3,519 matches
-
obiectul). Dificultățiile și confuziile - generate în primul rând de tendința de a nu ne specifica propriul sistem de referință, (considerându-l de la sine înțeles, atunci când ne aparține) - s-ar putea elucida prin postularea unei condiționări reciproce a observatorului și sistemului observat. Într-un cuvânt, complexitatea realului nu poate fi concepută decât în termenii unei interacțiuni 74. Din cele spuse până acum ne dăm seama că principalul paradox pe care orice dezbatere asupra mimesis-ului îl evidențiază este acela că, într-o operă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
zi sunt, din păcate, puțin răspândite, încă, în țara noastră - în documentația realizată pe teren s-a constatat că sunt îndepliniți anumiți parametri calitativi minimali și pot funcționa, dar, dincolo de cerințele minime realizate, există totuși diferențe semnificative între acestea. Diferența observată a constituit motivația elaborării acestor seturi de reguli prin care să se uniformizeze oferta de servicii destinate persoanelor cu handicap. Un centru de criză se constituie ori de câte ori o persoană, un grup, o instituție, o comunitate conștientizează o problemă ca fiind
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
prezente nu numai în studiile clasice de antropologie culturală, adică cele referitoare la culturile „exotice”, ci și în cercetarea subculturilor, din societățile complexe, de către sociologi. Se naște însă următoarea dilemă: dacă cercetătorul își declară identitatea, apare „efectul de străin” (cei observați și intervievați nu se mai comportă natural), iar dacă el intră „incognito”, se ridică problema etică (cu ce drept culegi date despre membrii unei colectivități fără ca aceștia să o știe). Neintrând aici în asemenea delicate probleme și recunoscând că efectuarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o noțiune, imagine rezultată fie din decelarea unor trăsături comune subiacente mai multor fenomene disparate, fie din încercarea de a explica anumite constante, regularități. Conceptul creat și folosit în aceste situații are rolul de a face posibilă înțelegerea sensului relațiilor observate. 2. A doua etapă constă în specificarea conceptului. Ea înseamnă descompunerea reprezentării în elemente ce constituie diversele aspecte sau dimensiuni ale conceptului. Astfel de elemente se deduc, cum sugeram și noi mai sus, din analiza teoretică a conceptului, dar nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ordine descrescătoare a vârstei, de la dreapta la stânga. Doi părinți sunt uniți printr-o linie orizontală, de la care coboară un T inversat, de care se atașează descendenții, prin linii verticale. În figura 2, indivizii de la III-4 la III-7 sunt frați. De observat este că individul III-2 (femeie) a avut doi parteneri, pe III-1 și pe III-3, deci indivizii IV-1 și IV-2 sunt frați având aceeași mamă. Împerecherile consanguine trebuie atent luate în considerare în construcția pedigriului și se notează cu linie dublă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
prin raportarea la etaloane reprezentate adesea de incidența tulburării în populația generală (vezi Hunt et al., 1986). Odată identificate tabelele de referință (etaloanele), riscul se poate calcula pornind de la formula: R = (|O - E| - 0,5) |O-E|, unde: O - numărul observat al membrilor familiei care au tulburarea-țintă; E - numărul așteptat bazat pe datele de epidemiologie asupra populației generale; Scorul obținut se raportează apoi la următorul etalon, adesea exprimat prin următorii indicatori: R (risc mare) > 2,0; R (risc crescut) > 1,0
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
spusese că arhitectura trebuie să se purifice de orice natură vie. Intrarea cu coloane de tencuială îi făcea rău. - Sinistru!" Etc., etc. Prin numeroasele personaje aduse în scenă, prin multitudinea problemelor puse, prin varietatea unghiurilor de percepție și mediul social observat, primul capitol al romanului, construit pe trei coordonate esențiale, recheamă prin analogie, la scară redusă, începutul epopeii Război și pace. În salonul lui Manigomian, romancierul regizează o reuniune mondenă. Pe mari scaune încrustate în sidef, Panait Suflețel, Dan Bogdan, Ion
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dintr-un pom aflat lângă un mormânt, îi spusese: "Madam Farfara, am să-ți spun un secret: Am mâncat din bunica dumitale", asistența reține amuzată doar bizareria omului. Reflecția lui Ioanide ilustra grav ideea filozofică mai generală a interdependenței regnurilor, observată și de Șun: "Din lemn se fac leagănul și sicriul, și sângele nostru se scurge din nou în nimic prin vinele pomilor". Toată substanța romanului aici este condensată, și primul capitol sugerează structura lui compozițională. Materia epică a cărții e
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cercetătorul realizează observația pornind de la o teorie științifică în legătură cu obiectul investigat; respectiva teorie îi orientează activitatea de observare; * este sistematică și integrală, vizând fenomenul în totalitatea sa: demersul observației va fi, în acest caz, unul analitic; nici un element al realității observate nu va fi lăsat deoparte, pornindu-se de la premisa că orice fapt poate avea semnificație socială; * înregistrarea informațiilor și repetarea observației: această caracteristică face necesară codificarea operațiilor și construirea unui sistem de variabile; în felul acesta realizăm o culegere rapidă
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
un caracter experimental. d. Observația externă(nonparticipativă) este utilizată de către jurnaliști, medici, asistenți sociali. Acest tip de observație se utilizează în situațiile în care încadrarea investigatorului în grupul sau colectivitatea-țintă este dificilă, inadecvată sau imposibilă. Observatorul se situează în afara sistemului observat. e. Observația participativă și tehnica participantului observator presupune integrarea observatorului în grupul cercetat pentru o perioadă lungă de timp, perioadă în care poate observa realitatea în mod global și nu fragmentar. Observația participativă a fost utilizată pentru prima dată de către
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
de către ziariști, dar și de către sociologi și asistenți sociali. Ea se aplică fenomenelor și activităților discontinue, fie ele unice sau repetabile la intervale mari: sărbători, ceremonii tradiționale etc. În acest caz, observatorul participă ca și spectator, menținându-se în afara grupului observat. Observația participativă de tip etnologic sau calitativ presupune integrarea cercetătorului în comunitatea investigată, având drepturi și obligații aproape identice cu ale membrilor de drept ai grupului. Aceștia ignoră sau "uită" de ce s-a integrat în comunitate cercetătorul. Timpul observației participative
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
sunt deplasate în informal, proletariatele urbane sau comercianții tradiționali și "etnici". În Franța, puterea paradigmei marxiste, ca și cea a adversarei sale structuraliste, s-a tradus printr-o postură teoreticistă, care lasă pe un plan secundar analiza conjuncturală a situațiilor observate și rigidizează clasificările societăților după modelele elaborate în secolul al XIX-lea, fără a contribui însă la depășirea acestora. În acest context, analizele lui G. Althabe, care acordă printre altele o atenție susținută și nuanțată proceselor de internalizare a monedei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de muncitori într-o comunitate culturală, suprimând orice clivaj, orice ierarhizare internă acestei categorii profesionale; a făcut din marginile sociale muncitoare o populație virtual străină de straturile sociale dominante (cadre, șefi); fără a interoga pertinența clivajului muncitori / cadre în situația observată, a fortiori fără a examina maniera în care acesta era eventual produs în spațiul muncii, a plasat cele două mari categorii de salariați într-o relație de alteritate. Într-un fel, abordarea etnologică pe care o realizează ajunge să producă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tablă caracterele generale ale ciupercilor realizează clasificarea ciupercilor, prezintă caracterele de recunoaștere pentru cele 4 clase de ciuperci și solicită elevii să realizeze observații asupra unor reprezentanți ai acestor clase fac observații macroși microscopice asupra materialului distribuit și evidențiază caracteristicile observate notează în caiete caracterele generale ale ciupercilor pe baza observațiilor făcute și discuțiilor purtate realizează observații asupra reprezentanților celor 4 clase de ciuperci, evidențiază caracterele de recunoaștere precizate de profesor și le notează în caiete cu exemplele corespunzătoare IV. Fixarea
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
observații asupra reprezentanților celor 4 clase de ciuperci, evidențiază caracterele de recunoaștere precizate de profesor și le notează în caiete cu exemplele corespunzătoare IV. Fixarea și consolidarea cunoștințelor întocmește schema logică a lecției pe tablă răspund la întrebări, discută aspectele observate și își notează schema lecției în caiete V. Transmiterea și dobândirea de cunoștințe prezintă diferiți reprezentanți cu ajutorul planșelor, atlaselor, materialului natural sau conservat recunosc unii reprezentanți. Momentele lecției Activitatea profesorului discută modul de viață al ciupercilor observate și modalitățile de
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
întrebări, discută aspectele observate și își notează schema lecției în caiete V. Transmiterea și dobândirea de cunoștințe prezintă diferiți reprezentanți cu ajutorul planșelor, atlaselor, materialului natural sau conservat recunosc unii reprezentanți. Momentele lecției Activitatea profesorului discută modul de viață al ciupercilor observate și modalitățile de reproducere realizează o schemă (desen) privind alternanța de generații la o ciupercă bazidiomicetă Activitatea elevilor claselor de ciuperci analizate participă la discuții, formulează ipoteze, fac observații realizează schema (desenul) în caiete și remarcă predominanța fazei diploide în
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
definirea comportamentului-țintă în termeni concreți, observabili. 2. Utilizarea unor proceduri sistematice, standardizate, pentru observarea comportamentului și înregistrarea observațiilor într-un anume fel. Pentru utilizarea caracterului sistematic al observației se vor utiliza grilele de observație, devenind grile de "lectură" a realității observate și care transformă observația într-un "demers rațional" (Mucchielli, 1974, apud Hoeksema, S.N., 1998)37. 3.1.3.1. Metode ale observației Metodele observației se grupează în patru categorii (Lanyon & Goodstein, 1997, apud Hoeksema, S.N., 199838): observația naturală, observația controlată
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
reprezintă cea mai "pură" formă a observației sistematice, în care cercetătorul înregistrează nestingherit, fără știrea subiecților, comportamentul acestora în mediul lor de viață. Psihologii utilizează o serie de tehnici pentru a realiza o observație cu adevărat naturală, nederanjantă pentru cei observați. Amintim: tehnica observației vizibile, dar ignorată; tehnica observatorului ascuns; utilizarea unor dispozitive de supraveghere și înregistrare (casetofoane, camere video etc.) și crearea unor medii familiare (în miniatură), acel mediul care simulează condițiile naturale de care suntem interesați. Nu trebuie să
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se poate observa, Frostig realizează o analiză pe componente ale funcției perceptiv-motrice, analiză care va permite o formulare mult mai precisă, atât a nivelului de dezvoltare a funcției perceptive cât și o intervenție mult mai eficientă în scopul corectării deficiențelor observate. În scopul evaluării acestor factori, M.Forstig elaborează un test care poate fi aplicat copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 și 8 ani. Testul poate fi aplicat individual sau colectiv. Pe baza celor 5 subteste ale probei Forstig pot fi
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
teste de producție i se cere subiectului să deseneze sau să producă, într-o situație de joc, o construcție care urmează a fi cotată sau interpretată; d) teste de observație subiectul este plasat într-o situație vag structurată, fiindu-i observat comportamentul. Există și alte clasificări, dar nici una dintre acestea nu întrunește toate cerințele unei sistematizări științifice, ele neputând fi întrebuințate decât ca un îndreptar provizoriu. L.J. Cronbach (1969, apud Hoeksema, S.N., 1998) consideră testele Bender-Gestalt și Rorschach ca ilustrând tipul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a reacționa la schimbările dramatice începute la sfârșitul anilor 1980. Dacă sistemul în care statele interacționează cu alți actori le afectează comportamentul, atunci ar trebui ca stimulentele și constrângerile generate de acesta să înceapă să-și exercite influența asupra efectelor observate. Folosindu-ne de oportunitatea prezentată de încheierea primilor zece ani de perioadă post-Război Rece, vom examina reacția principalelor puteri la schimbările care au avut loc în sistemul internațional în acest interval de timp. Aplicând teorii generale ale relațiilor internaționale la
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Rece. Conform lui Kapstein și Mastanduno, scopul analizei naturii generale a schimbării internaționale este atât teoretic, cât și empiric (Kapstein și Mastanduno, 1999, pp. 1-2). La nivel teoretic, analizăm dacă este posibil să facem afirmații generale despre tiparele de comportament observate. La nivel empiric, analizăm marile strategii ale actorilor importanți, pentru a explica felul în care s-au adaptat la sfârșitul Războiului Rece. Prin aceste analize contribuim la evaluarea paradigmelor teoretice concurente și tragem concluzii cu privire la direcția schimbării, pe măsură ce sistemul internațional
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
adoptat preferințe în ton cu "realismul identității". Realismul identității sugerează: Liderii chinezi consideră că principalele pericole din mediul lor provin dinspre ... provocările la adresa coeziunii ordinii interne. Conducerea chineză încearcă să intensifice identificarea populației cu regimul și cu statul-națiune, cu consecința observată ... a înăspririi discursului și comportamentului de tip realpolitik. (Johnston, 1999, pp. 263-264) Potrivit lui Johnston, conceptul de realism al identității provine din cercetările asupra formării identității de grup și conflictelor generate de aceasta. În literatura din domeniu se afirmă că generarea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
indicând o transformare calitativă a tiparelor generale ale relațiilor instituționalizate dintre principalele puteri. Acest lucru a crescut șansele schimbării pașnice la scară globală și funcționează în favoarea unei structuri mai egale a drepturilor și responsabilităților în cadrul ordinii internaționale emergente. Tendința generală observată este asociată cu un amestec complex între continuitate și schimbare, care prezintă anomalii majore pentru predicțiile teoriei neorealiste și teoriei instituționaliste. Prin contrast, acest amestec este compatibil cu marjele de comportament asociate cu modelul liberal. Ajustări ale politicii externe În
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
anilor 1990. Neorealiștilor și instituționaliștilor le este dificil să sugereze că aceste tipare consecvente ale comportamentului celor trei state importante, care funcționează în circumstanțe foarte diferite, reprezintă anomalii temporare în raport cu tiparele de comportament prezise de teoriile lor. Prin contrast, tiparul observat poate fi explicat prin referire la modelul liberal. Putem identifica încă o tendință generală în termenii tiparului ajustărilor de politică externă în cele trei cazuri. Mai exact, Germania, Japonia și China se confruntă cu o criză majoră a tranziției identității
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]