2,656 matches
-
în astă dimineață, Când picuri mici se alergau pe geam. Noi nu vom ști când inima ne-ngheață Și bun rămas să luăm nu ne gândeam, De-aceea zic: în glas s-avem dulceață Și în priviri iubirea ce-o nutream... Am învățat în astă dimineață, Când picuri mici se-mbrățișau pe geam. Referință Bibliografică: AM ÎNVĂȚAT / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1346, Anul IV, 07 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate
AM ÎNVĂŢAT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362166_a_363495]
-
și întunericul...". Mai avem de considerat încă relația dintre natură și spirit: ""Natura, cu toate că este lipsită de suflet"", [...] "natura" deci ""îndeplinește funcția de a pregăti sufletul pentru eliberarea lui, după cum funcția laptelui substanță care nu simte este aceea de a nutri vițelul"." Inzii fac următoarea comparație: "Natura se aseamănă cu o baiaderă care se arată sufletului ca la un spectacol. Ea este defăimată din cauza lipsei sale de pudoare, dîndu-se de repetate ori pradă privirii dure a [167] spectatorilor." ""Dar ea se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Italia, 1962, p. 286 [263]; în acestea, pe lîngă adnotările originale pertinente se fac văzute încă afirmații avînd ceva din obișnuitul entuziasm diletant relevat la scriitorii de la începuturile indianisticii occidentale; b) în plus, culegerea noastră hegeliană despre India înțelege să nutrească speranța secretă de a putea atrage atenția unor asemenea tardivi admiratori nediscriminați a tot ce se leagă de India, asupra rezervelor serioase, deseori grave, uneori îngrijorate pe care filozoful din Stuttgart personal le exprimă fără echivoc asupra multor aspecte ale
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
oarecare politician ambițios! În nici un caz cu studii de indianistică nu se mai reabilitează unii dintre sacerdoții răspopiți, ca de exemplu J. Mohl (1823), Ackermann (1839) și, mai tîrziu, E. Renan la Paris [371]. Oricum, pentru ceva timp s-a nutrit speranța că Fr. Schlegel ar fi cel care să formuleze noua religie. El tatonează terenul întîi pe urmele lui Herder și Maier, în momentul în care "Orientul devine pentru spiritul german cuvîntul magic" [372]. Se înțelege că, din această creată
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
folosit pentru a-1 combate lucrarea despre Moldova și Țara Românească a germanului Engel (l 804), toate acestea trebuie înțelese ca fiind etape ale constituirii unei tradiții care se dorea circumscrisă unui spațiu precis Dacia, leagănul patriei, dar care se nutrea dintr-un mediu cultural mult mai vast. Kogălniceanu exprimă această dublă inspirație în următorii termeni: "Evenimentele, faptele de seamă ale înaintașilor noștri sînt, prin moștenire, ale noastre". "Istoria notează Al. Zub în comentariile la lucrarea lui Kogălniceanu obligă la acte
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu autoritățile municipale, trebuie să se încerce păcălirea instanțelor judecătorești... Se constituie și se opun două discursuri asupra stării de lucruri. În plan extern, se continuă să se creadă că țara are nevoie de bani și că, în ciuda gesturilor sale nutrite de reacția naționalistă, rămîne posibilitatea expunerii la risc. Aceasta este, de exemplu, opinia serviciilor Creditului lyonez care, într-o notă din 1913 asupra situației politice românești, declară: "Din 1900, situația financiară a României s-a ameliorat mult. Dezvoltarea produsului încasărilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
exprimă dezacordul față de proiectul socialist-marxist, iar ruptura se consumă în timp ce socialiștii își formează propriul partid în 1893. Divergența privește referințele marxiste ortodoxe ale lui Dobrogeanu-Gherea. Stere, din propriile sale reflecții teoretice inspirate de revizionismul tezelor lui Bernstein opuse lui Engels, nutrite de o cultură pozitivistă și neokantiană, înțelege să salveze statul, națiunea și mica proprietate. Așadar, doi poli sînt esențiali în proiectul său: perenitatea și dezvoltarea micii proprietăți ca factori de progres și rezistența statului național ca garant al solidarității sociale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
altă flacără), deznădăjduita birocratizare a revoluției: speranțele sînt moarte. Istrati trece în tabăra învinșilor, "în Rusia, notează acesta, unii au mîinile goale, alții au Siberia". Istrati este la capătul dezgustului cînd declară în 1929: "Din speranțele pe care le-am nutrit o întreagă viață de mizerie n-a mai rămas nimic. Nimic, sînt o zdreanță". Redresarea se realizează printr-o evoluție ideologică care îl conduce, între 1934-1935, să intre în colaborare cu un grup de studenți disidenți din Garda de Fier
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lui Antonescu este absolut: Germania îi va reda României demnitatea. "Aliații noștri de astăzi n-au încercat să umilească poporul român. Ei au redat țării, națiunii și armatei considerația care le-a fost contestată zilnic de presa străină." Antonescu este nutrit de o cultură ostilă ordinii democratice impuse de învingătorii Primului Război Mondial și considerată ca imperialistă și capitalistă. În sfîrșit și acesta este unul din aspectele acestui dialog tragic între doi oameni politici legați de două ideologii dușmane, dar aparținînd aceleiași țări
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Uniunii Sovietice. Cadrele intelectuale urmează mesajul conducerii politice. În 1949, Gheorghiu-Dej proclamă: "Marea Revoluție socialistă din octombrie a arătat muncitorilor din lumea întreagă calea eliberării de sub jugul capitalist". Peisajul mental și decorul arhitectural sînt în plină mutație: lecția realismului socialist nutrește romanele anilor '50, cadrul urban se transformă. Colosalul stalinist se impune și la București, inseparabil de prioritatea acordată industrializării și spiritului stahanovist. Ideea depășirii este centrală: comuniștii se felicită, în 1961, pentru că producția industrială, numai a Bucureștiului, este cu 20
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
el este însărcinat să controleze relațiile cu partidele comuniste din străinătate, fiind specializat în același timp în domeniul apărării și culturii. Congresul al IX-lea, ca și noua Constituție propusă în același an, satisfac nevoia de aderență pe care o nutrește limbajul regăsit al patriei. Într-un studiu consacrat political leadership-ului lui Ceaușescu, Mary Ellen Fischer remarcă: "Schimbarea numelui statului din Republica Populară Română în Republica Socialistă România și al Partidului Muncitoresc Român în Partid Comunist Român au ridicat statul și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
frici, Radio Europa Liberă nu mai primește decît mesaje anonime care mărturisesc decepția și nemulțumirea. Însă Ceaușescu declară, pe 21 august 1981, cu ocazia Zilei presei: "Trebuie manifestată o atitudine intransigentă față de persoanele atrase de propaganda străină, față de cei care nutresc deșartă iluzie de a putea găsi eventual altundeva o viață mai ușoară, care sînt gata să-și părăsească țara pentru viitorul căreia au luptat părinții lor". NAȚIUNEA SUBLIMATĂ Marele proiect de dezvoltare pe care 1-au visat socialiștii sfîrșitului de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Totuși, în România, nu este desființată întreaga credință. Patria socialistă este iubită în 1968. Patria este celebrată în deceniile de deziluzie ale anilor 1970-1989. Ea exprimă o formă de fidelitate pentru unii față de o vîrstă de aur anterioară comunismului, ea nutrește rezistența altora care se leagă de o durabilitate, ea este instrumentul mobilizării puterii care se crede superioară și vrea să impună ca model calea românească a realizării socialismului. Opozanții sînt determinați să creadă că nenorocirea românească este cea mai rea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al Constituției din 1965 stipulează: "Cetățenii Republicii Socialiste România se bucură de drepturi egale în toate domeniile vieții politice, economice, juridice și sociale, indiferent de naționalitate, rasă, sex sau religie". Însă o practică asimilaționistă asociată unui discurs al statului-partid român, nutrit dintr-o istorie bazată pe sărbătorirea românismului creează minorităților un sentiment de excludere, de discriminare. Afirmarea drepturilor omului oferă o pîrghie de distanțare față de pretențiile partidului văzut ca partid român, individul pretinzînd dreptul la diferență. Această afirmare a diferenței este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Mare Arhitect, Constructor, Creator, ca Titan și ca Vizionar. Lucrările au necesitat mutarea în alte locuințe a 40.000 de persoane. Unele mărturii arhitecturale ale trecutului, ca Mănăstirea Văcărești, din sec. al XVIII-lea, au dispărut. Sfidarea lui Ceaușescu este nutrită de socialismul uniformizant și de expresia totalitară a romanității. Pactul patriotic care reunea adeziunile populare în 1968 este sfărîmat: romanitatea promovată nu mai încîntă deloc pe patrioții români decepționați și agresează minoritățile naționale răzvrătite în numele unui drept care izvorăște și din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
toate mijloacele diplomației pentru a ajunge la un modus vivendi suportabil și vom avea de trecut prin mai multe faze decât cea actuală, pentru că prelații romani, având o idee necompletă de împrejurările din Prusia, se simt pururea ademeniți de-a nutri așteptări exagerate și de-a-și așeza ținta prea sus. Dacă a crezut cineva că nu dezarmăm numai, ci că voim a nimici chiar armele noastre pe calea legislațiunii, atunci, acela ne-a crezut capabili de o mare nerozie, opinie la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în floare. Țara începea a se împărți în două tabere: în patrioți și aristocrați, bunăoară ca și la noi, în reversibili și reacționari. Hainia, din toate pasiunile sale, este cea mai lesne de lingușit. Acesta era elementul cu care se nutreau clubiștii. Aci se denunțau cugetările cutărui om, se înnegreau intențiile celuilalt, se declama în contra deputaților, a miniștrilor, a regelui, a reginei, a nației și a tot ce părea că nu merge în spiritul și cu pasiunile acelei aglomerațiuni de individe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
denunța și incrimina mai bine se considera ca cel mai zelos cetățean. Nu se cerea nici învățătură, nici moralitate, nici prudență: a calomnia, a denunța, a bănui era un merit. Acestea sânt elementele cari dau viață și cu cari se nutresc spiritele demagogice (pag. 45). Pag. 47. Numim pe Marat. Acest gazetar, sub pana sa înveninată, denunța pe oamenii de talent în modul următor: "Aceste talente sânt o crimă mai mult, căci ating principiul egalității". Cine nu-și aduce aminte de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
conservatorii monarhiști, cari au priimit în mod franc republica constituțională. E o eroare. O minoritate numai a acestui partid, centrul stâng, a înțeles și a primit ideile lui Thiers în privirea aceasta. Majoritatea n-a făcut decât să se supuie, nutrind totdeuna intenția de-a păstra pentru ea puterea întreagă când va fi stăpână absolută. Chiar sub prezidenția lui Thiers, omul care e azi șeful acestei majorități, într-un discurs celebru în care anunța venirea nouălor straturi sociale, le-a dat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a scepticului în marginea condiției umane, atît de supusă, în viziunea sa, doar experiențelor extreme. Singura pată de lumină, în această rememorare filmată, e rîsul gîlgîitor al tragicului care a știut să și rîdă. Rîs contaminant. 7 februarie Istoria se nutrește și din acte fastuoase. Istoria marilor state. Pentru că statele bicisnice se feresc de strălucirea sărbătorii. Nu au cu ce s-o întrețină. Ca s-o facă, ar trebui s-o justifice în fața supușilor. Iar supușilor, necăjiți, numai de serbări, fie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
realitate, deși emoția ansamblului are acuitatea scontată, artele care au colaborat ne apar, fiecare în parte, devitalizate. Cele mai puține șanse de întîlnire rămîn picturii cu literatura. Sînt naturi atît de diferite, încît nici cel mai eficient comper nu va nutri speranța unei adevărate logodne. Dacă ar fi să ne oprim, ușor amuzați, la fraza lui Ortega y Gasset: Istoricul artei trebuie să urmeze alte metode decît istoricul literar și cel al gîndirii. Trebuie să ne vorbească despre oameni care nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Tamisa. Mă gîndesc că o fi Dunărea sau ceva de genul ăsta. Credeam că-i legat de Războiul Rece. Se poate. Și care-i problema cu Războiul Rece? În primul rînd de ce-i zice așa? Păi, spuse Benjamin, încercînd să nutrească o urmă de interes pentru această problemă, la Berlin chiar este foarte rece, nu? Dar parcă toată chestia e cu America și cu Rusia. Bun, dar și în Rusia e frig de crapă pietrele. Știe toată lumea". Prima concluzie pe care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
menite să înșele vigilența cenzorilor, pictura n-a avut cum să se descurce, imaginea fiind, prin natura ei, una ca atare pentru a putea înșela chiar și pe cel mai nătîng vameș ideologic. Doar Baba, cu uriașa lui forță expresivă, nutrită de realism neclișeizat, a reușit performanța păcălirii, și asta chiar în ultimii ani ai dictaturii, cei mai inhibanți: a dat seria de nebuni, unii, de ce nu, cocoțați în tronuri uzurpate. Dar cazul lui Baba e rarisim. O parte din maeștrii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o crezuseră moartă. Farmecul discret (și nu prea) al Secu... 13 septembrie Polul Che Guevara. De ce Che Guevara și nu I.C. Frimu? Asta numai Pinocchio cu ochelari al tineretului pesedist o știe. Așa cum stînga occidentală postebelică parte din ea gras nutrită de Kremlin își găsise port-drapel nu în mustățoasele figuri autohtone, ci în exoticii Mao sau Troțki, tot așa, probabil, și junii înmaieuați în roșu la recent consumata lor tabără de vară și-au ales prin reacție exotică inversă efigia unui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
patria noastră se îmbină cu dragostea pentru marea noastră eliberatoare, Uniunea Sovietică, cu internaționalismul proletar. Izvorând din recunoștința adâncă pentru eliberarea patriei noastre de sub jugul imperialist și pentru ajutorul continuu multilateral ce ni-l acordă, dragostea și atașamentul ce le nutrește poporul nostru muncitor față de U.R.S.S. constituie consecința firească a atitudinii profund internaționaliste a popoarelor sovietice față de poporul nostru. Eliberarea noastră, construirea socialismului în patria noastră ar fi de neconceput fără existența U.R.S.S. și fără ajutorul ei permanent, frățesc
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]