967 matches
-
se află o turlă octogonală zveltă cu patru ferestre dreptunghiulare în cele patru puncte cardinale, așezată pe două rânduri de baze stelate suprapuse și sprijinită de patru contraforturi mici pe laturile oarbe. Deasupra arcadelor duble se află un rând de ocnițe. În interior, biserica este împărțită în cinci încăperi: pridvor, pronaos, încăperea mormintelor, naos și altar. Toate aceste încăperi (cu excepția altarului) sunt separate prin ziduri groase. La început, în pridvor se intra prin două uși. În timp, însă, ușa de pe peretele
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
este un oraș din raionul Ocnița, nordul Republicii Moldova, situat pe malul Nistrului, la graniță cu Ucraina. este una din cele mai vechi localități din republică. Putem cu certitudine afirma că încă în anul 1419 aici exista vama moldovenească Stânca Vămii. Vama a existat aici din toate
Otaci () [Corola-website/Science/305096_a_306425]
-
râul Nistru, Moghilău-Otaci. Între 1918 și 1940 a fost în componența României Mari, cu o populație de 3.510 locuitori. Acesta avea statut de comună rurală, în cadrul plasei Otaci, județul Soroca. Între 1944-1991 a fost o comună în componența raionului Ocnița. În 1994 a primit statutul de oras. Orașul este situat pe malul drept al râului Nistru la hotar cu Ucraina (orașul Moghilău), la o distanță de 260 km de Chișinău. Cea mai apropiată stație de cale ferată este Vălcineț, aflată
Otaci () [Corola-website/Science/305096_a_306425]
-
localități: Halahora de Sus, Halahora de Jos, Chirilovca. Suprafața totală a localităților din cadrul comunei alcătuiește aproximativ 3.79 kilometri pătrați. Comuna Halahora de Sus se află la 15 km de orașul Briceni, la 36 km de stația de cale ferată Ocnița, și la 223 km nord de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populația satului constituia 1147 de oameni, 45.60% fiind bărbați iar 54.40% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arăta astfel: 5.93% - moldoveni, 91.80% - ucraineni
Halahora de Sus, Briceni () [Corola-website/Science/305139_a_306468]
-
este situat la o altitudine de 228 metri, în partea de sud-est a raionului Secureni și are locuitori, preponderent ucraineni. Orașul se află în apropierea frontierei cu Republica Moldova, aici funcționând punctul internațional rutier și feroviar de trecere a frontierei Secureni - Ocnița, între Ucraina și Republica Moldova, precum și punctul local de trecere auto Secureni - Clocușna, numai pentru cetățenii Republicii Moldova și Ucrainei care locuiesc permanent în raioanele administrative de frontieră. Prima mențiune documentară a orașului datează din anul 1666, perioadă în care făcea parte
Secureni () [Corola-website/Science/306115_a_307444]
-
au vizitat câteva mănăstiri, Curtea de Argeș, Cozia, Horezu, și s-au ales câteva elemente decorative care să fie folosite apoi la Casa Scânteii. Printre acestea, șiragurile de coloane de la baza corpurilor joase din stânga și din dreapta corpului central, dar și așa-numita „ocniță”, cum se numește elementul în arhitectura tradițională, adică o ferestruică dreptunghiulară adâncită în zid, căreia i s-a dat drumul „să urce” de la primul etaj al corpului central până la ultimul. Alte lucrări de specialitate susțin că de inspirație bisericească sunt
Casa Scânteii () [Corola-website/Science/304736_a_306065]
-
Frunză (în rusă "Фрунзе", Frunze), este un oraș în Republica Moldova, în Raionul Ocnița. Este o stație de cale ferată pe tronsonul Ocnița - Moghilău. Este unul din cele mai "ruralizate" orașe din Moldova. Orașul Frunză este situat în partea de nord a Republicii Moldova la hotar cu Ucraina pe linia de cale ferată Ocnița - Moghilău-Podolsc
Frunză, Moldova () [Corola-website/Science/305656_a_306985]
-
Frunză (în rusă "Фрунзе", Frunze), este un oraș în Republica Moldova, în Raionul Ocnița. Este o stație de cale ferată pe tronsonul Ocnița - Moghilău. Este unul din cele mai "ruralizate" orașe din Moldova. Orașul Frunză este situat în partea de nord a Republicii Moldova la hotar cu Ucraina pe linia de cale ferată Ocnița - Moghilău-Podolsc. Orașul este amplasat la o distanța de 154 km
Frunză, Moldova () [Corola-website/Science/305656_a_306985]
-
Raionul Ocnița. Este o stație de cale ferată pe tronsonul Ocnița - Moghilău. Este unul din cele mai "ruralizate" orașe din Moldova. Orașul Frunză este situat în partea de nord a Republicii Moldova la hotar cu Ucraina pe linia de cale ferată Ocnița - Moghilău-Podolsc. Orașul este amplasat la o distanța de 154 km de Chișinău și 11 km de orașul Ocnița, centru administrativ. Orășelul Frunză este unul dintre cele mai tinere orașe din republică. Istoria sa începe în anul 1966 când lângă una
Frunză, Moldova () [Corola-website/Science/305656_a_306985]
-
orașe din Moldova. Orașul Frunză este situat în partea de nord a Republicii Moldova la hotar cu Ucraina pe linia de cale ferată Ocnița - Moghilău-Podolsc. Orașul este amplasat la o distanța de 154 km de Chișinău și 11 km de orașul Ocnița, centru administrativ. Orășelul Frunză este unul dintre cele mai tinere orașe din republică. Istoria sa începe în anul 1966 când lângă una dintre cele mai mari fabrici de zahăr din Republica Moldova încep să se construiască case de locuit. Însă statutul
Frunză, Moldova () [Corola-website/Science/305656_a_306985]
-
Constantin (Costache) Stamati (n. 1786, Huși sau Iași — d. 12 septembrie 1869, Ocnița, județul Hotin, azi Republica Moldova) a fost un scriitor român din Basarabia. Unul din membrii fondatori ai Societății Academice Române (Academia Română), reprezentând Basarabia. A colaborat la "Albina românească" și "Dacia literară". El s-a stabilit la Chișinău după anexarea din 1812
Constantin Stamati () [Corola-website/Science/303462_a_304791]
-
din Basarabia, precum și al "Societății Imperiale de Istorie și Antichități" din Odesa. Era un bun cunoscător de franceză, rusă și greacă și a deținut mai multe funcții publice în Basarabia. Spre sfârșitul vieții, se retrage la conacul său din satul Ocnița, unde în 1869 se stinge din viață. este fiul paharnicului Toma Stamati și al Smarandei. Este înrudit cu Iacob Stamati, mitropolit al Moldovei. Scriitorul român basarabean -Ciurea este fiul lui Constantin Stamati. Stamati l-a cunoscut pe Aleksandr Pușkin, în timpul
Constantin Stamati () [Corola-website/Science/303462_a_304791]
-
legătură ale bisericii cu cele două corpuri laterale sunt prevăzute cu un șir de ferestre trigeminate, geminate și simple ce se termină în arc în plin cintru. Pe partea din spate a bisericii, în dreptul absidei se află o decorație din ocnițe false stilizate după tradiția bizantină. Unitatea decorației constă în faptulcă motivele decorative ale fațadelor se regăsesc pe fațada bisericii, inclusiv cele șase linii orizontale. Greutatea pronaosului se descarcă prin coloane și pilaștri. Coloanele sunt decorate cu motive florale și cruciforme
Liceul Piarist din Timișoara () [Corola-website/Science/313023_a_314352]
-
Hâiești) • (Săcelu) • (Târgu Jiu) • (Baltă Verde) • (Crăguești) • (Drobeta-Turnu Severin) (Izimșa) • (Izvoarele) • (Izvoru Frumos) • (Ostrovu Mare) • (Rocșoreni) • (Vrancea) • (Brâncoveni) • (Chilia) • (Colonești) • (Dobrun) • (Drăgănești-Olt) • (Gârcov) • (Mihăești) • (Orlea) • (Reșca) • (Slatina) • (Slăveni) • (Sprâncenata) • (Stoenești) (Fișcălia) • (Frâncești) • (Greblești) • (Greci) • (Gură Suhașului) • (Gurișoara) • (Horezu) • (Lunca) • (Măgura) • (Ocnița) • (Olteni) • (Pădurețu) • (Părăușani) • (Rădăcinești) • (Râmnicu Vâlcea) • (Robești) • (Roșia) (Sânbotin) • (Stănești-Lunca) • (Șirineasa) • (Teiușu) • (Titireci) • Brucla (Aiud) • Apulum (Albă Iulia) • (Băcăinți) • (Blandiana) • (Bucium) • (Cenade) • (Cicău) • (Ciugud) • (Ciumbrud) • (Daia Română) • (Dumbrava) • (Ghirbom) • (Ocna Mureș) • (Micoșlaca) • (Noșlac) • (Obreja) • (Pătrângeni) • (Rădești) • (Răhău) • (Roșia Montană) • (Sebeș
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
anume: Biserica este susținută de 9 contraforturi: două se află în colțurile exonartexului (pridvorului), două sprijină arcul median al pereților pronaosului, câte două încadrează cele două abside laterale și un picior de contrafort susține absida altarului. Edificiul este înconjurat de ocnițe dispuse sub cornișă astfel: un șir pe latura de vest și două șiruri de ocnițe egale caa dimensiuni pe celelalte trei laturi. Pe fețele absidelor se află firide alungite. Deasupra naosului se află o turlă octogonală zveltă cu patru ferestre
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
sprijină arcul median al pereților pronaosului, câte două încadrează cele două abside laterale și un picior de contrafort susține absida altarului. Edificiul este înconjurat de ocnițe dispuse sub cornișă astfel: un șir pe latura de vest și două șiruri de ocnițe egale caa dimensiuni pe celelalte trei laturi. Pe fețele absidelor se află firide alungite. Deasupra naosului se află o turlă octogonală zveltă cu patru ferestre în cele patru puncte cardinale, așezată pe două rânduri de baze stelate suprapuse și sprijinită
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
Între anii 1898-1910, arhitectul austriac Karl Romstorfer a efectuat lucrări de restaurare a întregului complex mănăstiresc. Cu acest prilej, tunului i s-a mai adăugat un etaj și o turlă, fiind decorată partea superioară a zidurilor cu firide și cu ocnițe. Acoperișul turlei a fost realizat din țiglă colorat-smălțuită, la fel ca și cel al al bisericii. Astfel, în prezent, turnul măsoară 34 metri. În cadrul cercetărilor din anul 1939 s-au găsit pe latura de sud a primul etaj urmele ușii
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
de decor se disting în primul rând trei registre cioplite cu mult efect jur-împrejurul butei bisericii: un brâu în funie dublat de o undă a apei peste talpă, un brâu median de cruci cioplite în relief și un rând de ocnițe sub streșini. Decorația exterioară se intensifică în jurul locurilor de trecere dintr-o încăpere la alta. Se disting astfel stâlpii și grinzile pridvorului, portalul de intrare, decorația bogată peste golurile dintre tinda femeilor și biserica bărbaților, culminând cu iconostasul bogat decorat
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
și ale altor instituții statale. Zeci de elevi, în frunte cu Vasile Mahu, directorul Liceului Vasile Lupu, au fost împușcați pentru acest act de curaj . La începutul lui 1945 Nichifor Manoil, Vasile Pungă, Gheorghe Pungă și Vladimir Arhip din satul Ocnița, Edineț, au înălțat tricolorul pe acoperișul cantonului din localitate, fiind toți patru condamnați la moarte și executați . La 28 iunie (ziua ocupării Basarabiei) 1966 în orășelul Alexăndreni, de lângă Bălți, Gheorghe Muruziuc a atârnat pe coșul fabricii de zahăr tricolorul românesc
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
(n. 19 octombrie 1950, satul Gîrbova, raionul Ocnița) este un economist din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de ministru al privatizării (iunie 1997 - martie 1998). A absolvit facultatea de fizică și matematică a Institutului Pedagogic din Bălți, Facultatea de economie a Universității de Stat din Chișinău și Rostov
Iurie Badâr () [Corola-website/Science/318464_a_319793]
-
sprijinit la colțuri de contraforturi în trepte. De o parte și de alta a sa se află două corpuri scunde, cu acces spre turn și spre locuința portarului. Încăperea care adăpostește clopotnița este marcată în exterior printr-un registru de ocnițe în acoladă. Aici se află un clopot de 1730 kg, turnat din două mai mici, după modelul clopotului lucrat la Kiev pentru Biserica domnească din Bârlad de către domnitorul Vasile Lupu (1634-1653). Voievodul Ștefan cel Mare (1457-1504) a acordat Hușiului statutul
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
cu ecartament normal (1435 mm). Pe căile ferate moldovene se circulă cu o viteză de până la 90-100 de km/h, pe multe porțiuni viteza maximă fiind de 60-70 km/h. Principalele joncțiuni feroviare ale Republicii Moldova se află la Chișinău, Ungheni, Ocnița, Bălți și Basarabeasca. Legăturile externe directe cu Odesa (în Ucraina) la Marea Neagră și cu orașele românești Iași și Galați interconectează rețeaua republicană. În perioada de după 1945, căile ferate basarabene au trecut la ecartament larg (1.524 mm, cu 89 mm
Calea Ferată din Moldova () [Corola-website/Science/318945_a_320274]
-
structura Spitalului Clinic de Urgență "Bagdasar Arseni", pentru secția recuperare neurologie adulți "Întorsura Buzăului" din structura Spitalului de Recuperare Cardio-Vasculară "Dr. Benedek Geza", județul Covasna, durata optimă de spitalizare este de 30 de zile, iar pentru secțiile recuperare neuromotorie "Gura Ocniței" din structura Spitalului Județean de Urgență Târgoviște, județul Dâmbovița, și Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie "Dezna", județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 17 zile. 2. Pentru secțiile recuperare cardiovasculară adulți din structura Spitalului de Recuperare Cardio-Vasculară "Dr. Benedek Geza
NORME METODOLOGICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de aplicare în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270564_a_271893]
-
căilor ferate este de 1.232 kilometri, inclusiv 1.218 km cu ecartament larg (1524 mm) și 10 km - ecartament normal (1435 mm), densitatea rețelei de căi ferate 8,4 km la 100 km. Principalele noduri feroviare sunt Chișinău, Ungheni, Ocnița, Bălți și Basarabeasca. Cele mai importante linii de cale ferată sunt: Razdel'naia (Ucraina) - Tighina-Chișinău - Ungheni-Iași (România), parte din Coridorul IX al Rețelei Paneuropene de Transport care leagă Europa de Est de Balcani; Ungheni - Bălți - Ocnița - Lipcani - Cernăuți (Ucraina); Tighina-Basarabeasca-Reni (Ucraina). Cantitatea
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Principalele noduri feroviare sunt Chișinău, Ungheni, Ocnița, Bălți și Basarabeasca. Cele mai importante linii de cale ferată sunt: Razdel'naia (Ucraina) - Tighina-Chișinău - Ungheni-Iași (România), parte din Coridorul IX al Rețelei Paneuropene de Transport care leagă Europa de Est de Balcani; Ungheni - Bălți - Ocnița - Lipcani - Cernăuți (Ucraina); Tighina-Basarabeasca-Reni (Ucraina). Cantitatea de mărfuri transportate pe căile feroviare a scăzut de la 14 738,9 mii tone în 2004 până la 3 852,1 mii tone în 2010, înregistrându-se o ușoară creștere în 2011 cu 18,2
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]