10,410 matches
-
Acasa > Poezie > Pamflet > VRABIA MĂLAI VISEAZĂ... Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 2164 din 03 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Zăpada a umplut câmpul, Tot mai tare bate vântul, Pe o creangă înghețată, O vrabie îngrijorată, După ce dădu ocolul, Ciripi s-adune stolul: -Suratelor, adunarea! Să începem șezătoarea Și să spuneți fiecare Ce ați gătit de mâncare. Este tare frig afară Și hrana e tot mai rară! Astfel, stolul se încinse În dezbateri mai aprinse: -Eu, la al meu
VRABIA MĂLAI VISEAZĂ… de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1480793450.html [Corola-blog/BlogPost/377478_a_378807]
-
oaie singură nu merge decât taraș. A acceptat cu voie bună, ba chiar s-a oferit să o țină la ei în ciopor până ce voi avea mai multe. În seara următoare, m-am dus la Tușa tot plutind. Pe la jumatatea ocolului, mi-a ieșit în cale Unchiu Niculaie, întunecat la chip. Precum îmi era felul, m-am încordat, atins de o vină neștiuta. - Sară bună! Veni să văd mioara! - Buună saara... Viniș pe-amaru tău, ca geaba viniș! - De ce? Înmărmurisem. - Păi că
Povestea ca viață. Mioara de pomeană by https://republica.ro/povestea-ca-viata-mioara-de-pomeana [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
-i arată calea către un alt izvor. Când l-a luat de mână a început să zboare, și-a văzut corpul jos pe cărare și a simțit cum duhul lui se ridică la cer însoțit de ea tocmai departe, dând ocol muntelui Athos, văzând toate mânăstirile, chiliile și peșterile. S-a așezat pe o stâncă de lângă chilia Sfântului Ipatie și Maica Domnului - cea care l-a adus în duh acolo - i-a spus: Aici băiete găsești izvor la care stingi setea
ATHOSUL NEAMULUI MEU (3) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bruno_stefan_athosul_neamul_bruno_stefan_1387102506.html [Corola-blog/BlogPost/350411_a_351740]
-
Moldovița primea satul Vama, situat mai jos de „satul Câmpulung”. De atunci, sunt numeroase documentele epocii, hrisoavele ori uricele din vremea lui Ștefan cel Mare, Bogdan cel Chior, Petru Rareș, cel care a dăruit mănăstirilor munți și văi din ținutul Ocolului. Deci, grație acestor înscrisuri, se observă că Ocolul Câmpulung Moldovenesc este cunoscut foarte bine epocii în cauză, dar începuturile istoriei îndelungate a așezării Câmpulung, potrivit cercetărilor unor istorici ca Dimitrie Cantemir, T.V. Stefanelli ori Theodor Bălan, se plasează dincolo de datele
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
satul Câmpulung”. De atunci, sunt numeroase documentele epocii, hrisoavele ori uricele din vremea lui Ștefan cel Mare, Bogdan cel Chior, Petru Rareș, cel care a dăruit mănăstirilor munți și văi din ținutul Ocolului. Deci, grație acestor înscrisuri, se observă că Ocolul Câmpulung Moldovenesc este cunoscut foarte bine epocii în cauză, dar începuturile istoriei îndelungate a așezării Câmpulung, potrivit cercetărilor unor istorici ca Dimitrie Cantemir, T.V. Stefanelli ori Theodor Bălan, se plasează dincolo de datele menționate în hrisoave. În acest sens, au fost
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
unei republici țărănești, în care locuitorii nu sunt supuși niciunui boier și plătesc în fiecare an o dajdie (bir), nu cât le cere domnia, ci cât făgăduiesc ei domnilor”. În Evul mediu era cunoscut, așa cum am subliniat mai sus, centrul Ocolului Câmpulung, care cuprindea nu mai puțin de 13 sate de pe valea Moldovei, Bistriței și Dornei. În timp, datorită apariției și dezvoltării activităților specifice exploatărilor miniere și forestiere, după anul 1775, în zonă au apărut și s-au stabilit numeroși coloniști
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
forestiere, după anul 1775, în zonă au apărut și s-au stabilit numeroși coloniști proveniți din întregul imperiu austriac. A urmat o perioadă de dezvoltare superioară altor ținuturi din țările românești, astfel că localitatea a devenit, în scurt timp, târg. Ocolul Câmpulungului Moldovenesc își are originea în descălecatul voievodului Bogdan în țara Modovei. Acesta cunoștea foarte bine instituția domeniilor voievodale din Maramureș și, drept urmare, a înființat aici domenii domnești pentru el și pentru urmașii săi în domnie. Așa se face că
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
Câmpulungului Moldovenesc își are originea în descălecatul voievodului Bogdan în țara Modovei. Acesta cunoștea foarte bine instituția domeniilor voievodale din Maramureș și, drept urmare, a înființat aici domenii domnești pentru el și pentru urmașii săi în domnie. Așa se face că Ocolul, despre care fac vorbire, a fost o moșie domnească administrată în folosul cămării domnului țării și nu al visteriei acestei țări. Fiind supusă nemijlocit domnitorului, această regiune avea o autonomie largă și se mărginea cu Transilvania și Maramureș. Ca atare
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
Moldovei, rolul de grăniceri, de „păzitori ai hotarelor țării” ori de „straja țării”, după cum se menționează în documentele acelor vremuri. Aceste circumstanțe au avut un rol deosebit de important în ceea ce privește statornicirea oamenilor într-o regiune mai puțin roditoare. De aceea, locuitorii Ocolului au fost „întru toate slobozi și nesmintiți” prin drepturi consfințite de voievozi. Ei aveau numeroase drepturi și scutiri, justificate, pe drept cuvânt, de condițiile grele de viață și de muncă din aceste locuri, putându-se așeza pe orice loc din
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
au fost „întru toate slobozi și nesmintiți” prin drepturi consfințite de voievozi. Ei aveau numeroase drepturi și scutiri, justificate, pe drept cuvânt, de condițiile grele de viață și de muncă din aceste locuri, putându-se așeza pe orice loc din Ocol și liberi să intre în posesia oricărei suprafețe de pământ pe care o puteau curăța din pădure, pentru a-și face loc de casă, fânețe și poieni. În acest fel au devenit stăpâni, proprietari, ai pământurilor amenajate de ei, putându
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
revizorat, un oficiu poștal și telegrafic (1909), iar între cele două războaie, în perioada ce a urmat Unirii de la 1918, dezvoltarea sa sub aspect economic, social și cultural, a făcut să devină capitala județului Câmpulung, unitate administrativă în limitele fostului Ocol, care a fost unul din cele mai prospere ale țării din acea vreme. După modelul Universității libere fondate de Nicolae Iorga la Vălenii de Munte, societatea academică „Junimea” din Cernăuți a deschis în această reședință de județ o Universitate liberă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
geografică, un rol hotărâtor l-a avut și poziția ostilă a oamenilor locurilor în cauză, obișnuiți de la începuturi să trăiască în libertate, stăpâni pe pământul, gospodăriile și roadele muncii lor. Așa cum am mai subliniat, constituirea județului Câmpulung, în limitele fostului Ocol, a impulsionat și a canalizat toate eforturile înspre o nouă afirmare a unității etno-culturale, iar câmpulungenii s-au dovedit dornici și uniți în a-și cunoaște rădăcinile și în a participa activ la făurirea istoriei. Oamenii acestor locuri au fost
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
casă. De-amu ei știau că io sînt orb. Unul l-au lăsat lîngă mine dar ceilalți au intrat în casă și-au văzut așternuturile cum s-au sculat surorile mele cînd au fugit în pădure. Au văzut și-n ocol că vite nu-s. Unul cu voce groasă a strigat: Au dovedit să fugă. După ei! Și ce face? Pe mine m-arestează și mă pune-n casă, la perete. Soldat la ușă. Stăteam cu fața la perete. Mă întreabă unde e
Dan Cristian Turturică by http://balabanesti.net/2012/10/06/dan-cristian-turturica-rusia-si-romanii/ [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
Ioan Cărășel, cărora li s-a alăturat prozatoarea Voichița Pălăcean-Vereș. Călătoria a început la ora 8.30, alegând ruta Cluj-Napoca - Turda - Târgu Mureș. În Tritenii de Jos, evocând personalitatea marcantă a lui Pavel Dan, clujenii au optat pentru un scurt ocol prin satul natal al scriitorului, Clapa, prilej cu care au putut vedea inscripția: „De aici a plecat scriitorul Pavel Dan”, așezată pe peretele casei părintești a celui plecat la cele veșnice înainte de a împlini treizeci de ani. Evocarea prozatorului transilvănean
ÎN 21 IUNIE 2013, LA TÂRGU MUREŞ A AVUT LOC SĂRBĂTOAREA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/In_21_iunie_2013_la_targu_m_al_florin_tene_1372158995.html [Corola-blog/BlogPost/345708_a_347037]
-
în propria lor glorie, cu doar prețul de nimic al vorbelor bine meșteșugite. Nemernicul fost camarad cunoaște prea bine perimetrul de pază, știe locul de pândă al grănicerului de serviciu. Își lasă grupul de civili în așteptare, face un mic ocol și surprinzându-l pe grănicer îl dezarmează silindu-l să-i urmeze până aproape de fâșia de graniță. Filmul îl prezintă pe soldatul grănicer ca păstrându-și cumpătul așa cum ar proceda orice brav soldat român. Cei aduși în sala de proiecție
IX. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1474971512.html [Corola-blog/BlogPost/365289_a_366618]
-
de producție a fabricii era estimată la 1.500 tone fibră anual, înregistrându-se la sfârșitul acestui an, o producție marfă industrială în valoare de 24.968.000 lei. În peisajul economic al comunei se înscrie începând cu anul 1969, Ocolul Silvic Ulmeni, care are în păstrare întregul fond forestier din zona Codru, începând de la râul Someș, până la limitele județului Maramureș cu județul Satu-Mare și Sălaj. Suprafața totală a acestei unități de producție este de 1.736,1 ha și este
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473742313.html [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
Se estimează construcția a încă 5 km drumuri forestiere, accesibilitatea ajungând astfel la 69%. Cele 204 ha retrocedate conform Legii 18/1991 și Legii 1/2000, fondului forestier proprietate privată, sunt gestionate tot de Regia Națională a Pădurilor (R.N.P.) prin Ocolul Silvic Ulmeni, cu sediul în orașul Ulmeni, aparținând Direcției Silvice Baia Mare, în baza contractelor de administrare încheiate cu proprietarii. Actuala Unitate de Producție I Ulmeni, cu denumirea, numărul și limitele teritoriale existente, a fost constituită odată cu reamenajarea din anul 1968
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473742313.html [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
care se aplicau tratamentele cu tăieri rase (de refacere) și cu tăieri în crâng simplu. Reamenajările efectuate în anii 1969, 1980 și 1991 au fundamentat bazele de amenajare, ducând la o organizare națională a gospodăririi pădurilor. În anul 1970, în cadrul Ocolului Silvic, a fost înființat un atelier de împletituri din nuiele. Situat în imediata vecinătate a „Topitoriei de in”, avea la început un număr de 10 muncitori. Pe parcursul anilor, în contextul modernizării procesului de producție și a îmbunătățirii calității produselor, atelierul
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473742313.html [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
sortare a produselor de balastieră (până în jurul anului 2000, aceasta deservea fosta Întreprindere de prefabricate din beton), o societate cu activitate confecții metalice și produse realizate prin forjare, o mini-societate româno-germană pentru produse din materiale plastice, o stație PECO privată, Ocolul Silvic, cu activitate în 12 comune din zona Codru, precum și o secție pentru protecția plantelor (care furnizează materie primă pentru firma „Plafar” din orașul Orăștie). Fiind o comună cu ascendențe foarte vechi către statutul de oraș (statutul dobândit în urma referendumului
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473742313.html [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
nord-vest Cluj, pentru construcția unui pod peste râul Someș. Lucrările au început în vara anului 2011 și este posibil să se finalizeze în toamna anului curent, 2016. Acest pod ar uni orașul Ulmeni și alte 7 localități rurale, eliminând un ocol care se efectuează acum cu mașina, cale de aproape 80 de km. După terminarea reparației drumului județean Baia Mare - Bârsana, construcția podului peste râul Someș, este a doua investiție ca importanță pentru județul Maramureș. Ulmeniul este prima unitate administrativ-teritorială din județul
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473742313.html [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
ieșiseră la vânătoare ... La lumina lunii am văzut că ceasul arăta ora 24:00! Când se revărsau zorile, am ajuns acasă. Părinții mă așteptau. Toată noaptea nu dormiseră și ascultaseră cu încordare, poate-poate, mă aud venind. Gânduri negre le dădeau ocoale. Singura lor nădejde le era Dumnezeu. Când m-au văzut, au început să plângă de bucurie. Nu le-am povestit niciodată ce mi s-a întâmplat pe Dealul Bujorăscu! Pr. Dr. Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA Scrisoare Pastorala Nr.235 august 2012
CHEMAREA MÂNĂSTRII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_chemare_alexandru_stanciulescu_barda_1346085751.html [Corola-blog/BlogPost/355221_a_356550]
-
acelui an, în care se stabilea că toți negustorii, care vor aduce mărfuri din țara ungurească în Moldova, să plătească taxe vamale. În anul următor, domnitorul Alexandru cel Bun, într-un document din 18 noiembrie, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, cu toate veniturile vămii. Vama, ca localitate, este cunoscută și introdusă în harta traseelor turistice grație Muzeului oului, Stâlpului lui Vodă (1717, la ordinul domnitorului Mihai Racoviță) și a bisericii din Vama (1670
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
am traversat cu greu și am analizat-o de aproape. Era elegantă. Culoarea albă mi se părea firească, dar nu și lungimea mașinii, de vreo două ori mai mare ca a unui turism obișnuit, marcă autohtonă. După ce i-am dat ocol, atent la detaliile constructive, m-am apropiat de portiera șoferului și am invitat-o pe Silvia să urce. De pe partea cealaltă a drumului, unde se afla și Mihaela Suciu, gata pregătită să-mi facă o poză, ea râdea și-mi
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
sufletul meu vrea, prin văgăuni,dar și pe orice stea chiar dacă-acuma aripile-s grele. N-am să renunț să lupt și să cutez să-mi fac din împlinire țel și crez, să nu cedez în fața neputinței, care îmi dă ocol din când în când, să se înfrunte fiecare gând cu zmeii răi și aprigi ai ființei. N-am să renunț să cred că Dumnezeu mă sprijină să trec prin orice greu. Anatol Covali Referință Bibliografică: N-am să renunț / Anatol
N-AM SĂ RENUNŢ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1440006029.html [Corola-blog/BlogPost/372124_a_373453]
-
Sau poate că există, dar încă n-am aflat să se afirme prin ceva (prinderea unora dintre cei mai temerari hoți), necum prin curmarea în întregime a furtișagurilor la care sunt expuse sărmanele noastre păduri... N.B.Rușine, stimabili angajați ai ocoalelor silvice, că, în pofida evidenței, încă mai aveți curajul să justificați dezastrul din păduri prin cantitățile de lemn care ajung pe foc pentru încălzirea locuințelor. Păi dacă într-adevăr asta ar fi principala cauză (în mintea voastră șuie pesemne că singura
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_continua_ma_george_petrovai_1364595542.html [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]