646,935 matches
-
învață prin faptele lor”. (Tertulian, Apologeticul, L, 13-14, în PSB, vol. 3, p. 109) „Cu cât cei ce au crezut în El, care nu săvârșesc nici o nedreptate, sunt uciși pe nedrept și fără judecată, cu atât mai mult Dumnezeu înmulțește numărul lor”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului și Prea Lăudatului Apostol Apollonius cel numit și Sakkeas, 24, în PSB, vol. 11, p. 99) „...cu cât erau mai apăsați creștinii, cu atât mai mult creștea și numărul lor și sângele martirilor hrănea din
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cu atât mai mult Dumnezeu înmulțește numărul lor”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului și Prea Lăudatului Apostol Apollonius cel numit și Sakkeas, 24, în PSB, vol. 11, p. 99) „...cu cât erau mai apăsați creștinii, cu atât mai mult creștea și numărul lor și sângele martirilor hrănea din belșug pe atleții tot mai numeroși ai dreptei credințe, pentru că cei care urmau pilda înaintașilor intrau în luptă întăriți de pilda celor dintâi”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 164, I, în PSB, vol
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mare, i-au dat furiei fiarelor sălbatice, i-au supus la fel de fel de chinuri și munci, căutau cu orice chip să nimicească credința din sufletul lor, dar n-au reușit; dimpotrivă, au plecat rușinați. Cu cât creștinii erau tăiați în număr mai mare, cu atât credința creștea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfânta mare Muceniță Drosida și despre aducerea aminte de moarte, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 500
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ca să-i nimicească. Iar ca să nu lipsească vreo pildă încurajatoare și ca să trezească simpla privire a câtorva martori credincioși, ca să provoace în inimi curaj și întărire în credință și dispreț față de moarte, Dumnezeu a îngăduit ca, la vremea potrivită, un număr restrâns de creștini să sufere moartea de dragul credinței”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea a III-a, cap. VIII, în PSB, vol. 9, p. 173) „Rămâi cu bine și amintește-Ți de credința mea; iar acestea (suferințele martiriului - n.n.) să nu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Dan-Bogdan Hanu, Alexandra Titu, Elena Murariu etc. Amintiri, note de jurnal sau eseuri restrânse. Toate constituie o pledoarie neostentativă, naturale și șarmante ca o plimbare pe străzile Parisului sau un e-mail terminându-se cu ...@yahoo.fr. Orașul nostru rural Ultimul număr la revistei Cuvîntul (15 iulie-14 august) ne propune ca temă de dezbatere înfățișarea Bucureștiului și alura urbană sau suburbană a capitalei. Sinceritatea celor care se pronunță pe marginea acestei teme nu face decît să ne confirme un lucru dureros: bucureștenii
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
scris sinceritatea autentică poate fi detectată chiar și în cazul în care există anumite omisiuni, anumite discreții, care au la bază jena sau dorința de a proteja intimitatea altora sau alte motive nobile." Norman Manea sărbătorit în Apostrof în ultimul număr apărut (7/2006), revista APOSTROF îl sărbătorește pe prozatorul Norman Manea (n. 10 iulie 1936), la împlinirea vârstei de 70 de ani. Scriu în Apostrof despre sărbătorit Marco Cugno (în calitate de traducător al său în italiană), Sanda Cordoș (despre "clovn" și
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
Audiind cursuri la Londra și Oxford tânăra Stratilescu n-a uitat de promisiunea pe care o făcuse celebrului critic literar și a trimis, cu regularitate, Convorbirilor literare, în anii 1894, 1895 și 1896, corespondențe intitulate Scrisori din Anglia, 15 la număr, pe care Nicolae Iorga, în Istoria literaturii românești contemporane, partea a II-a (1890-1934), le-a apreciat ca ,excelente". însușindu-și bine limba engleză și făcându-se cunoscută în unele medii intelectuale, Tereza Stratilescu a primit comanda de a scrie
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
castel de carton, prea șubred ca să reziste asaltului realității, geloziei și ambiției. Romanul Castele de carton, din care publicăm un fragment, este în curs de apariție la Editura Humanitas, în "Raftul Denisei", colecție coordonată de Denisa Comănescu. Trei e un număr aparte. Lunea aceea a început ca oricare alta. Ianuarie era pe sfârșite, era foarte frig și încălzirea funcționa prost, dar și asta era normal, eram de-acum căliți, știam să ținem penelul între degetele amorțite, să ne dominăm pielea degerată
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
și o tăblie formată dintr-un indicator stradal - erau borcanele cu pensule, peneluri, ulei de terebentină, dizolvanți, tuburile și borcanele cu vopsele, perfect aliniate. Marcos, care cunoștea casa, s-a dus direct acolo, a ales un tub de albastru ultramarin, numărul 07, din armata de soldăței de plumb de pe partea dreaptă a mesei, s-a făcut că-l contemplă, apoi l-a pus pe partea stângă a mesei, printre peneluri și uleiul de terebentină. Jaime a reacționat imediat: - Ce poți să
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
compozitori sovietici, spre stupoarea unei asistențe din elita de atunci, instituționalizată, a compozitorilor de la noi, un vârstnic muzician sosit de la Moscova a emis un veritabil statement menționând că nivelul, calitatea vieții muzicale a unei colectivități, depinde în importantă măsură de numărul cvartetelor de coarde ce activează în spațiul muzical artistic dat. Intuiam acest lucru. în adevăr, și astăzi ca și ieri, în cele câteva mari orchestre ale lumii, la Viena, la Paris, la München, Londra sau la New York, activează zeci de
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
a lista, listare, listat, atît în texte de specialitate, cît și în jurnalism și în uzul curent. În indicații tehnice putem găsi reprezentat întreg cîmpul semantic; pentru instrument apar sinonimele printer și imprimantă, iar pentru acțiune - a lista și tipărire: "numărul de pagini listate cu un printer"; "câte pagini a listat un anumit utilizator, pe ce hârtie a listat (normală, folie, glossy etc.), pe ce imprimante a listat și cât a costat această tipărire". În presă, termenul e atestat deja de
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
că-ți poți permite - așa cum se întâmplă în Statele Unite - să fii nepăsător față de marea masă a absolvenților de școală generală sau liceu, pentru că oricum ai de unde să recrutezi o elită consistentă, înseamnă a fi nu doar inconștient, ci și iresponsabil. Numărul absolvenților din fiecare țară europeană e incomparabil mai mic decât cel din SUA, astfel încât orice comparație - ca să nu mai vorbesc de bătălie - cade în ridicol. Reformatorii-demolatori de la Bologna au uitat, în utopia lor continentală, că viitorii specialiști urmează să fie
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
care sunt recapitulate aspecte ale conținutului revistei din perioada postbelică: rubrici și autori, dezbateri organizate de "V. R.", polemici, "aniversări, comemorări, evocări", felul în care au fost reflectate conferințele U.S. și alte evenimente ale vieții literare din interval. în ultimul număr (1-2/2006) este publicată secvența a șaptea a "Documentarului", referitoare la perioada 1962-1971. Recapitularea nu este exhaustivă, ci selectivă, bineînțeles, autorul scoțând în evidență, prin succinte comentarii însoțitoare, ceea ce crede că a fost mai interesant în revistă în segmentul de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
mai interesant în revistă în segmentul de timp cercetat. Din păcate, discernământul istorico-literar al autorului nu funcționează peste tot impecabil și se întâmplă să minimalizeze tocmai texte cu adevărat importante apărute în revistă. Notează, de pildă, că în mai multe numere din 1963, în Viața Românească s-a "discutat" (ghilimelele îi aparțin) despre Titu Maiorescu, printre cei care au făcut-o numărându-se Liviu Rusu și Tudor Vianu. Faptul nu a fost totuși unul oarecare și nici cei doi mari esteticieni
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
pragul civilizat al unor dialoguri de factură umanistă. Părerile semnatarilor sînt felurite, iar uneori convingerile lor diferă în chip radical, și poate tocmai de aceea eseurile, articolele și recenziile scrise în paginile Ideilor în dialog au miez și atractivitate. Din numărul din iulie 2006 am reținut cîteva reușite în această privință. Dan C. Mihăilescu, în obișnuita retrospectivă culturală a ultimei luni, ne introduce în atmosfera psihologică creată în jurul Bookfestului, o atmosferă pe care o putem caracteriza cel mai bine folosind chiar
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
în jurul Bookfestului, o atmosferă pe care o putem caracteriza cel mai bine folosind chiar cuvintele scriitorincului: "Ce alt exemplu mai tulburător de (auto)provocare întru distrugere decît reacția postBookfest a unor editori nemulțumiți că totul a ieșit perfect?" În același număr, Alexander Baumgarten, în articolul "De ce suntem marginali?" nuanțează criticile pe care Gheorghe Ceaușescu le aduce în numărul 25 al României literare sistemului de acordare a titlurilor academice în România: "Reacția mea la articolul domnului Ceaușescu nu este critică și nu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
alt exemplu mai tulburător de (auto)provocare întru distrugere decît reacția postBookfest a unor editori nemulțumiți că totul a ieșit perfect?" În același număr, Alexander Baumgarten, în articolul "De ce suntem marginali?" nuanțează criticile pe care Gheorghe Ceaușescu le aduce în numărul 25 al României literare sistemului de acordare a titlurilor academice în România: "Reacția mea la articolul domnului Ceaușescu nu este critică și nu îmbrățișez poziții autohtoniste. Dimpotrivă, este o reacție de sinceră admirație la adresa criticii lansate de domnia sa. Dar cred
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
de a intra în Uniunea Europeană - și nu mai târziu de 1 ianuarie 2007 - a sfârșit prin a frânge inimile durilor Occidentului, foarte știutori că în cazul în care ar fi respectat condițiile standard ar mai fi fost de așteptat un număr indefinit de generații. Vom adera, așadar, la 1 ianuarie 2007, va fi greu la început, nespus de greu într-o secundă perioadă, la finele căreia însă, ne vom obișnui. Adaptabilitatea a fost arma cu care am durat, scoțând din istorie
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
sociale, contribuie, la rândul lor, dimpreună cu expansiunea drogurilor, la rărirea rândurilor și cum nu sunt indicii că o creștere a PIB-ului de 7-8% în următorul deceniu va aduce vreo modificare în privința eradicării sărăciei, este de prevăzut că un număr considerabil de cardiaci, diabetici, reumatici vor ieși din joc mai curând decât le-ar fi fost firul vieții în mai fericite condiții. Li se vor adăuga bebelușii și bebelușele (doar n-o să spun pruncii!) ce vor trece fulgerător prin existență
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
gândul că anii de după 2010 ar fi aceia, surprize nefiind, excluse, în plus, dar și în minus. Momentul exact se va cunoaște cu treizeci de secunde înainte. Și numai de către inițiați. N-ar avea rost să dăm urmare predicțiilor privind numărul victimelor. însă dacă patru milioane de semeni dragi nouă și-ar da sfârșitul, distruși de un virus aviar mutant, alte patru milioane ar părăsi țara, nemaisuferind modificarea climei, încă patru s-ar duce datorită scăderii natalității, iar alte patru din
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
o victimă de lux a campionatului din Germania. Onest, Beckham a anunțat că vrea să renunțe la banderola de căpitan al Angliei. Dar industria din spatele lui i-a dat peste gură. Anglia însăși ar avea de pierdut dacă fotbalistul ei numărul unu renunță la căpitănie. Personajul publicitar Beckham a devenit mai important decît jucătorul. Același lucru s-a întîmplat cu brazilienii, care s-au întors acasă ca niște învinși fără scuze, dar în Germania au fost tratați ca mari învingători de
Onoarea lui Zidane și a găștii de la FIFA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10463_a_11788]
-
de Lippi, Ioana Pârvulescu și Adriana Bittel au întrebat, una "Filippo", cealaltă "Filippino?". Oricum, câștigătoarea a anunțat pentru săptămâna viitoare o sărbătorire în redacție. Din toți banii. De ce să citim revista Tomis ? Pentru mărturisirile lui Mircea Cărtărescu, căruia, de altfel, numărul din iunie (anul XLI, nr. 435) al revistei constănțene Tomis îi dedică - la aniversară - un grupaj consistent de texte. "La ora aceasta sunt o victimă a propriului meu succes, la ora aceasta critica literară serioasă m-a abandonat cu desăvârșire
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
e cât se poate de amar. Eu mă opresc aici, Caraman continuă. Nu are rost să mai citez. Encore... Scriam, mai demultișor - la noi, firește, revistele, chiar și fără mofturi, tot cînd ies de sub tipar pot fi citite... - despre primul număr al unei serioase publicații sucevene, La Lettre R, editată de un grup de universitari francofoni și francofili (în sensul cel mai filologic cu putință). La sfîrșitul anului trecut proiectul lor editorial s-a rotunjit cu un număr dublu, tematic, Arts
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
citite... - despre primul număr al unei serioase publicații sucevene, La Lettre R, editată de un grup de universitari francofoni și francofili (în sensul cel mai filologic cu putință). La sfîrșitul anului trecut proiectul lor editorial s-a rotunjit cu un număr dublu, tematic, Arts et politique. Incitant și discutat subiect, pentru a cărui bună împărțire redacția strînge nume mari: Vișniec (cu a sa Istorie a comunismului povestită bolnavilor mentali, și dedicată lui Daniil Harms, din care numărul acesta despre utopii, frumoase
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
a rotunjit cu un număr dublu, tematic, Arts et politique. Incitant și discutat subiect, pentru a cărui bună împărțire redacția strînge nume mari: Vișniec (cu a sa Istorie a comunismului povestită bolnavilor mentali, și dedicată lui Daniil Harms, din care numărul acesta despre utopii, frumoase și nu prea, reține un fragment), sau Jean Baudrillard - La Lettre R îi preia din Krisis, noiembrie 1996, un articol despre iluziile și deziluziile artei, sînt doar două, elocvente, exemple. Oricum, trecînd peste notorietatea indiscutabilă a
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]