1,690 matches
-
ci în ceea ce unii au numit hiperrealitatea istoriei postmoderne. Acest cataclism nu putea ocoli școala, educația și, bineînțeles, teoria curriculumului educațional. El a generat tărăboiul teoretic și practic botezat de Pinar „cacofonia curriculumului”. Înainte de a-l desluși și a găsi oaze de lumină în jungla ideatică a noii teorii a curriculumului, este necesar să luăm în seamă năucirea provocată de ea în educația românească. Școala românească s-a aflat multă vreme în izolare aproape totală de confruntarea de idei din teoria
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
expresie. Nu m-au silit să intru în partid și nici eu nu am cerut”. Care va fi fost procentul celor care s-au condus după această rezistență minimală? De unde primeau cu toții sprijin pentru a putea rezista? Familia devenise singura oază de conservare a valorilor și mijloc de menținere a încrederii în forța interioară a individului. Aici fiecare putea fi el însuși, familia oferea susținere, căldură, siguranță. O profesoară pensionară își amintește de anii studenției, când familia îi asigura liniște și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au inaugurat presa liberă din România proveneau fie din presa studențească a regimului anterior, fie din cea literară. Prin urmare, din acea parte a presei care, deosebit de cea „ideologică”, se exersase îndelung în lupta cu cenzura, pentru a obține mici oaze de libertate de exprimare, mici insule de normalitate. 7. Tehnicile „de gherilă” și vulnerabilitatea cenzurii Limbajul aluziv, eliptic ori criptat prin recursul la limbaje tehnice era o bună metodă de a evita cenzura, dar, din păcate, și de reducere drastică
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pe Amazon), tr. Radu Paraschivescu, București, 1993; Almost Adam, New York, 1996; ed. (În coasta lui Adam), tr. Radu Paraschivescu, București, 2001; The Return, New York, 1997; ed. (Întoarcerea), tr. Magdalena Popescu și Smaranda Bedrosian, București, 2001; The Oasis, New York, 2001; ed. (Oaza), tr. Florin Sicoie, București, 2002. Traduceri: Marica Beligan, Cenușa mea va fi caldă, București, 1968; E. M. Forster, Aspecte ale romanului, postfața trad., București, 1968; James Baldwin, Din sălbăticie, București, 1971 (în colaborare cu Corina Cristea); Cinci povești cu cowboy, îngr
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
pentru pământul natal e prezentă și în culegerea În cumpănă în fiecare seară (1947), în care sunt incluse însemnările unui misterios și exotic Tytan de Kamuty: micronuvele, maxime, precepte morale, poeme în proză. Versurile din Potirul profanat (1946) și Spre oază. În marmora neagră (1947) reprezintă punctul de sus al literaturii lui M. Rădăcinile folclorice sunt susținute de reconsiderarea propriei vieți prin prisma baladei populare Meșterul Manole: „Sunt eu Manole, Meșterul / Sunt eu acelaș cutezător zidar / Care-am pornit în zadar
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
1943]; Meleag străbun, Iași, 1943; Protiv. Verboten, Focșani, [1943]; Deocheatul, Lugoj, 1944; Ereditate, Lugoj, 1944; Vestala neagră, pref. Virgil Petrovici, Lugoj, 1945; Nu-s drumuri înapoi?, Lugoj, 1946; Potirul profanat, Lugoj, 1946; În cumpănă în fiecare seară, Găvojdia, 1947; Spre oază. În marmora neagră, Găvojdia, 1947; Ghicitori, București, 1954; Scrisoare către Moș Gerilă, București, 1964; Stele mici pentru pitici, București, 1968; Poezii și ghicitori pentru preșcolari, București, 1971; Rodia de aur, București, 1973. Repere bibliografice: Andrei Ciurunga, C.A. Munteanu, RL
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
temă par desprinse din nuvela Proștii a lui Liviu Rebreanu, scriitor cu care se aseamănă în modul realist de a scruta lumea satului transilvănean, ceea ce așază scrisul celor doi în aceeași confrerie spirituală. La N. satul este văzut ca o oază de patriarhalitate și armonie, cu o viață rostuită după legi imemoriale, cu o solidaritate de clasă și de neam precisă, cu datine de încuscrire și de familie venind din străbuni, cu o ierarhie socială bazată pe avere sau pe știința
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
o disprețuiește: flirtul, gelozia provocată, jocul de societate. Ca o floare de seră, ea se regăsește finalmente, după un scurt și dramatic incident conjugal, în compania liniștitoare a „bătrânului” ei socru Luca Delescu, intelectual prin vocație și cercetător consacrat, singura oază de umanitate într-o lume imundă, mercantilă, degradată din condiția moralității, fie ea și elementară. Frecvența figurilor feminine în literatura semnată de P.-B. nu este deloc întâmplătoare, corespunzând credinței că sufletul femeii, fiind mai complicat, e mai deschis investigațiilor
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
în slujba ideii de românism dincolo de granițele politice, este oarecum grevat de fragmentarism, Marginalii junimiste, volum dezvăluind aceeași răbdătoare pasiune de cercetător, se bucură, în schimb, de o perspectivă integratoare, de judecăți de valoare mai prudent afirmate și oferă numeroase oaze de plăcere intelectuală, lipsa de pedanterie și rafinamentul „arheologului” literar creând o dimensiune discret-literară, binevenită pentru demersul critic propriu-zis. O bogată activitate de traducător însoțește la P. pe aceea de cercetător literar și de publicist. SCRIERI: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
vând cărți, ci candelabre, haine preoțești și obiecte de cult. Editurile teologice din România au priză la public atunci când sunt niște proiecte private. Este adevărat: la baza piramidei se întâlnesc și pricini de uimire și binecuvântare. Poți descoperi în România oaze de liniște care îți dau pregustarea vieții de dincolo. Există mănăstiri unde călugării se nevoiesc în posturi, rugăciune, purificarea minții, curățirea inimii, priveghere și slujirea aproapelui. Trăiesc, ascunși vederii, duhovnici îmbunătățiți care iubesc mai mult decât orice sărăcia chiliei și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
să-și împartă viața alături de alți patru colegi (în cazurile premianților - un singur coleg). Lipsa de siguranță, amenințarea letală a muzicii de discotecă, condițiile minimale de igienă, atmosfera promiscuă a băilor, zgomotul permanent de pe coridoare, traficul de bârfe, lipsa unor oaze de liniște (cum ar fi o capelă organizată permanent într-o cameră mai spațioasă din cămin) - toate acestea constituie dezavantaje notorii pentru orice tânăr studios. Dacă lipsurile materiale ar putea fi mai ușor suportate de cei mai căliți, ceea ce scandalizează
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de optimism facil denaturează imaginea realității este Canalul, apărută În nr. 10 al Almanahului literar, sub semnătura lui Alexandru Andrițoiu. Poezia e o descriere În culori roze a vieții de la Canal, din care ar reieși că Întregul șantier e o oază binecuvântată, unde totul e cânt și petrecere. Aici se adună, parcă ar veni Într-un pelerinaj, oameni ai muncii din toate colțurile țării: «Vin maramureșenii codrilor, Vierii din Târnavele bogate, Oltenii horelor și-ai doinelor Și bănățenii holdelor bronzateă» etc.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
autorii de ficțiuni pulp: acela al secvențelor narative independente, al micilor medalioane menite să contureze o atmosferă sau să sugereze imaginea unui univers mai complex decât cel descris îndeobște de proza de divertisment. Astfel de scurte strangulări ale narațiunii reprezintă oaze de liniște, pasaje dilatate, ca printr-o lupă ultrasensibilă, într-un univers brownian. Pentru câteva clipe, scena încremenește, personajele se dau deoparte și cititorul e invitat să descopere interstițiile unei realități alternative. Fără a fi prea numeroase (ele nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
grangurii pe care-i înfruntă. E un loc al purității și reculegerii, unde nu pătrunde nimic din murdăria lumii exterioare. Reacția disproporționată a lui Marlowe atunci când o găsește pe Carmen Sternwood goală în patul lui constituie răspunsul instinctiv la invazia oazei de normalitate. Apropiindu-se de apartament, Marlowe simte, precum fiara, că în bârlogul lui s-a petrecut ceva neobișnuit: N-am aprins lumina în odaie. M-am dus direct la bucătărioară și m-am oprit brusc după câțiva pași. Era
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
embarrassments). Este un paradis negru, în care funcția vindecării a fost înlocuită de cea a ascunderii. Astfel de clinici depozitează deșeurile psihice ale umanității, lăsând eforturile vindecării pe seama unui zeu mai bun. Carmen Sternwood nimerește, inevitabil, într-o astfel de oază morbidă. Resthaven - ironia numelui („paradisul liniștii”) nici măcar nu trebuie subliniată - nu este, însă, nici pe departe un port în care acostează doar suferinzii psihic, ci și un adăpost pentru mârșăviile neștiute ale lumii. Marlowe intuiește corect că forța unui om
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
traduceri, își vor găsi loc, începând din 1966, în „Familia”, „Astra”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară” și „Jurnalul literar”. Întâlnirea lui B. cu literatura și cultura greco-latină a fost de bun augur. În această „oază de har și repaos”, care este Grecia lui Pericle, plăsmuire a unei fantezii nostalgice, dar și ficțiune „din flori de carte”, și-a cultivat scriitorul visul de frumos. Voluptatea calofilă, solemnitatea gesturilor, dicțiunea ceremonioasă a ideilor sunt constante care îi
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
ca cimbrișorul, altele mijlocii sau mai înălțate, frumos sau urât mirositoare, după cum le-a întrupat Creatorul pe pământ; fiecare își avea motivația nașterii și ființării sale. Și toate la un loc alcătuiau o priveliște firească, echilibrată, nici olimpian-străluciloare, nici răzlețite oaze în pustiu. Și toate la un loc, hrănindu-se mai bine sau mai rău din același pământ, încălzite mai mult sau mai puțin de același soare, înmulțindu-se în timp, rămânând fiecare cu individualitatea și soarta sa. Și toate vorbeau
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
război, se lansau, ajutați de nostalgie, în apărarea sărăciei care stimulează, pare-se, înălțarea spiritului. Iar alții, la rândul lor, cei mai ingrați și de obicei și cei mai independenți, datorită ponderii lor științifice, îndrăzneau să amintească faptul că acea oază a visului american avea un preț și, cu o exagerare tipic rusească, începeau să evoce sclavagismul, Hiroșima, napalmul din Vietnam și uneori, într-un acces de mânie (pe care Vinner îl numea: isterie à la Dostoievski), se revoltau, strigând: „Da
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ca oglinda, revelator pentru suflet. În vis, el indică iminența unei lupte interioare sau reale și retragerea din agitația lumii exterioare pentru a-și reface forțele și pentru a trage concluziile cu privire la obiective și strategia ce trebuie urmată. Imaginea unei oaze este pozitivă, deoarece înseamnă sfârșitul preumblării, al setei (și deci al dorinței nesatisfăcute) și al rătăcirii. Dar oaza poate fi uneori doar un miraj și îl pune în gardă pe cel ce visează cu privire la iluziile pe care și le face
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
agitația lumii exterioare pentru a-și reface forțele și pentru a trage concluziile cu privire la obiective și strategia ce trebuie urmată. Imaginea unei oaze este pozitivă, deoarece înseamnă sfârșitul preumblării, al setei (și deci al dorinței nesatisfăcute) și al rătăcirii. Dar oaza poate fi uneori doar un miraj și îl pune în gardă pe cel ce visează cu privire la iluziile pe care și le face. Crede că a ajuns deja unde și-a propus, dar drumul este încă lung. Dezordine, haos În plan
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
mătase. Ieșise din casă pe ușa din spate, trecuse pe sub vița-de-vie cu miros dulce și străbătuse curtea terasată, intrând În baraca joasă, cu acoperiș de stuf. Mirosul acru, larvar, de dinăuntru n-o deranja. Crescătoria de viermi de mătase era oaza personală, urât mirositoare, a bunicii mele. De jur Împrejurul ei, pe suporturi, viermii de mătase albi și moi stăteau agățați de mănunchiuri din rămurele de dud. Desdemona Îi urmări cum țes gogoși, săltând din capete ca la auzul unei muzici. Privindu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
din grup au strigat că au văzut un restaurant care părea foarte autentic chiar pe marginea drumului. Într-un nor de praf, autocarul a oprit În fața unei cocioabe cu o singură cameră. Mort de foame, Bennie a declarat că această oază e demnă de trecut În revista Travel & Leisure. Scaunele contorsionate și masa joasă cu mușamaua de plastic străveche Întruchipau dintr-odată un miraj al ospățului câmpenesc... Cu toții coborîră din autocar, Își dădură gecile jos și se dezmorțiră. Moff și Rupert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
chinuri groaznice suferind de sete În timp ce arsurile se propagau vertiginos În toată imensitatea organismului său, făcându-i tot mai anevoiasă Înaintarea. Deodată, șansa de supraviețuire Îi surâse simțind o adiere binefăcătoare a vântului, Încercând să iuțească mersul către presupusa, salvatoare oază a deșertului...! Fu nevoit Însă să suporte o totală decepție În momentul când o violentă furtună de nisip Îi bombarda Într’o așa manieră fața doborându-l și făcându-l mototol! Încercă să se ridice dar, nisipul Încărcat cu particole
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
urnele funerare ascunse în tumulul de la marginea sufletului bătrânul Orfeu împletește o coroană de lauri pentru prințesa care mângâie lyra aproape pictorul Delaunay decupează melancolia și o așează pe ultima sa pânză prieteni eu doar pășesc prin deșert spre Marea Oază pe care cei mai puțin înțelepți o numesc moarte vă zic mâine o să plouă peste uitări Fata Morgana soarele își răsfiră degetele peste deșertul roșu beduinii dansează pe câmpul semănat cu ariditate și tigve de toreadori uciși acum șapte veacuri
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
în demență a treia n-avem decât s-o parcurgem la capăt moartea singura noapte fără stele în care timpul nu suferă de insomnie de atâtea febre tremurăm dezhidratați vorbele fântâni goale în sahare de idei ce își înghit singure oazele doar morgane clipesc lasciv din gene prelungi precum cadânele deasupra iașmacului istoviri de neputință ne-au înlănțuit în carcera a ceea ce încă nu s-a gândit și voi o știți doar s-o presimți și te cuprinde o teamă năucă
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]