase./ Morții curenți submarini/ singuri i-aduc înapoi./ Nude catarge. Scheletul văzduhului mort i-nsoțește. Singuri și-alături se-ntorc./ Țărmii de aur dispar...”. În Histriana poeta, mult abundentă odinioară, adoptă formula epitafului lapidar și astenic (modele ca Ion Pillat, Jules Renard sau Eugenio Montale au fost remarcate aici), gravitând
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
ce nu include textele din „Vânătorul și pescarul sportiv”, dar păstrează poeziile. Două din scrierile postdecembriste, ambele apărute în 1998, se recomandă romane: unul, „roman memorialistic”, iar celălalt, „roman” pur și simplu. Disciplina dezordinii (1998) e însă un memorial direct, nud, en miettes. Un colaj de fragmente autobiografice în bună parte justificative, unele total inedite, altele reluate, amplificat sau condensat. Expunerea nu e în ordine cronologică, ci în funcție mai ales de reconstituirea unor momente din epocă, începând cu ultima plenară
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
antifrastic Luminile paradisului. Unul din personajele principale e un savant angajat în serviciul răului. Simbolic, laboratorul său e instalat pe o cocină, în care va fi în cele din urmă aruncat. Moartea psihică lentă, cadaverizarea progresivă e tema piesei Maimuța nudă sau Războiul de la 8 la 10. Un arbore nesfârșit simbolizează timpul, iar cineva spune că doar cel ce reușește să urce pe el fără oprire se poate sustrage mortificării psihice. Când nu denunță alienări ale psihicului uman, dramaturgul semnalează, între
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
din Zărnești (1994), Condamnat să învingă (1995), „Rugul aprins” de la mănăstirea Antim la Aiud (1998) și Hrandt (2002) sunt clădite pe structura unor experiențe reale, în evidențierea cărora perspectiva auctorială este de multe ori înlăturată spre a face loc documentului nud: materiale de arhivă, mărturii ale contemporanilor sau pur și simplu înregistrări pe bandă în care personajul se autodestăinuie. E un fel de proză autenticistă, pe care autorul o practică intuitiv. Între textele detenției se află și cele consacrate suferinței și
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
de recuperări „critice” în domeniul „moștenirii culturale” - în fond anexări și reconfigurări ale fizionomiei unor mari înaintași, începând cu Eminescu, Caragiale, Creangă -, apoi cu denunțarea unor „isme”: modernism, formalism (vizând notele de avangardism și scriitura necanonică), cosmopolitism, naturalism (adică realismul nud, neconvenabil dezideratului „vizionar” al doctrinei). Ca o specie de formalism este tratat și p., iar pentru întărirea caracterului „partinic” al literaturii este combătută altă atitudine specifică programului său originar, apolitismul. După calendarul politic al momentului, exigențele realismului socialist se vor
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
debut, Vitrinele toamnei, apărut în 1926, pun în evidență un fond liric capabil să cuprindă în finețea notațiilor sinceritatea trăirii, din care nu lipsește o undă de autoironie, ca și farmecul orașului din anii copilăriei. În schimb, schițele din volumele Nudul lui Gogu (1928) și Ale vieții valuri (1932) se află sub semnul umorului. Opera în proză este completată de Teatru la domiciliu (1944), care include schițe dramatice construite pe dialoguri pline de vervă între obiectele din spațiul cotidian domestic, individualizate
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
deformarea cuvintelor, retorismul delirant ș.a.) și al comicului de situație (antologice sunt în Titanic Vals scena pălăriei, surpriza apariției moștenirii sau schimbarea testamentului), pe care le mânuiește ca un virtuoz și nu rareori cu strălucire. SCRIERI: Vitrinele toamnei, Câmpulung, 1926; Nudul lui Gogu, București, 1928; Ale vieții valuri, București, 1932; Sosesc deseară, București, 1934; Mica publicitate, București, 1935; Titanic Vals, București, 1936; ...Escu, București, 1939; Licuricii, București, 1939; Ca-n filme, București, 1942; Teatru la domiciliu, București, 1944; Doresc ca micile
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
desemnarea unui obiect-martor și străduindu-se a crea contexte sugestive. În Moartea ca o floare de „nu-mă-uita” (1970), de pildă, umbra proiectată pe un perete de razele soarelui capătă pe rând formă de revolver, de garoafă, conturul Americii, profilul unui nud și al unui topor. Altă categorie de povestiri se ocupă, fără a exclude filonul detectivistic, de tema adiacentă a terorismului „de culise”, concretizat în episoade cu aventuri „la cabană”, ca în Narațiuni detective într-un tempo clasic, monoton (1978). Incluse
NEAMŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288388_a_289717]
-
str. Viespari 14; B-dul Dacia nr. 52 a. 1917. Dobrescu I. Maria, 11 apartamente, București, str. Ing. Al. Cotescu 1; str. Mașină de Pâine 102. 1918. Dinescu Ion, 3 apartamente, București, str. Grigore Mora 7; str. Generalissimul Stalin 44; str. Nudului (Herăstrău) 14; sos. Ștefănești 120. 1919. Davidovici Avram, 7 apartamente, București, str. Episcop Radu 19. 1920. Dumitrescu N. Gh., 11 apartamente, București, Calea Rahovei 34. 1921. Donciu Gheorghe, 3 apartamente, București, str. Cuza Vodă 130. 1922. Dumitru Mihai, 3 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
melancoliei nocturn-autumnale într-un peisaj urban sumbru și ostil; se poate recunoaște o melancolie bacoviană (fără tragismul lui Bacovia), contemplativă. Trăiește însă și stări de jubilație în peisaj marin și însorit, stăruind în descripția, de un erotism rafinat, estetizant, a nudului feminin. Peisajul rustic, silvestru sau montan e valorizat liric fără idilizări convenționale, fiind corelat uneori cu evocări paseiste, menținute la nivelul sugestiei; destule poeme amintesc de Blaga, cel din În marea trecere (un poem e intitulat chiar Despre Trecerea-cea-mare). Notabile
OJOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
pentru „versurile nemachiate” lansate în „ploaia de măști grave sau grotești” din lirica momentului, O. își particularizează prezența prin simplitatea cu care își asumă modul minor al condiției umane. Fără emfaza de a reinventa sau destructura lumea, cu o denominare nudă (rar metaforică) - în fond sceptică față de cuvânt, pe care îl potențează printr-o rostire incantatorie -, vocea lirică relatează datul trăirii sau imaginării și îl suie pios în mit. Rezultă un lirism cu precădere elegiac al existenței, în care sunt „toate
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
dragonilor (1994), gândită ca o primă piesă dintr-un amplu proiect autobiografic. Deformat prin lupa estetismului, destinul autorului apare scăldat acum într-o altă lumină, pigmentată cu asociații livrești, dar și cu introspecții pătrunzătoare, care sintetizează senzualitatea stridentă și confesiunea nudă. Ca o oglindă autoreflexivă, cartea revelează fața „plutonică” a lui N. Personalitatea lui Ion Negoițescu este, de fapt, aceea a unui poet damnat și rămâne în veci inexplicabilă strădania acestui poet, care își injecta literatura în vene ca pe un
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
îi oferă prezidenția Consiliului Ostășesc, L., acum dezamăgit și mizantrop, are sentimentul de a fi fost un nedreptățit. Mare proprietar, polcovnicul în retragere intră în viața politică, fiind ales cinci ani la rând senator de Vlașca. Frapante în sinceritatea lor nudă, impudică aproape, Amintirile colonelului Lăcusteanu - scrise în 1874, dar apărute postum, în 1935 - au ceva din caracterul vechilor cronici muntenești prin accesele pătimașe și vehemența verbală, de tip pamfletar, prin spiritul partizan care le însuflețește. Omul, cu toate că boieria lui e
LACUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
Temperament pasional, de o senzualitate nestăpânită, Ariane închipuie eternul conflict între sentiment și rațiune, dorință și etică, hedonism și trăire mistică. În ciuda unui schematism al conflictelor, cartea, întrucâtva înrudită prin situația personajului cu literatura lui M. Blecher, subzistă prin realismul nud, prin câteva tipuri umane veridice, chiar dacă previzibile, ca și prin autenticitatea detaliilor, a conversațiilor. În Blandine tema rămâne aceeași: bătălia interioară dintre întunecatele pulsiuni ale senzualității și cenzura conștiinței morale. Însă valoarea romanului nu constă nici în conflictul etic, nici
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
pe altă linie decât aceea a textului. (Ă). «Orice gânduri ar lua naștere În capul omului - ne Învață tovarășul Stalin - ele pot să se nască și să existe numai pe baza materialului limbii, pe baza termenilor și frazelor limbii. Gânduri nude, libere de materialul limbii, libere de „materia naturală” a limbii nu există. (Ă). Realitatea gândirii se manifestă În limbă». (Ă). Este cunoscută și combătută În teatrele noastre tendința unor actori care improvizează. (Ă). Formalismul În arta actorului e caracterizat tocmai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]