2,067 matches
-
sa, și situația nouă de dependență; v conștiință a bolii disproporționată față de substratul real organolezional (Păunescu Podeanu A., 1969, cit. în Ioan Bradu Iamandescu, 1997). De obicei, acest tip de atitudine se întâlnește la indivizii cu un tip de personalitate obsesiv, ori la un nevrotic cu idei prevalente de tip hipocondric, la care cele mai mici „rateuri” ale unor funcții viscerosomatice solicitate de o arie de acte fiziologice (efort, alimentație, act sexual, etc) creează o stare de tensiune și stres psihic
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
fals roman polițist, printre altele textul făcând obiectul unui proces de presă pentru plagiat. Mai curând parabolă a unei rătăciri și a unui eșec, narațiunea are un plan realist căruia i se suprapune unul de tip fantastic, ce se amplifică obsesiv și o împinge pe protagonistă, o tânără violonistă transfugă în Elveția, spre o tentativă de sinucidere. T. reușește să transmită fiorul unui eșec fără să uzeze de didacticismul specific scrierilor pe această temă. Cu Scara de incendiu (1982) și Semicerc
TRICOLICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290271_a_291600]
-
i se spune Popeye) este trimisul special al unui ziar din țară, ea (Anamaria) fugise peste hotare cu alt bărbat, în timpul manifestațiilor de la Timișoara (Iubire interzisă); un mut, batjocorit de cei din jur pentru handicapul lui, se îndrăgostește iremediabil și obsesiv de o tânără din vecini, implicată în relații cu persoane proaspăt îmbogățite după ’89 (Martorul). Parcurse în succesiune, cărțile se leagă între ele prin personaje și referințe încrucișate: mutul apare nu doar în Martorul, ci și în Pavană în peisaj
ŢURLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290312_a_291641]
-
diurn al existenței. Însă cu trecerea timpului ea se dovedește mai degrabă o structură lirică anxioasă, bântuită de spaime și viziuni tanatice, încercarea de a prelungi lumina revelației, proprie debutului, continuându-se într-un dureros periplu în bolgiile infernului terestru. Obsesiva căutare a tăcerii grăitoare din toposul inițial se sublimează treptat, iar poemele propun tentative succesive de geneză a eului. Căderea în real, în capcanele cotidianului se realizează printr-o privire autoscopică, într-un dialog neîntrerupt între imaginar și concretețe. Într-
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
Un’ doi, trei” (Respirație artificială). Parabolelor sau alegoriilor cu trimitere precisă le este preferată notația directă, ca în poemul Trecut pierzându-și semnificațiile, dedicat lui Nicolae Prelipceanu. Tema rezistenței la umilire și la oprimarea totalitară ajunge, de la un moment dat, obsesivă și cvasiexclusivă. Uneori T. recurge la poemul-sentență, în genul celor din primul său volum, dar frecvent textele sunt ceva mai ample și mai „construite”, caracteristice fiind, de pildă, Talpa ori Crucea. Poemele direct protestatare evoluează către pamflet, în desfășurări uneori
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
și duplicitate, care pot lua forme carnavalești (ghinionul umblă îmbrăcat în noroc, moartea este îmbrăcată în rochie de mireasă). Moralistul ascuns în versurile lui V. este un ins incomod, greu de amăgit, al cărui discurs tranșant ia forma unui monolog obsesiv, cu tente de fabulă. În Fantasme din lumea cealaltă (2002) același spirit hipercritic se manifestă într-o poezie care vizează din nou tarele lumii occidentale. „Nicăieri și peste tot acasă” (Ubi bene), emigrantul constată că „nicăieri nu se înțelege mai
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
de litanie în tonalitatea și cu recuzita descântecului popular, în versuri scurte, cu rimă uneori căutată. Salamandra („Lacerta salamandra salamizah”, precizează, cu ironic-afectată pedanterie, poetul) comportă o valoare simbolică multiplă, reunind contrariile, mediul acvatic și combustia. La S. ea revine obsesiv, în imagini de viermuială, conotând teluricul și umidul, tina sau mâlul cleios, pe care le animă cu o fervoare colcăitoare. Nuntirea, fecundația și germinația, petrecute la limita dintre elementele neînsuflețite (noroiul etc.) și viață (larvară, dar orgiastică totodată), prilejuiesc imagini
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
dinți, neîngăduindu-și sieși și cititorului nici o lacrimă, stârnind nu înduioșarea, ci o indignare crescândă, o explozie de ură împotriva celor vinovați de suferința „desculților”. Fraza e mai adesea scurtă, vâjâitoare ca plesnetul de bici, usturătoare, cu insistări și reveniri obsesive asupra unui element esențial al ideii exprimate: „Plouă. Acum plouă. Stau în casă. Fereastra e fumurie. Duzii din fața casei, salcâmii de lângă ulmi, salcia de lângă fântână au rămas fără frunze. Bate ploaia în ziduri, în geamuri, în arbori. Bate ploaia. Mă
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
a cărui poezie va urma un traseu ce nu procură surprize. Printre caracteristicile remarcate de critici se află o sensibilitate tensionată și interogativă, note de melancolie captate într-o dicțiune elegiacă.Tema dominantă la S. e erosul, corelat cu sentimentul obsesiv al solitudinii, cu durerea adesea mascată și cu revolta în fața ireversibilului, cu ideea crepusculului. Erotica revelează imposibilitatea comunicării și a comuniunii depline cu o iubită-himeră, întruchipată enigmatic (doamnă, nimfă, fecioară ). Poezia, încercare de coborâre în sine („Scriu versuri, de fapt
SUCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290011_a_291340]
-
concentrarea pe sine, ignorarea celor din jur; comportament social nediscriminat (exemplu: mergând cu străinii, invadarea spațiului personal cu atingerea sau agasarea celor din jur), lipsa anxietății; abilități sociale diminuate. Caracteristici perseverente reprezentate de: comportamente și interese limitate sau neobișnuite, preocupări obsesive (exemplu: joc video, simbolic sunt interesați de litere, de diverse forme), atașări de unele obiecte particulare; joc cu caracter stereotipic și repetitiv (exemplu: titirez, bătăi ritmice, aruncări, sortări, deschideri sau închideri a unor obiecte); reacții negative la schimbarea mediului, a
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
cu autism. Bineînțeles de aici fac parte acte ce sunt considerate a fi inacceptabile din punct de vedere social. Obsesiile sunt o parte inerentă a autismului. În timp ce sunt enervante, deranjante pentru unii, ele sunt total inofensive. În unele cazuri, interesul obsesiv poate conduce spre o carieră de succes. Tachinarea prin joc este inofensivă Unele persoane cred că trebuie să le permită copiilor să aibă un comportament dur pentru că acest fapt i ar întări. Chiar dacă uneori nu pare, dar comportamentul tachinant și
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
distinctă și a propus o nouă clasificare care a cuprins două tipuri principale: nevrozele actuale și psihonevrozele. In grupul nevrozelor actuale a plasat nevroza de angoasă, neurastenia și mai târziu hipocondria, iar În cel al psihonevrozelor: isteria de conversie, nevroza obsesivă, isteria de angoasă sau cum a definit-o mai târziu, nevroza fobică. În cadrul nevrozei de angoasă sau a nevrozei anxioase Freud a descris două forme: forma acută (cuprinzând tulburarea de panică actuală) și forma cronică sau anxietatea liber flotantă adică
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
mai mică frustrare. Și alte tulburări de personalitate (instabil emoțională, paranoidă, evitantă) se corelează cu un comportament agresiv imprevizibil și nemotivat asociat cu violență Împotriva propriei familii sau a societății, mai ales În condițiile asocierii consumului de alcool. În cadrul tulburărilor obsesiv - compulsive furia și agresivitatea nu sunt În general criterii de diagnostic, Însă TOC se caracterizează prin gânduri intrusive și inadecvate, comportament repetitiv. Agresivitatea este mascată de forme reacționale organizate, iar trecerile la act rămân excepționale și sunt adesea mascate de
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
mult calm și seninătate, reprezentând unică soluție salvatoare. În stările nevrotice, bine tolerată până la un moment dat este exacerbarea depresiva ce poate determina, funcție de structură și organizarea mecanismelor de apărare, trecerea la actul suicidar. Alteori, apar preocupări suicidare de tip obsesiv. În cadrul dezarmoniilor de personalitate, șantajul suicidar constituie o practică frecvență la isterici și instabili. La debilii mintali ,actul suicidar poate interveni fără nici o justificare aparentă reprezetând, mai ales ,la imbecili și idioți, o simplă automutilare. Durkheim dezminte ipoteza că toți
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
persoanele care se ocupă de ei, ostilitate, au o mare nevoie de securitate iar în situații de abandon din partea părinților (singurul lor sistem de referință și singura experiență relațională) prezintă conduite reactive pe fondul cărora se pot dezvolta structuri mentale obsesive, fobice, deliruri de revendicare sau persecuție, depresii anxioase care pot culmina cu acțiuni autoagresive. 1.3.4. Dizabilitatea mentală de gradul III (idioția) Reprezintă forma cea mai gravă de dizabilitate mentală și definește persoana incapabilă să se autoconducă, să se
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de persoana bolnavă. Aceste „sentimente vitale” sunt cheia înțelegerii „schimbărilor” care survin „în interiorul” persoanei umane a bolnavului psihic, ele constituind „motivele” și „mobilurile” care o proiectează către forme de manifestare dintre cele mai variate: toxicomanie, perversiuni sexuale, crize anxioase, stări obsesive, fobii, impulsiuni suicidare, cleptomanie, mitomanie, depresii, sentimente de culpabilitate etc. În spatele acestor „manifestări morbide” trebuie să descifrăm, să recunoaștem „criza existențială” a individului respectiv, veritabil „impas nevrotic” al persoanei bolnave. Dincolo de aspectele pur medicale, clinico-psihiatrice, ne aflăm în fața unei dezvoltări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Modalitatea de răspuns la suferință 1) Tipul dependent - nevoia unei atenții speciale; - cereri urgente, așteaptă îngrijire permanentă, cere o atmosferă de liniște în jurul său. - inițial sentimentul de abandon, total, iar ulterior cere ajutor; - solicitarea ajutorului crește odată cu anxietatea. 2) Tipul obsesiv - atenția excesivă la ordine, detalii, disciplinat; - ambiguitate, neliniște, anxietate; - stază emoțională prelungită, frică. - boala este văzută ca un rău posibil de a putea fi controlat; - concentrarea atenției asupra propriei suferințe, crește anxietatea și izolarea. 3) Tipul histrionic - neîncredere, refuz; - evitare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stării de conștiință. Acest aspect mai poate fi întâlnit și în stadiile de debut ale PGP, în oligofrenii, stările demențiale, melancolie și schizofrenie. O exagerare a atenției este semnalată în cursul crizelor de excitație maniacală, delirurile sistematizate, stările ipohondriace, ideile obsesive. Tulburările de orientare Orientarea este capacitatea unei persoane de a se adapta sau integra în toate situațiile vieții, generale sau particulare, în raport cu timpul, spațiul și propria sa persoană. Orientarea este o aptitudine psihică legată de gândire, memorie, învățare și de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
incapabili de a putea desfășura un efort de adaptare socială, personalități, în special de tip ezitant cu tendința la îndoială și incertitudine. 4) abulii sistematizate, constând în imposibilitatea realizării voluntare a unor anumite acțiuni, cu caracter particular, datorită unor inhibiții obsesive sau fobice. Tulburările de tip abulic pot fi întâlnite la melancolici sau schizofrenici, în tabloul clinic al unor nevroze, psihastenie, la alcoolici și toxicomani, precum și în unele cazuri de sindroame psiho-organice cerebrale. Tulburările de caracter Cadrul general Caracterul reprezintă totalitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și alte particularități psihopatologice ale limbajului bolnavilor psihici reprezentate prin următoarele aspecte: a) Tulburări ale ritmului vorbirii: logoreea. În crizele maniacale, discursul sărac în cazul melancoliei, stereotipiile verbale ale schizofreniei. b) Tulburări ale conținutului vorbirii: coprolalia, ticurile verbale, aritmomania la obsesivi. c) Modificări calitative și de utilizare ale limbajului, cum ar fi: - tulburările de limbaj din sindromul Ganser, schizofrenie sau isterie, - limbajul eliptic cu lacune sintactice sau stilul telegrafic, uneori enigmatic, - limbajul afectat sau manierist ca ton, utilizarea perfrazelor, prețiozitate, formule
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sferei de interese, scăderea randamentului, iritare disforică sau dispoziție depresivă, cefalee, insomnii, inapetență, labilitate neurovegetativă. 2) Sindroamele afective se caracterizează prin variații de dispoziție emoțional-afectivă, fie de tip depresiv, fie de tip maniacal. În cursul stărilor depresive apar bradipsihia, fenomenele obsesive, ideile delirante de culpabilitate. În stările maniacale apar fuga de idei, logoreea, agitația psihomotorie, idei delirante difuze, uneori sistematizate sub formă de idei de grandoare. 3) Sindroamele delirante endogene au caracterul net conturat al unui delir sistematizat, monotematic, de tip
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este în raport cu tipul de tulburări psihopatologice; iar formele clinice ale acestor sindroame psihopatologice, se desfășoară între acești doi „poli” ai vieții psihice reprezentați prin „normalitatea” și „anormalitatea” psihică. Fig. ms. pg. 182 1) Psihopatii (caracteropatii) 2) Nevroze (sindrom astenic, fobic, obsesiv, anxios, isteric, stări reactive) 3) Boli afective (sindrom depresiv, maniacal, boala afectivă unipolară, PMD) 4) Psihoze endogene 4a) Grupa schizofreniei 4b) Grupa delirurilor sistematizate cronice, simple sau halucinatorii 5) Psihozele simptomatice exogene (delirul, amenția, obnubilarea, stuporul) 6) Epilepsia 7) Psihozele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în vedere corelația dintre „acțiunea electivă a noxelor” și „potențialitatea succesiv-graduală a tulburărilor psihopatologice”. În sensul acesta sunt descrise următoarele grupe de tulburări care reprezintă „sindroame psihopatologice” specifice, așa cum se poate vedea în continuare. 1) Sindroamele nevrotice: astenic, anxios, fobie, obsesiv. 2) Sindroamele afective: depresive, maniacale sau mixte (PMD). 3) Sindroamele din grupa schizofreniei: sindromul hebefrenic, catatonic, paranoid, parafrenic, oneiroid. 4) Grupa de sindroame ale psihozelor simptomatice de natură exogenă: delirul, amenția, starea de obnubilare, starea crepusculară, halucinoza verbală. 5) Sindromul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vom face o prezentare detaliată, de ordin analitic-descriptiv, a diferitelor sindroame psihopatologice, așa cum sunt ele descrise în literatura științifică de specialitate și cum sunt întâlnite în practica clinico-psihiatrică. În sensul acesta se vor analiza următoarele sindroame psihopatologice: sindromul astenic, sindromul obsesiv, sindroamele psihopatice, sindroamele afective, sindromul catatonic, sindroamele halucinator-paranoide, sindroamele delirante, sindromul autist, sindroamele ipohondrice, sindroamele confuzionale, sindromul oniric, sindromul Korsakow, sindromul demențial, tulburările de comportament. Aceste aspecte, care vor fi discutate în continuare, vin să completeze datele de ordin general
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
endocrine (insuficiență tiroidiană, maladia Adison, insuficiență ovariană), - boli organice cerebrale (scleroză în plăci, tumori cerebrale, sifilis nervos, traumatisme cranio-cerebrale care pot genera „cerebrastenia post-traumatică” sau „sindromul subiectiv comun” etc.), - în fazele de debut al unor boli psihice grave (schizofrenie). Sindromul obsesiv Fenomenele obsesive sunt reprezentate prin gânduri, amintiri, impresii patologice care apar independent și împotriva voinței bolnavului, repetându-se permanent și incoercibil; de falsitatea acestora bolnavul este conștient, dar, cu toate acestea, nu se poate elibera de ele. F. Leuret descrie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]