2,363 matches
-
Operă poetica, op. cît, p. 21.) 864 Lucian Blaga, Tăgăduiri (Désaveux), traduction de Sanda Stolojan, în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 81. (Texte source : " Grele din înălțime cad ciocârlii/că lacrimi sunătoare ale dumnezeirei peste ogor. Pretutindeni e o tristețe. E o negare. E un sfârșit. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 160.) 865 Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 193. 866 V. Lucian Blaga, Scrisoare (Lettre), traduit par Jean
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
intre în obște era necesară (obligatorie) o ceremonie de înfrățire-frăția de sânge și de cruce.11 În ceea ce privește istoricul ei, obștea exista încă de pe vremea geților, o spune Horațiu, apoi Ptolemeu. La geți, spune Horațiu în Ode, recolta era comună, iar ogoarele erau nedespărțite prin hotare, dar existau loturi familiale, de vreme ce cultura pământului se muta anual pe pământul obștii. Satul era indicat de geți prin termenul cătun cuvânt străvechi în limba română, care la origine însemna loc întărit. Apoi, după cucerirea romană
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pădurea, pășunile, apele. La obștile sătești (țărănești) mai evoluate se disting părți rezervate pentru biserică și pentru conducătorii obștei. Cea mai importantă parte a moșiei (terenului), care se dezvoltă în decursul veacurilor și pe măsura creșterii producției, este câmpul cu ogoarele oamenilor. Câmpul alcătuiește o stăpânire individuală cu loturi lucrate fiecare de către o familie, dar, în același timp, este o stăpânire comună a obștei, deoarece loturile agricole se schimbă, prin tragere la sorți, în fiecare an. În vremea veche a stăpânirii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
avem (întâlnim) și cuvinte slave: ovăz, lobodă, țelină, hamei, hrean, mac, rapița, sfecla, pelinul, troscotul, rogozul, măslinele. Unelte agricole: coasă, cosor, coșniță, greblă, lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
tigae, desagă, rogojină, toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină, stâlp. Alte cuvinte slave: vadră, găleată, câblă, merță, chilă, drob, pogon, ploscă, cobză, lăută, obor, nedeie, zbor, ocol, corabie, cârmă, plută, pivniță-beci, zemnic, ispravă, treabă, pagubă, scump, spor, cârciumă (slav
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
va fi în primul rând o publicație informativă, căreia nu-i vor lipsi dările de seamă asupra tuturor spectacolelor, concertelor și expozițiilor de artă, cum nu-i vor lipsi nici recenziile unui competent critic literar asupra tuturor lucrărilor apărute pe ogorul literaturii românești.” În realitate, publicația nu a reușit să-și îndeplinească în totalitate acest ambițios program, în schimb a avut în vedere, deși nu și-a propus, destule manifestări artistice din străinătate. Așa-zisul critic „competent” este obscurul M. Negru
CURENTUL ARTELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286584_a_287913]
-
sunt impregnate de o puternică tensiune interogativă. Concluzia pare să fie pierderea speranței („O singură jivină, gogoloi/ Ca un arici, ca un pește,/ Pitulată se rostogolește.// Și un coșciug spânzură-n văzduh:/ Al Tatălui, Al Fiului și-al Sfântului Duh” - Ogor pustiu). Accente nemijlocit legate de împrejurările silnice (pizma, răzbunarea) se amestecă și ele în acest puternic, dar inegal volum. După mai puțin semnificativa Prisaca, 1907 - Peizaje, evocare a răscoalei și adevărata revenire a lui A., exprimă un sentiment statornic, adeziunea
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
și sârbilor Îmboldiți prin biruințele lor repețite, iar prin prădăciuni fericite umplîndu-se cu de prisos cu averi și cu arme de tot. felul, românii deveniră neîmblînziți și nu se mai mărginiră la pustiirea șesului cu târgurile sale deschise și cu ogoarele, ci atacară orașe întărite. În an[ul] 1191 luară Anchialos, siliră Varna să li se supuie, dărâmară cea mai mare parte a orașului Triadița (numită odată Sardica), despopulară Stumbion și târâră cu sine din orașul Nissa o însemnată pradă de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și pentru produsele lui să-i fie la-ndemînă și aproape. Daca e departe, gunoiul nu poate fi restituit pământului oricât de perfecte ar fi mijloacele de transport, daca puterile pământului nu se mențin în starea lor primitivă și omul și ogorul cată să sărăcească. Mijloacele de comunicație s-a îmbunătățit și înmulțit în Irlanda în cursul celor din urmă optzeci de ani; însă cu fiecare grad de îmbunătățire foametea și epidemiile deveniră mai dese când, la complectarea unei rețele rutiere de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prețul vânzării. Cu drumul de fier cheltuiala de transport costă 2, 40 dolari, cari se economizează din cheltuiala de transport prin clădirea unui drum de fier, încît i rămân cultivatorului 22, 35 dolari. Cel aproape de piață, care dă gunoiul îndărăt ogorului, crează o mașină, cel de departe, care pierde gunoiul, ruinează o mașină. Neavând a plăti transport, cel dentăi poate plăti producte cari se-nmulțesc repede, precum cartofi, legume, sau de acele a căror constituție gingașă nu permite transportarea pe piețe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
face ca pământul să fie compact și retentiv. Menirea siliciului e de-a da tărie plantei, d. ex. paiul; el formează oasele întregei familii a ierburilor; 93 pîn' [la] 150 funți de siliciu solubil e necesar pentru a forma un ogor de pământ. 200 de funți de pământ au fost uscați într-o sobă și puși într-un vas de lut. Acest pământ a fost apoi udat cu apă de ploaie și s-au sădit în el o salcie în greutate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sângele lui Hiacint și Ajax - irisul ș.a.m.d. (vezi mai ales 66, pp. 353-358). De altfel, toate aceste legende își află motivația în valențele fertilizatoare, de „germene al vieții”, acordate sângelui. Vezi riturile de stropire cu sânge în vederea fertilizării ogoarelor sau chiar „jertfa de sânge” menită să „dea viață edificiilor”. Pentru mentalitatea mitică, sângele nu-și pierde caracterul său vital nici atunci când se scurge din organism. El dă naștere altor forme de viață : plante (cum am văzut deja), animale (aspida
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
purtată de balauri : Un car lângă ea se scoborâse din ceruri. Urcă în el și-ale șerpilor gâturi sub frâie supune Și cum din mâini ușurele hățuri smucește, îndată E-n sus purtată [...] Nouă zile și nopți colindat-a Toate ogoarele pe carul tras de balauri cu aripi (Ovidiu, Metamorfoze, VII, 219-235 ; vezi și Diodor Siculus, Biblioteca istorică, IV, 51 ; Euripide, Medeea, 1321 ; Apollodorus, Bibliotheke, I, 9, 25). Puterile sale hidrometeorologice sunt nelimitate : ... când vreau, eu întorc spre izvorul lor râuri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ea un car aerian tras de balauri pe care îl dăruiește discipolului său Triptolemos, pentru ca acesta să-i învețe pe oameni agricultura. După cum notează Pausanias, „Antheias a înjugat balaurii la carul lui Triptolemos și a vrut să însămânțeze el însuși ogorul, dar a căzut de pe car și și-a găsit sfârșitul” (196). 19. Zeița Ceres-Demeter zburând prin nori într-un car tras de balauri (gravură) (Vincenzo Cartari, 1647) j) Să-l amintesc și pe regele Numa Pompilius (secolele VIII- -VII î.e.n.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că îi poate învăța cum să oprească sau să declanșeze pe cale magică furtunile și ploile în beneficiul oamenilor. Așa rezultă din următorul fragment de poem, atribuit lui însuși : Astfel, tu vei opri violența neobosită A vântoaselor ce se aruncă peste ogoare Și cu suflarea lor distrug câmpii cultivate, Dacă vei voi, din contră, s-aduci bune vânturi Vei crea pentru oameni seceta binevenită Din sumbra ploaie, iar din seceta verii isca-vei Ploi ca torenți ce curg din ceruri și pomii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
având drept scop „legarea” magică a stihiilor naturale și a demonilor care le declanșează are o vechime milenară. Plutarh (Mulierum virtutes, IX) relatează astfel legenda potrivit căreia Belerophon îl roagă pe zeul Poseidon să declanșeze o furtună-potop care să pustiască ogoarele lycienilor : „Marea înălțându-se venea după el și acoperea ogoarele. Cum bărbații nu puteau să-l înduplece, oricât îl implorau, i-au ieșit înainte femeile, ridicându-și fustele și dezgolindu-și trupurile și astfel, dându-se el înapoi de rușine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
demonilor care le declanșează are o vechime milenară. Plutarh (Mulierum virtutes, IX) relatează astfel legenda potrivit căreia Belerophon îl roagă pe zeul Poseidon să declanșeze o furtună-potop care să pustiască ogoarele lycienilor : „Marea înălțându-se venea după el și acoperea ogoarele. Cum bărbații nu puteau să-l înduplece, oricât îl implorau, i-au ieșit înainte femeile, ridicându-și fustele și dezgolindu-și trupurile și astfel, dându-se el înapoi de rușine, s-au retras, după cum se spune, și valurile” (cf. 84
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Vasile Alecsandri știa câte ceva despre efectele nevrotice provocate de consumul de neghină. Doar odată distrusă „iarba rea”, „omenia” poate să ia locul „dușmăniei” (Hora unirii, 1856). Vorba populară, citată și de Creangă : „Vrajba dintre noi să piară, și neghina din ogoare” (Amintiri din copilărie, 1881). Conform Evangheliilor, în „Pilda cu neghina din țarină”, neghina este „planta Diavolului” : „Dușmanul care seamănă neghina este Diavolul” (Matei, XIII, 39). Planta parazită trebuie plivită și distrusă : „Pliviți întâi neghina și legați-o în snop ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
creditorului, încape în datorii, cari la rândul lor, întrețesîndu-se cu nevoi nouă, nasc alte datorii, până ce nu-și mai vede capul de ele și se lahămățește, se dezgustă de lucru și de viață, uneori își ia lumea-n cap, lăsîndu-și Ogorul pârloagă, via paragină și casa pustie. Nu toți sunt așa - dar poate a patra parte a populațiunii din orice sat cată a fi apărată de-un guvern prevăzător în contra propriei sale neprevederi și a incuriei economice. Gustul de-a strânge
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se vicia judecata. Astăzi, dac - am judeca intelectul popular după ceea ce el citește, am trebui să rămânem uimiți de corupția de fantazie și judecată care se introduce sistematic în el, dar totodată am înceta de-a ne mira de ce acest ogor al creierului omenesc a devenit atât de primitor pentru orice idee suptă din degete, de ce judecata omului din popor nu mai e în stare de-a rezista nici celei mai comune sofisme făcute de-o gazetă guvernamentală, de ce acest teren
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
stabilite prin tranzacție liberă, pe de alta. Niciodată nu i-a venit românului în minte de-a pretinde ceea ce nu este al lui, tot precum, pe de altă parte, simțul de drept era atât de puternic în el și iubirea ogorului atât de înrădăcinată încît pentr-un petec cât de neînsemnat de pământ se judeca pîn-în pânzele albe. În decursul unei vieți de sine stătătoare de câteva sute de ani poporul nostru n-a avut nevoie nici de Cod civil, nici
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și neîndreptățită devenind un pretext pentru persecutarea și maltratarea acelora cari au cereri drepte; iată un Chirițescu, fost camardiner, servindu - se de poziția de prefect pentru a caracteriza de mișcare agrară reclamații făcute în contra unor măsurători strâmbe și asupritoare ale ogoarelor ce oamenii s-au obligat a le munci arendașului. Pe de o parte dar se înscenează mișcarea, pe de alta ea servă de pretext de persecuțiune în contra oamenilor fără vină și a căror reclamații sunt drepte. Toate acestea nimicesc influența
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
județului Teleorman, totuși [î]l mănține în funcție, Acuzarea nu e făcută decât cu scopul de-a masca mâncătoriile unui arendaș al statului și de-a boteza de mișcare agrară reclamațiile 126 {EminescuOpXIII 127} drepte în contra unor măsurători strâmbe de ogoare, făcute nu cu stânjenul Șerban Vodă, ci cu cel fraudulos, al onor. Pișca. Mănținînd pe prefect în funcție, împreună cu toată droaia sa de agenți, d. Populeanu va fi, ni se pare, menit a face cercetări sub auspiciile și cu ajutorul administrativ
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
menit a face cercetări sub auspiciile și cu ajutorul administrativ al acestui om și astfel toată acțiunea sa poate să n-aibă alt rezultat decât acela de-a spăla pe funcționarul abuziv și de-a legitima strâmbătățile comise, de-a lungul ogoarelor, de faimosul stânjen Pișca. [29 mai 1882] ["DE LA UN TIMP ÎNCOACE SE OBSERVĂ... De la un timp încoace se observă o disproporție mare între numărul fictiv al deputaților înscriși ca prezenți în Adunare și între numărul cel real al celor ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sale de miază-noapte țara e populată de mulți evrei; fiece orășel, fiece sat, fiece localitate, oricât de mică, are câteva familii evreiești. Toți se ocupă cu speculația și cu negoțul; ei țin cârciumele, iau în licitație accizele și în arendă ogoarele, deși nu se ocupă mult cu agricultura. Arenda ogoarelor servă mai cu seamă ca pretext pentru a putea specula cu grâne, rachiu și lână. Asta o fac cei mici ca și cei mari. Cei mici sunt cămătarii și precupeții țăranilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]