2,130 matches
-
ca niște pași alunecând pe trotuare doar balcoanele din evantaiul acela de lumini ne mai ațin privirile inconștient și pietrele tăiate în jumătăți de secundă ni se depun în fiecare palmă strivită de aer pașii ni s-au întors spre obârșii mediocră sclipire de imagini pierdute dați timpul înapoi să ne înțelegem cu un crâmpei de cuvinte să zugrăvim tot ce nu s-a putut zugrăvi o vară întreagă 15-05-03 Referință Bibliografică: Palmă de aer / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PALMĂ DE AER de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378097_a_379426]
-
sale, poeta Titina Nica Țene, gest prin care arată care nu și-a uitat înaintașii, făcând un efort financiar substanțial, pentru a ridica acest monument, fiind un exemplu pentru comunitatea creștină care, din păcate, a uitat să se întoarcă la obârșia străbunilor pentru a le cinsti memoria. În continuare Al.Florin Țene a vorbit despre bunicii săi, personaje dramatice în românul “ Un ocean de deșert,“ ce se constituie într-o frescă a societății românești dintr-un secol întunecat, carte care descrie
SFINŢIREA MONUMENTULUI RIDICAT ÎN MEMORIA PERSONAJELOR DIN ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376377_a_377706]
-
viziune neanchilozată, proaspătă, în ritm cu mutațiile din societatea contemporană, precum: specificul național și universalitate în cultura română; umanismul românesc, tradiție și înnoire. Accentuează ideea că specificul național , caracteristică fundamentală a unei culturi, este cota ei de originalitate (limba, tradiția, obârșia, credința), pașaportul intrării în spațiul generos dar exigent al culturii universale. Un loc aparte îl acordă aportului cronicarilor, cărturarilor și scriitorilor români, al personalităților literare și istorice, dar și filozofilor, sociologilor români la teoretizarea acestor problematici, la integrarea valorilor naționale
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
mai 2014 DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU CULTURĂ DOLJ Director executiv, D AN LUPESCU Domnului Prof. Univ. Dr. OVIDIU GHIDIRMIC critic și istoric literar de certă vocație, mai presus de toate Profesor, Om de o generozitate, uneori, condamnabilă, care se mândrește cu obârșiile timocene, fiind conștient că spațiul matrice din satul natal Grecești, comuna Valea Stanciului-Dolj, din Oltenia nesecatului izvor de talente și energie spirituală, i-a modelat sensibilitatea, condamnându-l la luciditate. Ovidiu Ghidirmic și-a asumat Aforismele lui Schopenhauer drept călăuză
PREMIUL G.CĂLINESCU ACORDAT DOMNULUI PROF.UNIV.DR.OVIDIU GHIDIRMIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376422_a_377751]
-
și ochii himerici, Un preot oricât încearcă s-arate, Această lumină, prea mică, nu poate... Pe umbre de oameni tăvălite pe jos Să-i facă mai demni și cuminți, nu prejos- Ce-ncearcă să sfâșie, oricând, pe oricine, Uitând de obârșie și de tradiții creștine. Icoanele mute se plâng în biserici, Cu flaute multe de câțiva clerici, Ce-mpart rugăciuni la câțiva vii, Luați de perciuni că fac scârnăvii. Din umbre de oameni tăvălite pe jos, Călcați de neoameni în picioare
ICOANELE MUTE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376437_a_377766]
-
străbunicii mei au cumpărat acel loc unde se află și acum fărbăria pe malul Timișului. Străbunicul se trăgea din neam de moți și s-a refugiat în Banat în urma răscoalei lui Horea, unde ajunsese să fie poreclit Vidra, după locul obârșiei sale, iar străbunica era bănățeancă get-beget, femeie frumoasă dar afurisită, cum puține altele prin părțile Logojului. O chema Pera. Au cumpărat locul pentru a construi un birt la capătul traseului podului plutitor, care umbla în acel timp peste Timiș, de la
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
primește fiecare, numai de la locul în care a văzut, soarele, pentru prima dată. Mărturisește , undeva: „Orice aș face, tot nu pot să smulg și rădăcinile din locul de unde mi-a fost dat să mă înalț în lume”. Cartea „Întoarcerea spre obârșii” și-o începe astfel: „Pentru că Țiganeștiul a fost urzeala pe care s-a țesut sufletul meu și a fost prezent cu mine oriunde m-am aflat, când am început să scriu, cam pe la 70 de ani, Țigăneștiul copilăriei mele s-
TĂRÂMUL MIRIFIC AL ÎNTÂLNIRILOR ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376752_a_378081]
-
Numele romanului este adecvat cu mesajul pe care prozatoarea dorește să-l transmită: „Roata timpului a purtat generație după generație pe meleagurile acestor locuri, a scris istoria neamurilor rebrenilor care au trăit în pace și omenie, și-au văzut de obârșia lor, și-au păstrat ființa nealterată, indiferent de sacrificiile pe care le-au făcut.” Treptat, treptat pe parcursul întregului roman facem cunoștință, în ordine cronologică, cu personajele romanului, personaje din care își trage sorgintea autoarea, pe numele său adevărat, de fată
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
urme pipăibile, dinspre contemporaneitate pentru viitorime, Al. Forin Țene aduce în prim planul editorial al începutului de an 2011, o carte cu valențe ce țin de cosmosul umanismului. Portrete ale creației impersonale dar și accente care vin și developează elegant obârșia autorului, ba, chiar și destinul operelor vizate, sunt fixate în galeria de istorie literară cu vocație idubitabilă. Impresiile de critică literară sunt aprofundate cu rațiune, translatate într-un sistem al valorilor intrisec și care în paginile cărții de față, devin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
urme pipăibile, dinspre contemporaneitate pentru viitorime, Al. Forin Țene aduce în prim planul editorial al începutului de an 2011, o carte cu valențe ce țin de cosmosul umanismului.Portrete ale creației impersonale dar și accente care vin și developează elegant obârșia autorului, ba, chiar și destinul operelor vizate, sunt fixate în galeria de istorie literară cu vocație idubitabilă. Impresiile de critică literară sunt aprofundate cu rațiune, translatate într-un sistem al valorilor intrisec și care în paginile cărții de față, devin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
pe care în curând îl vom „îngropa”, pe când eram redactor șef al revistei românilor din Belgia, Bruxelles Mission, și publicam zilnic materiale primite din toate colțurile lumii de la cei ce le-au scris cu dragoste de Cuvânt, de limbă, de obârșii, de neam: Citește mai mult Există persoane cu care interacționăm și din prima clipă simțim că avem multe lucruri în comun, că ne situăm pe același nivel vibrațional, că avem cam aceleași hobby-uri, că putem râde și plânge în
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
pe care în curând îl vom „îngropa”, pe când eram redactor șef al revistei românilor din Belgia, Bruxelles Mission, și publicam zilnic materiale primite din toate colțurile lumii de la cei ce le-au scris cu dragoste de Cuvânt, de limbă, de obârșii, de neam:... XXV. GEORGETA RESTEMAN - LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 703 din 03 decembrie 2012. Vreau toamna de-acasă ... cum aștept să-mi îmbrățișez toamna... toamna de-acasă, din munți știu sigur că „doamna” mă
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
inima munților Bucovinei, împreună cu nevasta sa, oameni la șaptezeci de ani, când alții se odihneau de ani buni la pensie. Unii ziceau că moșul a fost pedepsit de comuniști, să fie trimis acolo unde înțărca vulturul puii, fiindcă a avut obârșii burgheze nesănătoase. Alții ziceau că din cauza patriotismului debordant din sângele lui de român, că se lupta împotriva bolșevismului și a sovieticilor și că, din propria inițiativă, ar fi vrut să ajungă într-o zonă în care se făcea până atunci
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
adună rațiunile (logoi) lucrurilor, esențele lor spirituale, nu pentru a și le însuși, ci pentru a le aduce lui Dumnezeu ca pe o jertfă din partea creației. Vede lucrurile, structurate de Cuvânt, însuflețite de Duhul vieții și al frumuseții tinzând către Obârșia paternă, care le primește, în distincția lor. „Căci unirea, desființând separarea, nu dăunează câtuși de puțin deosebirii” spune Sf. Maxim Mărturisitorul. Toată această relatare avându-o din lucrarea „Rugăciunea lui Iisus” a lui Olivier Clement. De aceea se refugia Sfântul
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]
-
Ion Stanciu, V.Caramelea, Ion Hera etc. De zeci de ori am fost în vizită în casa scriitorului rucărean stabilit în București, Mihail Lungianu, în casa căruia am cunoscut îndeaproape pe gen. Ion Teodorescu și avocatul de prestigiu, rucărean de obârșie, Iosif Mălăceanu-Rucăr. Tot datorită activității mele îndelungate și stăruitoare - și n-o affirm cu falsă modestie-am fost apreciat de academicienii Ștefan Pascu, C.C. Giurescu, Ștefan Bârsănescu, Andrei Oțetea și George OPrescu, Prof.emerit Ion Poescu-Teiușan, Nicolae Andrei, fratele fostului
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNŢĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372793_a_374122]
-
adună rațiunile (logoi) lucrurilor, esențele lor spirituale, nu pentru a și le însuși, ci pentru a le aduce lui Dumnezeu ca pe o jertfă din partea creației. Vede lucrurile, structurate de Cuvânt, însuflețite de Duhul vieții și al frumuseții tinzând către Obârșia paternă, care le primește, în distincția lor. „Căci unirea, desființând separarea, nu dăunează câtuși de puțin deosebirii” spune Sfântul Maxim Mărturisitorul. Toată această relatare avându-o din lucrarea „Rugăciunea lui Iisus” a lui Olivier Clement. De aceea se refugia Sfântul
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
motivat, sufletește, relația comunității noastre sătești cu frații basarabeni, desigur, o relație prin reprezentare. Și simt că la “îngustarea” morală a Prutului a contat și modesta mea osârdie de trecător pe podul de la Sculeni, un trecător cu rosturi legate de obârșia identitară comună a trăitorilor de pe cele două maluri. Recenta mea vizită la Chișinău a coincis, de data aceasta, cu Ziua Limbii Române. Semnificativă alegere! Nu-i așa? Alegerea însă n-a fost a mea, ci a organizatorilor Salonului Internațional de
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
rămâne în „Memoria locului” - pozitiv, bine apreciat, nu ar fi păcat să rămâneți în memoria scrisă sau nescrisă a Municipiului Oradea, oaia neagră, a istoriei cultural-spirituale, în duhul acestor spații binecuvântate altfel, de Dumnezeu? Vă spun aceasta pentru-ca amândoi avem obârșii și ranguri nobiliare rustice. Rațiunea supremă a creatorior, a artiștilor - proclamă că o recunoaștere exclusiv postumă meritelor lor, nu este pe deplin suficientă din punctul lor de vedere, al creatorului de valoare, în consecință se impun compensații materiale și financiare
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
râul acesta binecuvântat ce udă fața Transilvaniei în partea ei de nord . Cetățaua Vadului își ridică fruntea spre cer chiar din satul acesta care este și o reședintă de comună cu același nume, adică Vad ;o localitate ardeleană a cărei obârșie rămâne ca o diademă peste toată negura istoriei până pe vremea, se pare, a marelui și viteazului domnitor moldovean Ștefan cel mare, despre care se spune că a construit Biserica Adormirea maicii Domnului pe meleagurile aceste ardelene , ce și astăzi își
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
stârnit de stabilirea în Canada alături de familia fiicei sale. Scurtă sa activitate scriitoriceasca s-a dovedit a fi deosebit de prolifica, având în vedere numărul cărților publicate: „Crâmpeie de viață”, „Gând purtat de dor”, „Prin sita vremii”, „Oglindiri”, „Luminișuri”, „Întoarcerea spre obârșii”, „Zâmbind vieții”, „Liliacul de la poarta inserării”, „Frumoasele vacante” “Frumusețea scrisului,” „Consemnări pe curat” , „Îmi plec fruntea”. La acestea se adugă unele lucrări în colaborare, articole publicate în presă literară de pe toate meridianele lumii. De menționat că deține și o rubrică
O CRONICA LA O CARTE: „ÎMI PLEC FRUNTEA” de MARIAN TEODORESCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369188_a_370517]
-
Titina Nica Țene a urcat, cu tenacitate și cu îndrăzneală, scara cunoașterii, impunând timpului contemporan scrisul ei luminos și curat. Mi-e dragă această olteancă micuță, „de nevoie”, pentru demnitatea cu care și-a înfrânt temerile și durerile, purtându-și obârșia țărănească precum un titlu de noblețe, pentru mândria cu care și-a sărit umbra, răzbunându-și întregul șir de necăjiți înaintași, punându la icoană, împreună cu busuiocul sfințit, marea ei iubire pentru Țară, Neam și Limba Română. La ceasul împlinind jumătatea
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
scriu în stil clasic este, în general, poezia de dragoste. Și asta fiindcă am semnat un acord tacit cu cititorii. Mi se pare că se află, în preferințele cititorului, cu un pas înaintea altor teme. Urmează ideea despre părinți și obârșie, apoi altele. Cel puțin în ceea ce mă privește. Și-atunci mi-am zis, de ce n-aș lăsa o rază albastră să cutreiere câte universuri ar vrea și să rămână, măcar o scânteiere în urma ei?!”, a povestit Gina Zaharia. Limpezimea gândurilor
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
canonicului blăjan Al. Grama ale preoților greco-catolici din Sătmar; apoi se adaugă traducători ai poeziei sale (în lb. maghiară și engleză), lingviști și cercetători ai operei eminesciene. O "repede ochire" cronicărească, pe harta locurilor sătmărene, ne dezvăluie nu întâmplător că obârșia autorilor este în zona "Careii Mari" (Careiul de azi), unde și frecventează liceul din localitate (Dimitrie Sfura, Ioan Silviu Sălăgeanu, George Marchișiu protopop de Carei, Vasile Patcașiu, Fényi István prof. de limba maghiară, Gheorghe Bulgăr, Gheorghe Glodeanu). Spuneam că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
fraza pentru a zecea oară, tocmai trece magistrul Brînzei: Ce-i bre, nu ți-i bine? Magistre, niciodată nu m-am simțit mai bine ca acum. 14 ianuarie Prin mamă un Cantacuzin, pictorul și-a onorat de-a lungul vieții obîrșia nobiliară, dar într-un răspăr niciodată ogoit, tras din același sînge orgolios a practicat o boemă care nu era numai una mondenă, în vogă la început de secol, ci și în spirit, în felul de a judeca artistic lumea. Pornind
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
gust. Nu atît prostia, cît prostul gust operează aici. Știu, ai să-mi spui că e la mijloc o chestiune de consecvență privind niște valori pe care comunismul, cel puțin teoretic, le-a avansat și care ți-au convenit (prin obîrșia ta, modestă, prin umanismul tău... structural etc.), dar mi se pare absolut obligatoriu pentru un spirit cît de cît viu să-și dorească, la un moment dat, să facă și altceva. Radical altceva. După hidosul interstițiu totalitar, nu știu, dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]