9,387 matches
-
perfect dominată a dialogului și pe manevrarea abilă a stilului indirect liber, Slavici își construiește nuvelele cu arta subiacentă a unui dramaturg. De la cele mai modeste ca valoare (Scormon, O viață pierdută) pînă la capodoperele Budulea Taichii ori Pădureanca, structura nuvelelor ascultă de un echilibru intern desăvîrșit, pentru că toate demontează, în progresie lentă, abia perceptibilă, înaintarea inexorabilă spre finalul dramei. O schemă geometrică de mare rigoare, în cadrul căreia se agită pasiunile umane, formează structura profundă a fiecărei nuvele. Slavici urmărește atent
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
ori Pădureanca, structura nuvelelor ascultă de un echilibru intern desăvîrșit, pentru că toate demontează, în progresie lentă, abia perceptibilă, înaintarea inexorabilă spre finalul dramei. O schemă geometrică de mare rigoare, în cadrul căreia se agită pasiunile umane, formează structura profundă a fiecărei nuvele. Slavici urmărește atent în acest cadru mișcările psihologice infinitesimale, micile deplasări ale psihicului care comandă desfășurarea acțiunii; textul lui nu face altceva decît să întristeze atent echilibrul mereu instabil, mereu fragil al eroilor. Moara cu noroc consemnează șovăielile continui ale
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
prozei se impune în defavoarea comentariului. Chiar atunci cînd există pasaje de aparență statică, autorul le inoculează un sentiment misterios și difuz, sugerat prin toate frazele. Atmosfera de încleștare sufocantă, de eros dureros și de obsesie permanentă a morții ce domină nuvela Pădureanca răzbate și în aparent simpla descriere a unei zile de vară toridă, la cîmp, unde nu se întîmplă nimic, dar unde neliniștea pîndește: "E zi de Duminică, grînele sunt strînse și duse, pusta și șesul în lung și în
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
labe, se uită ca o păpușă isteață împregiur și iar - vîșc! intră la adăpost. în vîrful cumpenei de la puț șade o cioară pribegită și cîrîie din cînd în cînd a pustiu. (Pădureanca). Astfel continuă desfășurarea acestei capodopere a lui Slavici, nuvelă cu morți violente cu încleștări, cu suferințe umane nesfîrșite, dar cu un ritm lent și grav. în Pădureanca nimeni nu se grăbește și totul are un aer hieratic, de basm străvechi. În suita marilor nuvele ale lui Slavici, Mara marchează
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
acestei capodopere a lui Slavici, nuvelă cu morți violente cu încleștări, cu suferințe umane nesfîrșite, dar cu un ritm lent și grav. în Pădureanca nimeni nu se grăbește și totul are un aer hieratic, de basm străvechi. În suita marilor nuvele ale lui Slavici, Mara marchează cea din urmă capodoperă. Procedeele stilistice proprii autorului își dau aici întîlnire pentru ultima oară. Din păcate, compoziția rotundă din nuvelele precedente nu se regăsește între primele capitole, comparabile cu cele mai bune pagini, și
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
se grăbește și totul are un aer hieratic, de basm străvechi. În suita marilor nuvele ale lui Slavici, Mara marchează cea din urmă capodoperă. Procedeele stilistice proprii autorului își dau aici întîlnire pentru ultima oară. Din păcate, compoziția rotundă din nuvelele precedente nu se regăsește între primele capitole, comparabile cu cele mai bune pagini, și finalul cu totul remarcabil se plasează pe(??) o parte mediană, lungă și amorfă, ce scade vizibil tonusul narațiunii. Nu întîmplător în ea se găsesec și episoadele
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
se obiectiva și de a compune o lume complet detașată de propria-i subiectivitate. într-o proză care, pînă la Slavici, descindea mai mult sau mai puțin direct din autobiografie și unde individualismul romantic își punea pecetea pe aproape oricare nuvelă sau roman, nuvelele lui Slavici marchează o nouă etapă, în care spiritul prozei românești devine consonant cu cel european. Obiectivarea perspectivei prozastice înseamnă apariția unei noi stilistici și ruperea legăturii cu prima noastră proză modernă, născută în zorii pașoptismului. Biografia
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
de a compune o lume complet detașată de propria-i subiectivitate. într-o proză care, pînă la Slavici, descindea mai mult sau mai puțin direct din autobiografie și unde individualismul romantic își punea pecetea pe aproape oricare nuvelă sau roman, nuvelele lui Slavici marchează o nouă etapă, în care spiritul prozei românești devine consonant cu cel european. Obiectivarea perspectivei prozastice înseamnă apariția unei noi stilistici și ruperea legăturii cu prima noastră proză modernă, născută în zorii pașoptismului. Biografia lui Slavici se
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
istoriei de la finele secolului al XIX-lea și din timpul Primului Război Mondial. Nuvelistul ce făcuse apologia eticii în scrierile sale a avut naivitatea să susțină aceeași etică și în lumea concretă. Finalul vieții lui Slavici a luat el însuși forma unei nuvele tragice. În plină maturitate, pe timpul luptelor pentru emanciparea românilor ardeleni, scriitorul fusese băgat la închisoare de unguri din cauza activității sale naționaliste; asta nu l-a împiedicat ca, la bătrînețe, să fie băgat la închisoare de români, în 1919, din cauza fidelității
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
Lovinescu a fost ziaristă, critic literar și cunoscută realizatoare de radio. Era fiica criticului literar Eugen Lovinescu. La vârsta de opt ani, în 1931, i se publică un basm în revista ,,Dimineața copiilor", iar la vârsta 15 ani îi apar nuvele și schițe în revistele ,,Vremea" și ,,Kalende". După moartea lui Eugen Lovinescu, aceasta publică romanul ,,În contra timp" și începe să scrie critică teatrală în ziarul ,,Democrația". După instaurarea regimului comunist în Romănia, în septembrie 1947, pleacă în Franța ca bursieră
Personalitatea zilei : Monica Lovinescu by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80754_a_82079]
-
florei și faunei sălbatice din Ungaria. Mai multe informații despre film pe: http://wildtales.net sau http://termeszetfilm.blog.hu Joi, 22 noiembrie, ora 20.00 ”Gluma”, 2009, 93 min., dramă, subtitrat în limba română Regia: Gárdos Péter După o nuvelă de: Kosztolányi Dezső Scenariul: Bíró Zsuzsa Imaginea: ifj. Seregi László Distribuția: Váta Lóránd, Lengyel Tamás, Kovács Mihály, Kovács Zsolt, M. Kecskés András, Kiss Márton, Timon Barnabás Gárdos Peter controlează până la capăt acest film. Tempo-ul este atât de perfect, încât
Săptămâna Filmului Maghiar la MȚR. Vezi programul by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80780_a_82105]
-
Simona Vasilache Lucrurile importante, ca și gîndurile sincere, se spun scurt. Așa îți zici, văzînd pe coperta, neagră, lucioasă, a unui volum masiv, titlul Subiect banal. Urmat, e drept, de Final grotesc și de două nuvele. Volumul e Opere I, de Ury Benador, apărut în 1968 la Editura pentru literatură (Subiect banal, singur, a apărut în '35, la Alcalay). Dedicația - cum altfel, către un critic... - ar putea umple un muzeu cum nu știu dacă există, un
Plăcerea divagației by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8107_a_9432]
-
Ioana Revnic Eram în clasa a treisprezecea de Școală Normală când am citit pentru întâia oară o nuvelă de Ștefan Bănulescu. Îi datorez această primă întâlnire cu prozatorul șaizecist profesorului meu de limba română care - gestionând în mod inteligent oferta de texte ale unor scriitori contemporani, incluse în manual - a ales să studiem în clasă Mistreții erau blânzi
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
întâlnire cu prozatorul șaizecist profesorului meu de limba română care - gestionând în mod inteligent oferta de texte ale unor scriitori contemporani, incluse în manual - a ales să studiem în clasă Mistreții erau blânzi. În studenție, aveam să citesc și celelalte nuvele bănulesciene plus Cartea de la Metopolis, pentru un seminar de literatură. Mai apoi, opera scriitorului a devenit, pentru mine, obiectul unei cercetări aprofundate. Dacă nu l-aș fi văzut pe Ștefan Bănulescu în fotografiile reproduse în manualul de liceu sau pe
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
începe prin a livra potențialilor cititori, pe post de eșantioane, câteva din emblemele imaginarului bănulescian: Câmpia bănulesciană, un spațiu mitic Cântecele de câmpie (poemele publicate de Ștefan Bănulescu în 1968, care au circulat, mai apoi, ca Addenda a volumului de nuvele Iarna bărbaților) concentrează, ca într-un parfum tare, toate esențele care fac din teritoriul campestru unul ,,pulverizat de vraja" mitului. Câmpia bănulesciană în variantă lirică este un spațiu stăpânit de un timp al sfârșitului și locuit de creaturi stranii - Costea
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
este un spațiu stăpânit de un timp al sfârșitului și locuit de creaturi stranii - Costea Nebunul, Andrei Mortu, Duda Cruda etc.i - a căror biografie fabuloasă a ajuns, la rându-i, în punctul terminus. Obiceiurile sau practicile magice prezente în nuvele și în roman sunt ,,rezumate" în aceste poeme. Găsim aici referiri la riturile meteorologice specific românești în Duda Cruda și în Caloienii, la obiceiul răpirii fetelor în alergările de cai prefigurat în Lunca vrăbiilor sau la învestirea cu potențial magic
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
salcâmi și sălcii, plopi în care înfloresc maci roșii, mistreți bătrâni, dropii, bivoli, cai cu bărbi galbene și priviri omenești), univers păstrător al unor obiceiuri ,,de-nceput de lume" locuit de personaje cu biografii ieșite din comun. Teritoriul campestru din nuvele și din poeme capătă, în roman, înfățișarea Dicomesiei și a Insulei Cailor. Dicomesia este un ținut binecuvântat, un eden terestru, cu ,,grâie" mari ,,până la coama unui cal dicomesian", cu păsări ,,atât de multe și atât de netemătoare prin mulțimea lor
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
roți înalte cu butuci groși și două oiști" e o emblemă a locului, un semn că această comunitate are un trecut mitic ce se pierde în ,,vremi de început de istorie". Orașul care nu se vede, nu se aude (din nuvela Masa cu oglinzi) Prefigurări ale acestuia, sub chipul târgurilor unde nu se întâmplă nimic, se ghicesc în reportajele autorului, publicate în anii realismului-socialist. Imaginea orașului se construiește din multitudinea de perspective contradictorii ale personajelor. E numit, mai întâi, printr-o
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
că, în situații limită, omul știe să găsească în sine și în ceilalți forța de a merge mai departe. Dropia Scrierea bănulesciană în care pasărea este evocată pentru întâia oară este un reportaj din 1963. Imaginea ei apare apoi în nuvela omonimă publicată în ,,Gazeta literară" un an mai târziu și, în cele din urmă, în ,,cântecul" găzduit de revista ,,Ramuri", în 1965. În reportajul amintit, povestea dropiei este folosită în contextul realizării unei antiteze între două decupaje temporale scindate de
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
apropiat spre dropiile de lângă Ciulnița, la locuințele cu aspect de vilă ale tractoriștilor, la atelierele mecanice, la turnul de apă și la clădirile etajate ale crescătorilor de păsări" etc. Două din aceste semnificații valorificate de autor în reportaj trec în nuvela din Iarna bărbaților. La dropie este, mai întâi de toate, numele unui loc cu porumb spre care se îndreaptă pe timp de noapte convoaiele de săteni care, din cauza secetei, sunt nevoiți să-și caute hrana în altă parte. Dropia rămâne
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
lungi până spre tavan, bătând cu ele aerul fierbinte al aurăriei". Pecetluirea poreclei: Noaptea de dragoste (vinovată) cu Generalul Marosin, plânsul femeii și râsul bărbatului: ,,Iapa mea Roșie, Iapa mea Roșie. Nu mai plânge, trece repede". Ultimul Soleiman Personaj din nuvela Satul de lut, botezat cu un nume de o măreție inutilă. Fost grăjdar. Avea în grijă, pe timp de pace, măgarii ce trăgeau vagonetele în mină, dându-le pâine cumpărată din leafa lui. Este prezentat în ipostaza de rătăcitor pe
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
Angelo Mitchievici Nimic din opera literară a lui Mircea Eliade (roman, nuvelă, piesă de teatru) nu a cunoscut vreo ecranizare înainte de 1989, scriitorul a fost pus la index pentru foarte mult timp, abia în 1969 erau retipărite o parte din nuvelele și povestirile sale într-un volum cu titlul La țigănci la
Visul chimeric al tinereții eterne by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6979_a_8304]
-
Angelo Mitchievici Nimic din opera literară a lui Mircea Eliade (roman, nuvelă, piesă de teatru) nu a cunoscut vreo ecranizare înainte de 1989, scriitorul a fost pus la index pentru foarte mult timp, abia în 1969 erau retipărite o parte din nuvelele și povestirile sale într-un volum cu titlul La țigănci la Editura pentru Literatură, cu o prefață de Sorin Alexandrescu, universitar care avea să părăsească la rândul său paradisul comunist. Ecranizările apar abia după decembrie 1989 când cărțile lui Mircea
Visul chimeric al tinereții eterne by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6979_a_8304]
-
edituri, dintre care editura Humanitas se remarcă în ce privește recuperarea operei științifice și publicistice a autorului. Prima ecraniazre în aparține lui Viorel Sergovici cu Domnișoara Christina în 1992, iar regizorul va reveni apoi cu Șarpele în 1997. Aproape neobservată trece ecranizarea nuvelei Dayan de către Constantin Dinu cu titlul Mesagerul (1995), iar cea care are cea mai mare vizibilitate îi aparține lui Dan Pița după nuvela Pe strada Mântuleasa cu titlul de scenă Eu sunt Adam! (1996), de fapt un cocktail eliadesc. Toate
Visul chimeric al tinereții eterne by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6979_a_8304]
-
Domnișoara Christina în 1992, iar regizorul va reveni apoi cu Șarpele în 1997. Aproape neobservată trece ecranizarea nuvelei Dayan de către Constantin Dinu cu titlul Mesagerul (1995), iar cea care are cea mai mare vizibilitate îi aparține lui Dan Pița după nuvela Pe strada Mântuleasa cu titlul de scenă Eu sunt Adam! (1996), de fapt un cocktail eliadesc. Toate aceste ecranizări au ca numitor comun o miză dificil de atins și care asigură liantul și farmecul indelebil al prozei eliadești: atmosfera. Fie
Visul chimeric al tinereții eterne by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6979_a_8304]