50,269 matches
-
literar (cu toate că pentru Tournier cuvîntul e nemeritat de greu) poate fi raționalizat, analizat și explicat, dimpotrivă, în literatură misterul nereușitelor e, pînă la un punct, cel puțin, impenetrabil. Cu toate acestea, regretul lui Walter Benjamin că epicul dispare, articulat în observații revelatorii despre diferența dintre roman și nuvelă/povestire, precum și o oarece familiaritate cu opera lui Michel Tournier, pot justifica, într-o anumită măsură cel puțin, mediocritatea unui volum altminteri defel sărac în promisiuni. Povestirile lui Tournier m-au dezamăgit pentru că
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
din cauza lipsei de orizont intelectual și din multe alte cauze, ținând de stilul de viata comunist, dar și de universală entropie, căreia nu-i rezista nici piramidele egiptene. Prozatorul este, ănainte de toate, un exeget al bătrâneții. El ai supune observației pe cei care ar putea fi numiți "oameni de altădată" (prin parafrazarea celebrei sintagme "moșieri de altădată" a lui Gogol). Că și lui Ion Minulescu, bătrânii i se ănfătisează asemenea unor "jucării stricate", care continuă totuși să funcționeze, cu o
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
ăncăt scriitorul creat de Balzac, Daniel d'Arthez, cade definitiv an mrejele ei ănselătoare, de o feminitate diabolica. an convorbirea lor amoroasă, există o pagină an care Balzac - tot timpul pe fază, demascând prefăcătoriile prințesei prin fel de fel de observații lucide autoriale ce retează, pentru cititor, avântul cuceritor al mincinoasei - o pune pe imprevizibilă să eroina să aducă un elogiu feminității și rolului pe care al are femeia adevărată an societate - femeie privită că o forță a naturii. Citam: "- Am
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
si an care printr-un fel de bovarism avânt la lettre, după cum am spus rândul trecut, autorul Comediei umane vrea să se oglindească, - Balzac ănsusi pare fermecat de propria lui invențiune, perversa prințesa, ăncăt are la un moment dat o observație an text ce merita să fie subliniată. El zice, deodată, cucerit parcă de adorabila mincinoasă rivalizând cu puterile ficționale ale unui prozator: Dacă ne este permis să riscăm o opinie personală - scrie an toiul comediei jucată de prințesa - să mărturisim
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
adresat filosofului german, ar fi primit răspunsuri banale. Comentariul lui Livius Ciocârlie: "Heidegger se arată așa cum era de fapt. Posibil. Dar cum să răspunzi când ăntrebările ăprofundeă ce ți se pun ți se par naive sau exaltate? Recunosc ansa că observația, la care nu mă așteptam din partea pravoslavnicului I.A., da de gândit". Păcat că nu ni se spune an ce sens... Nu ne putem reține a nu oferi anca un citat, cu toate ca și până acum am citat din abundență: "Deși
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
ascuns l-a facut vulnerabil. Așa se ăntămplă când devine gânditor și lider de generație un enciclopedist. Fript o dată bine, Cioran nu mai pune degetul. Ce gândește despre evenimentele din mai 1968 nu aflăm. Ca să se scuze implicit, face o observație de reținut: nu pot să te intereseze, nici să urăști, evenimente la care n-ai contribuit an nici un fel (cf. 574). Ideea ar trebui să intre an deontologia spectatorului de televiziune". Vasăzică și Cioran și Nae Ionescu și Mircea Eliade
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
frusta a acestor lucrări, există permanent bănuiala unei ăncercări de adaptare, a unei dorințe de aliniere la spiritul locului și la specificul spațiului. La aceaste ăntrebări, vor răspunde, ăn mod sigur, expozițiile viitoare ale lui Bogdan Vlădută. Până atunci, o observație simplă; prima sa expoziție personală poate sugera ăntrebări, dar nu generează ăndoieli. Și acesta este acum lucrul cel mai important.
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]
-
concluzie la care ajunge și Călinescu, patru ani mai tarziu, doar că persiflăndu-l pe Tudor Vianu, deși e de aceeași părere cu acesta. an concluzie, amar, Vianu pomenește de reacția lui G. Bogdan-Duică, singurul recenzent negativist față de monografia să, cu observația că, de astă dată, este nesocotit, falsificat an cartea "unui prieten". Singurul lucru pe care și l-a permis a fost să-i ămpărtăsească, ăntr-o conversație particulară, cuiva, și fără încriminări, nemulțumirea. Pe poziție contrară, G. Călinescu - după ce ia cunoștință
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
că romancier caracterizat. an fapt, G. Călinescu intervine reparator la un an după apariția primului volum al Esteticii (vezi "Adevărul literar și artistic" din 29 decembrie 1935) cu un omagiu formulat pertinent. El vede an lucrarea lui Tudor Vianu "culmea observației și a informației celei mai moderne, ajutată de o reală cunoaștere a fenomenelor artistice..." Și fiindcă e vorba de situația culturală a momentului, atat Tudor Vianu cat și G. Călinescu ași iau un răgaz să descopere că au aceleași aspirații
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
limbă romanica distinctă, ca și faptul că acestea n-au fost luate în serios de specialiștii din Occident; se evocă și disputele constituționale recente din Republică Moldova, privind desemnarea limbii oficiale că "română" sau că "limba moldoveneasca". Atricolul cuprinde și observația că limba scrisă din Republică Moldova nu se distinge de cea din România � cu excepția unor termeni tehnici împrumutați din rusă, chiar și pe aceștia, însă, inițiativele actuale de unificare terminologica tinzînd să-i elimine. Mai multe referiri la română apar
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
a mișmașurilor în care s-au dovedit doctori, își închipuie că achiziționarea câtorva camioane rezolva problemele, de fapt nerezolvabile, ale acestor nenorociți. Numai la noi minciună are picioare lungi, întinzându-se că o umbră tropicală peste zece ani de istorie. Observația unui comentator politic american, ca România a fost și este guvernată de facțiuni, mai bune sau mai prost vorbitoare de engleză și rusă, ale partidului comunist, își găsește perfectă ilustrare. Ea se vede și în poziția față de asasinii din decebrie
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
muncă la repezeala; titlul unui film apare scris greșit, numele celor care au realizat interviurile t.v. citate (Carmen Dumitrescu și Viorica Bucur) nu apar deloc, nicăieri; e vorba de neglijență sau de o mentalitate? Dar, să trecem. În ciuda oricăror observații de detaliu care i s-ar putea aduce, filmul, în întregul lui, rezistă: prin puterea de fascinație a personajului George Constantin și prin inteligență vibrantă a celor care mărturisesc despre el. Ca să nu fim nedrepți cu un regizor de teatru
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
de opinie îl așează în fruntea listei conducătorilor care au făcut cel mai mare rău României, la egalitate cu Ceaușescu. Cum rezultatele acestui sondaj au fost întoarse pe toate fețele de feluriți comentatori, nu-mi rămîne decît să notez cîteva observații personale față de acest loc atribuit președintelui Constantinescu de 22% dintre subiecții sondajului. El, locul, mi se pare cu desăvîrșire nepotrivit și pentru ceea ce a făcut, dar și pentru ce n-a făcut actualul președinte. A izbutit să păstreze, de bine
Facerea de rãu în procente by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17458_a_18783]
-
decizia editurii sau/și a traducătorului de a include și un Cuvant ănainte semnat de Villy Sorensen, apărut an ediția din 1961 a textului filozofului, care mi s-a părut datat că idei și ton, mult mai puțin interesant decât observațiile lui Arsinevici. Soren Kierkegaard-Boala de moarte. Un expozeu de psihologie creștină an vederea edificării și a deșteptării, traducere din germană, prefață și note de Mădălina Diaconu, Editura Humanitas, București, 1999, 248 pagini, preț nemenționat. Soren Kierkegaard-Conceptul de anxietate, traducere din
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
lui potrivită sau nepotrivită. Cel putin o parte din lumea "inanimata" ne aparține și gândirea ei nu se deosebește de cea despre oameni. De fapt vorbim despre aceiași gândire care se exercită pe planuri diferite, cu puterea ei din prezentul observației. Lucrurile gândesc despre ființă lor în acest proces perpetuu de perseverare în existența. Reacționează la soarta lor aleasă sau impusă și exprima prin fizionomie ceea ce este deosebit și particular, adică faptul că nu pot cu nimic fi confundate. Posesori ai
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
realizată an Craii de Curtea-Veche." an schimb, ăn monografia să din 1981, Alexandru George opinează că ultimul român al lui Mateiu ăntregeste caracterul de confesiune al prozatorului. Analiza să stăruie an special asupra constituției sufletești a lui Teodor Ruse, cu observația justă că misterul din ultimul episod - rămas, ăn credință să neterminat - este unul al situațiilor de toată ziua, al unui univers banal, deci, practic, un non-mister! Ba chiar criticului i se pare ca an ultimul episod din Sub pecetea tainei
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
beznă cea mai neagră. Treptat, reușește. Devine o lepădătura și an viața. Reacție neprevăzuta: protestează vehement ămpotriva tuturor. Vinovați șanț toți, numai el nu. Atunci e cel mai jos. Viteaz fusese an realitate. Dezertor, ăn adevărul lui". A se reține observațiile pe muchie, greu de fixat, greu de analizat, precum un joc fascinant al unor spade sclipitoare. Și câte manevre nu săvârșește Livius Ciocârlie pentru a-l pune an dificultate pe Cioran! Deoarece acesta vorbește mult despre degradare (déchéance), criticul sau
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
toate calcurile acestui tipar sintactic). Un număr mare de contexte demonstrează că există o diferență între folosirea construcției în care substantivul caz e articulat și e urmat de un genitiv - în cazul.... - și cea nearticulata și prepoziționala - în caz de... Observația (transpusa în domeniul limbii române) că locuțiunea în caz de este urmată întotdeauna de elemente care au o trăsătură negativă nu apare în dicționare sau în gramatici. O sumara verificare o confirmă totuși, demonstrînd că locuțiunea a circulat de la o
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
de tranziție de la sfârșitul secolului al XIX-lea trăsături, ăntrebări, dispute și mai ales forme ale mentalităților an schimbare, de o frapanta și uneori comică asemănare cu cele de astăzi, de la crepusculul secolului nostru. De unde, ăn parte actualitatea și perenitatea observațiilor lui E. Lovinescu și putință ăntelegerii rațiunilor ei mai adânci, dincolo de aspectele discutabile și fisurile ei" (op. cît., pag. 32-33). Pe de altă parte, nu trebuie să ignorăm interesul cu totul special pe care al acorda autoarea "Istoriei civilizației române
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
Galilei n-a folosit niciodată cuvântul latin lex său italian legge altfel decât an context religios (lege divină). Rezultatele cercetărilor sale șanț exprimate prin alți termeni, ca ^proporții^, ^rapoarte^ sau ^principii^, iar de cele mai multe ori, sub forma unor simple constatări (observații). ^Legile^ lui Galilei se bazează pe geometrie, nu pe algebra. Din acest motiv, din legitățile formulate lipsesc constantele, cum ar fi, de pildă, accelerația gravitațională, care se simplifica atunci cand mărimile fizice că spațiul său viteza se exprimă sub formă de
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
folosit uneori de exact aceleași argumente idealiste, cînd a fost vorba să manipuleze artă în scopuri proprii. Campania contra lui Arghezi, bunăoară, a început, în presa comunistă de la sfîrșitul deceniului 5, cînd poetul mai era încă liber să publice, cu observația că nu poate pretinde a fi național (poetului abia i se decernase Premiul Național) un poet care scrie că "viața e o mare porcărie". Ulterior, în articolul lui Sorin Toma, tocmai astfel de expresii sau imagini "negative" vor fi colecționate
Falsa pudoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17493_a_18818]
-
Marin Preda a murit înăbusindu-se în somn, din cauza unei come etilice SAU a fost asasinat, nu se știe de cine anume. Expresivitatea involuntara a documentelor oficiale Trebuie să ai nervii țări ca să poți citi toate documentele reproduse în carte. Îndeosebi observațiile de specialitate făcute cu prilejul autopsierii cadavrului lui Marin Preda sunt macabre pentru un nespecialist: "Ficatul: 2500 gr și 30/21/9 cm. Capsula netedă, lucioasa și transparența. Pe secțiune de culoare castaniu-gălbuie cu desenul vascular evident, consistentă diminuată. Vezicula
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
prima oară, o parte dintre membrii acestei asociații: distinsa scriitoare Livia Neamțeanu, responsabilă din partea ACSR, cu activitatea lunară a Cenaclului, Dragoș Samoilă, un foarte tânăr și talentat scriitor, domnul Florin Oncescu, un scriitor dotat cu un foarte ascuțit simț al observației, orientat spre realitatea din apropierea noastră, pe care o privește cu mult umor și uneori cu ironie! Erau și mulți membrii simpatizanți a căror prezență fizică făcea să crească nivelul de energie pozitivă al întâlnirii: Corina Haiduc Luca, cronicar și critic
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
istoria lui Iorga despre secolul al XIX-lea o regăsim, adesea, ca model posibil an Istoria lui Călinescu. E un paradox uneori ăntălnit că o operă refuzată să fie, totuși, utilizată, poate inconștient, de cel ce a respins-o. Judicioase observații ăntălnim pe marginea importanței debutului lovinescian cu cele două volume din Pași pe nisip (1906). Lovinescu a avut mare, real curaj să publice opinii antisămănătoriste ăntr-o perioadă dominată de supremația lui N. Iorga. Mai ales că aici afirmă și ideea
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
lovinesciene, scurte analize (mai ales pe marginea romanelor Bizu și Mite) demonstrând justețea aprecierilor. Judicioasa e opinia despre formulă romanelor lui Camil Petrescu situată undeva ăntre lecția lui Sthendal și cea a lui Proust. Aș menționa totodată adevărul a doua observații despre cartea lui Călinescu Principii de estetică. Anume că ea e un preambul la Istoria literaturii și că prezintă ciudățenia că ăntr-o carte de estetică, această știință e contestată de plano nu numai an polemică dreapta cu M. Dragomirescu (despre
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]