994 matches
-
de scenă, în sală toți erau topiți, nici nu clipeau, ascultau fără să răsufle. Da’ când începeai să cânți, Doamne, cum te mai asculta lumea, ăstuia îi puse Sfântu’ mâna în cap!!!, mai zicea câte una din sat, femei invidioase, Octavă, c-așa îți ziceau în gimnaziu, Octavă, datorită vocii, așa îți zisei și eu, de atunci, în timp ce ăștia, comuniștii, se întindeau ca molima neagră, acasă, ne interpretai scene din mari piese de teatru, amintindu-ne că există pe lume și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
nici nu clipeau, ascultau fără să răsufle. Da’ când începeai să cânți, Doamne, cum te mai asculta lumea, ăstuia îi puse Sfântu’ mâna în cap!!!, mai zicea câte una din sat, femei invidioase, Octavă, c-așa îți ziceau în gimnaziu, Octavă, datorită vocii, așa îți zisei și eu, de atunci, în timp ce ăștia, comuniștii, se întindeau ca molima neagră, acasă, ne interpretai scene din mari piese de teatru, amintindu-ne că există pe lume și alte tragedii, la fel de mari ca ale poporului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
scene din mari piese de teatru, amintindu-ne că există pe lume și alte tragedii, la fel de mari ca ale poporului român mutilat de comunism, că există pe lume bucuriile, râsul, sublimul, extazul. Când ardea lampa, doar noi știam că interpretează Octavă pentru noi o scenă dintr-o piesă, ne vorbeai despre artă și iubire, să nu uităm noi de ele, care pe care, Arta sau Iubirea?, eu ziceam că Teatrul, taică-tău că Iubirea, ne luptam unul cu altul, pe-atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
într-o peșteră și nu mai ieși dacă-l minți pe mire. Kogaionul o să te judece dacă faci tu ceva rău. Așa a fost nunta mea, cu veselie și glume, parcă tu nu știi, noi eram zeii din cărțile lui Octavă. — Îmi place să te ascult, îmi plac și vocea, și veselia ta. — Păi, mă Marinică, de ce nu spuseși acum cincisprezece ani, că acu e târziu, nene, am băiat de termină liceul?!, stai tu să pun niște păstăi la fiert, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
spun?, eheee, ce știi tu despre Moldova, Doamne, cât de fericit am fost acolo, în garsoniera mea din fața Copoului, în primii ani de meserie. Cu Anita mea... Se apropie închiderea stagiunii și voi avea muuult mai muuult timp liber. Înțelegi. Octavă al tău. — Am pornit grădina asta, grădina la care dumneavoastră, Frumoasă Neli, munciți, în care acuma împletiți cununile astea de ceapă, iar eu povestesc, nu mai pot să păstrez atâtea întâmplări numai în sufletul meu, chiar dacă taina, misterul, secretul, ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
nesfârșit, o să vrea fata asta ceva, în definitiv, toate au vrut câte ceva, bani, roluri, mașină. Niște boarfe, iar lumea e rea, vorbește și ea, taie cu bărdița sau cuțitul, cu vorba, bârfa la români, despre asta-i vorba, iubito, explică Octavă insistent...) — Poftim?, Codrescu s-a uitat lung la ea, păi, de ce nu vă mutați?, ce-i inerția asta?, ați terminat facultatea? — Anul trecut. — Îmbrăcați-vă, îmi trebuie radiografia șoldurilor și a genunchilor. Lili, i-a spus asistentei, du-o la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
e o metodă securistă. Numai Securitatea, când vroia să scape de cineva, de unul care critica regimul lor comunist, zicea că e nebun. În situații mai grave, îl și internau la ospiciu... Și Tina se uită lung la Maestru. Oare Octavă al meu... o fi scris el Nota către ăia? A turnat el despre unul și altul?, despre colegii lui din teatru, despre femeile cu care s-a culcat? Mâna lui cu degete așa de frumoase a putut să toarne la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
parc, o bucătărie îngustă și o baie ca pentru bebeluși. Era aproape goală camera, doar patul - o dormeză autentică a anului aceluia, 1973, îngustă, cu arcurile ieșind, hodorogind la fiecare mișcare -, un dulap, două scaune, o masă mică, făcută de Octavă când se mutase în prima lui casă. Fata cu mâinile verzi îi adusese multe flori, umpluse casa cu mușcate, cerceluși, glicine, câteva tufe de gardenii înflorite bătut și alb, cu ghivece în care se deschiseseră ghiocei și toporași, în bucătăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pe un colț al mesei. Acuma, stătea la intrarea spre încăperea palatului. Măsura din nou totul. Moartea, într-un decor roșu. Fără nici o fixare în timp. Nu vreau să explic nimic, vreau să esențializez și să sugerez numai, sper ca Octavă să înțeleagă, vreau să curgă doar povestea. Ar mai trebui muzică, lumini. Și personajele, lipseau personajele, Hamlet și Laertes. — Aaa, te-am prins, ce făceai aici?, o întreabă din nou, din ușă, Octavă, trece pragul spre ea și spre scenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
esențializez și să sugerez numai, sper ca Octavă să înțeleagă, vreau să curgă doar povestea. Ar mai trebui muzică, lumini. Și personajele, lipseau personajele, Hamlet și Laertes. — Aaa, te-am prins, ce făceai aici?, o întreabă din nou, din ușă, Octavă, trece pragul spre ea și spre scenă, tânărul actor nu e ieșit deloc din Satyricon-ul lui Fellini, e doar venit de la Caminul Cultural din Cristești și picat în lumea orașului pe care îl visase atât, arată ca un copil trist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pe copacii galbeni și verzi, memoria grea ca pământul nu-și găsește adăpost, ca totdeauna când se gândește la fată, se desenează imaginea aia cu Anita plecând de pe terasa de la Hades, acolo am murit amândoi!, își repetă a mia oară Octavă, fata e tot cu spatele, merge târâindu-și picioarele frumoase, lungi, sandalele ușoare nu o ajută deloc, astăzi n-o vede plângând, umerii nu-i tresar deloc, astăzi nu plânge Anita lui... Deschide din nou casetofonul mașinii, se aude muzică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ochii lui apa de la canalul din curte. Viața, mamă, viața... Te iau cu mine când plec. Da’ nu merg, mamă, nu pot. Te duci singur la spectacol și eșsti cel mai bun. — Du-te la oștire, pentru țară mori, râde Octavă, ca un copil, în fața mamei. — Așa te-am învățat eu. Și nu grăbi... Filmezi tu spectacolul și-mi pui și mie caseta, gata, asta e. Într-o zi, odată, ziceai că mai ai multe de făcut. Mai ai multe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Brăila și la Călărași, "cînd ne pomenim, în redacție, cu directorul general al Serviciului Sanitar: - Cine a dat informația privitoare la holeră? întreabă doctorul Felix, de la ușă, fără să dea "bună ziua"... - Eu am redactat-o, răspund, ridicând glasul cu o octavă mai sus decât doctorul... Felix, surprins că se găsește o notă mai înaltă decât cea cu care voia să ne mateze <facă mat>, ia un bemol și, tot de la ușă, ne face școală că informația, dată așa de brutal, ar
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în orice cuvânt. sunt guri osebite cele ce-l simt ca pe un bob și tac înghițindu-l avide. sunt goluri și mari prăbușiri înălțări sau căderi, în muzica ce-o captăm printr-o singură respirare și-n adâncuri stocăm octave de armonie. orice cântec își află în noi fratele geamăn prăbușit în somnie, orice poem, negreșit, adâncește prăpastia tăcerii din noi, până la agonie. slova fermecată las în seama podoabelor toată frumusețea mea crăpată, chiar de-i prilej de râs și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
straniu sunetul acela, devenit acum ca de uzină. Fixându-ne cu o ură teribilă și cântând permanent o singură notă prelungă și joasă, un mi infinit și atât de jos, încât l-am identificat ca situându-se în a doua octavă de sub do-ul central, acești preoți nebuni, adepți ai unei literaturi muribunde, se îndreptau către mine și bunul Maro cu hotărârea evidentă de a ne face cât mai mult rău. Cu toate acestea, nu găseam nimic altceva mai îngrozitor decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
spuse, acum Îmi dau seama că sunt voci de oameni care nu cunosc muzica.“ Și tot cu ochii Închiși le numără, le clasifică, ăla e fumător, ăla e bătrân... Până când distinse o voce de femeie tânără, singura, care dispunea de octave fine, se vedea că e familiarizată cu muzica, poate chiar cântă. Își Încordă auzul, strânse pleoapele și mai tare, suspină. Nu am cum să merg la facultate, mama e singură. Lucrează la Textila cu jumătate de normă și nu are
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Le Feu Follet, și la Paris, în La Libre parole, L’Intransigeant, La Brise du soir, Le Figaro, L’Écho de Paris, Le Gil Blas, Fin-de Siécle, Le Gaulois ș.a. A fost prieten cu Barrés, Verlaine, Moréas, Maeterlinck, Elisée Reclus, Octave Mirabeau, Péladan și, mai ales, cu Huysmans. „Cultivînd” actrițe cu prestigiu, Bogdan-Pitești ar fi contribuit și la prima reprezentație a Walkiriei wagneriene de la Geneva. Respingînd din snobism ortodoxia, se convertește la catolicism, devenind un propagandist fervent. Expulzat în România pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Că e în tine, că e bine, Că ea e tot ce vrei din tine... Sunt întrebări și nu puține Ai obosit tot a le pune Dar parcă una tot rămâne Ce nu-ncetează să tot sune În note și octave bune În mi, în sol, tot vers cu vers. Ai vrea, ai spune, dar... de unde? Cuvintele sunt prea mărunte Căci a iubi înseamnă multe Dar tu tot taci, Tu taci și-alergi... Alergi spre un răspuns pe care Cu timpul
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
manuscrisului. — Claire, vino la mine în birou, a urlat intercomul groazei, înainte s-apuc să citesc vreun cuvânt. ACUM. Deci n-aveam să-mi încep ziua ușor. Furia mereu prezentă în vocea lui Vivian crescuse în intensitate cu vreo câteva octave. M-am târșâit pe coridor, mult prea amețită de diferența de fus orar, ca să mă sperii de masacrul care mă aștepta. — Bună, Vivian, am spus încet, pășind în biroul șefei. Ce s-a întâmplat? — Ce s-a întâmplat? a zbierat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Newbarr, doctor în medicină Acum plecați de-aici. Peste zece minute am o întâlnire cu un sinucigaș care s-a aruncat de la etaj. • • • Când am ieșit din lift, am auzit vocea lui Ellis Loew răsunând pe tot coridorul, cu o octavă mai puternică și mai gravă decât de obicei. Am reușit să prind „vivisecția unei tinere încântătoare“, „vârcolac psihopat“ și „aspirațiile mele politice se subordonează dorinței de face dreptate“. Am deschis ușa de acces în biroul de la Omucideri și am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Jesse i se șterpelește cu bună știință munca, deși Barbey nu pomenește despre lucrul acesta decât Într-o notă, a opta, pricăjită, la sfârșitul volumului, nimeni nu pare nemulțumit. Dar iată nota: „Căpitanul Jesse. A publicat două mari volume in octavo despre Brummell. Înainte de a le publica, mi-a pus la dispoziție, cu o perfectă curtenie, informațiile pe care le deținea asupra faimosului dandy”1. Atât. S-ar spune că mult prea puțin. Că există ceva aproape cinic, tipic dandy, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
la care Hunter zice că nu ar ști ce să-ți ia. Sophia scoate de sub bluză pandantivul ăla magnific și Îi spune să-ți ia și ție unul la fel. La fel? vocea mea se ridică cu cel puțin trei octave. —Precum zic. Dar Sophia i-a spus lui Hunter că tu nu trebuie să afli niciodată. Cred că el era atât de disperat să se revanșeze pentru totalul fiasco din luna de miere, că pur și simplu s-a aruncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
parcul secular, o bijuterie unică în România, atîrna în franjuri putreziți, iar în Vila Franz Josef niște chiloți erau agățați la o fereastră. „Un străin nu ar putea înțelege nimic din asta !” - zice soția mea, pe un ton cu o octavă mai sus. De mîncare am găsit doar o pizza bănățeană, așa că am plecat mai departe. Chinuiți de foame, ne-am oprit la prima cîrciumă din cîmpia întinsă a Banatului. Am mîncat un platou de pește cum numai la tanti Valentina
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în plin comunism, Noica a încercat să scape de această eternitate sătească transfigurînd-o întru ființă - adică în altă eternitate. La vremea respectivă nu-mi puteam imagina ceva mai înălțător !... și, într-adevăr, Noica a înălțat, într-un fel, „cu o octavă mai sus” această cultură sătească, așa cum își dorea Blaga. Dar, chiar dacă a pledat, de pildă, „pentru o bună desprindere de spiritul Mioriței”, nu s-a despărțit, de fapt, de spiritul protector al Țăranului Român. Ar fi trebuit să o facă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
intrarea în împrejurări solemne. Péladan intenționa să scrie o lucrare de mare amploare, concepută din paisprezece romane structurate în două grupe de câte șapte, conform numerologiei mistice. Acest exemplu, alături de altele precum cel a lui Maeterlinck promovat de scriitorul francez Octave Mirabeau<footnote Mirabeau a contribuit la celebritatea lui Maeterlinck prin publicarea unui articol în revista Le Figaro în 1890, Max Nordau, op.cit., p. 427 footnote> , ne ilustrează efectele negative reflectate în artă, și implicit în cultură, ale misticismului fals și
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]