1,573 matches
-
și-a cerut iertare, mândria Îl Întunecase, s-a dus și spânzurat. Sigur dacă venea la Domnul să-și ceară iertare, Domnul Îl ierta. Cu acei bani au cumpărat o grădină În afara cetății pentru Îngroparea străinilor. Ia se numește Țarina Olarului și astăzi se mai vede.... Noi toți greșim mai mult sau mai puțin dar trebuie să ne Întoarcem să ne ridicăm cât mai repede. Doamne Te rugăm ajută-ne ! Se spune ca Domnul Iisus fiind Răstignit, Iar tâlharul Baraba a
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
colonie, destul de numeroasă, de sârbi și bulgari, buni meșteșugari, numiți în documentele vremii „hrisovoliți” (136). Unii au revenit peste Dunăre, iar alții s-au mutat la Tecuci. Episcopia de aici dispunea, ca și cea de la Roman, de 29 „slugi” (pietrari, olari, ciubotari, croitori), a căror existență este dovedită din secolul al XVII-lea. Erau menționați separat 58 negustori „hrisovoliți” (bogasieri, bacali, abageri), 135 birnici „ci pără acum plăte stăpânii (boieri) pentru dânșii, aflându-se supuși”. Unii breslași și slugi se ocupau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cumpărarea de către ierodiaconul Grigore Paladi a unui loc de casă în cartierul Plopeni. Ca urmare a privilegiului acordat de domn Episcopiei, s-a constituit aici o colonie numeroasă de sârbi și bulgari. Episcopia adusese 39 de „slugi”, buni meșteșugari (pietrari, olari, ciubotari, croitori). Catagrafia din 1820 menționa 58 de negustori și 135 de birnici. Unul dintre acești negustori, Hagi Petcu Kisacov (sau Kesekov, mort în 1841), își păstrase conștiința neamului (era „makidonean ot Koprisvița”), făcuse călătoria de hagealâc și devenise hagi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
meșteri ai Episcopiei. La 26 august 1633, domnitorul Moise Movilă (1630-1631, 1633-1634) a dat poruncă dregătorilor mai sus-menționați să acorde scutiri mai multor meșteri ai Episcopiei de Huși (un cojocar, un măcelar, un cârciumar, un croitor, un curălar și doi olari). Prin aceste scutiri repetate, se constată limitarea treptată a libertăților și a vechilor privilegii ale târgului în favoarea Episcopiei. Porunca lui Vasile Lupu din 22 august 1638 era categorică: „Pârcălabii de Fălciu și dregătorul din târgul Huși să lase în pace
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Sf. Mărie, sau chiar prin Târgul Moșilor, desființat de un blestemat de primar al Bucu reștilor poreclit de lume „Clipici“ - ca scăpate, te miri cum, de urgia industrializării și comercializării ceramicii noastre, dirijată astăzi de fabricanții din Turda și de olarii depravați din Pucheni. Numai În satul Piscul, de peste Balta Mânăstirii Țigăneștilor - unde până mai de curând poposeam cu zilele și mai ales cu nopțile prin Încăperile largi și pustii ale arhondăriei, cu canapele și paturi demodate, anume pentru răsfățul nostru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Țigăneștilor - unde până mai de curând poposeam cu zilele și mai ales cu nopțile prin Încăperile largi și pustii ale arhondăriei, cu canapele și paturi demodate, anume pentru răsfățul nostru - am mai găsit o așezare veche și Încă neinfestată de olari, amă râți și aceștia de silniciile perceptorului cu impozite apăsătoare pentru asemenea Îndeletniciri și lăsați astfel să piară, cu meș teșugul lor din moși-strămoși, de acea Fundație Culturală Re gală, unde aveam numai prieteni, dar care, cu toții, n-au Înțeles
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și Îndemnurile mele naive, mulțumindu-se să cultura lizeze mai departe satele cu anasâna și de pe scaun, cu cărți și reviste neînțelese de mintea rumânului, tea fără și nestricată de Învățătura orașelor. Aici, În Pisc, l-am cunoscut pe Gheorghe Olarul, meșterul figurinelor de ceramică, la care am descoperit, În coșarul de nuiele din fundul ogrăzii, o „Lupa Capitolina“ cu Romulus și Remus sugând cu poftă la țâțele fiarei. Când l-am Întrebat, vă Închipuiți cu ce uimire, cum și de unde
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Cotu Donului. În partea a doua a războiului, având în vedere pregătirea să, a lucrat activ în cadrul Statului Major al Armatei. După anul 1990 a fost declarat veteran de război. Erast Viforeanu a avut două surori:Vilia căsătorită cu inginerul Olari din Rădăuți, care îl va găzdui o bună perioadă de timp, între 1944 și 1950 și Elvira, căsătorită Prandea ce locuiește în prezent în municipiul Rădăuți. Îndurerat și contrariat de consecințele nefaste ale războiului, se va stabili definitiv împreună cu mama
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93284]
-
comercianți cu petrol sau avocați de afaceri, ca profesor privat de matematică, fizică, dar și geografie și istorie. Profesor în colegii occidentale, grupa de vârstă 12-16 ani, devenită cea mai dificilă din cauza unor adolescenți complet scăpați de sub controlul autoritații părinților. Olar sau vânzător de covoare, librar și paznic de discotecă. Am încercat să aștern pe hârtie tot ceea ce mii, sute de mii de compatrioți ai mei trăiesc după căderea comunismului și risipirea lor în lume în căutarea unei vieți mai bune
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
nu exista viață dincolo de marea trecere. Frica de necunoscut sau dorința de certitudine, aceste cuvinte m-au tulburat profund, prin capcana pe care o întind celor cu credința slabă, îndoielnică... 7 decembrie 2000 Un nou job: lucrez ca ajutor de... olar, în atelierul unei elvețience de origine iraniană. Madame Shishiné (accent imposibil pe ultimul né) are un minuscul atelier de olărie în centrul Genevei. Aici se întâlnesc doamnele din lumea bună a orașului (soții blonde și plictisite de "internaționali", adică lucrători
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de avocați, librării etc. Un mic tur al Genevei, balizat de memoria experiențelor mele profesionale. Brusc, am sentimentul că ceea ce m-a format cu adevărat în Occident nu a fost Universitatea ci suma, unitatea tututor acestor experiențe de muncă, de la olar la profesor de istorie la colegiu. Plus încă ceva greu de prins în cuvinte: ideea că astfel am învățat să fiu discret, tăcut, "supus". Calități minore, necesare supraviețuirii imediate. De sclav, aș putea spune dacă aș fi răutăcios cu mine
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Cânduletz Stanciul Bobeica Ion Boieraș Stanciul Boieraș Toma Benyese cizmar Lupul Benyese Stanciul Iacob Moisin Iacob Stanciul Blende Opre Blende Constantin Dan Sâlca Tăbăcar tăbăcar Dragul Mircior Adam Păduran jude («villicus») Bucur Porcar Oprea Porcar Iuon Mucia Iuon Tarcia Iuon Olar Comșa Tarcia Flore Tarcia Iuon Cânduletz Bucur Udriște Comșa Gravul Popa Bucur Barb Pandre Moisin Coțofan Mistodie Udriște Iuon Novac Coman Grosul Cânde Coțofan Iuon Grosul Opre Grosul Coman Grosul Radul Blende Alde Blende Popa Halmach Stanciul Cozma Coman Budar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vegetale pentru întreținerea tuturor viețuitoarelor din sesiune. Este impus la contribuția militară la 2 florini și 52 creițari. Situație bună mai avea și Alde Timur și Toader Onea, dar nu ca Micloș Onea. Printre cei mai sărmani se numărau Oprea Olar și Opre Roman, deși chiar și aceștia aveau în sesiunile lor măcar două vaci și două juninci. Cele trei văduve de ioabagi aveau în gospodărie câte un bou, o vacă și câteva oi. Dar să dăm lista tuturor capilor de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lor măcar două vaci și două juninci. Cele trei văduve de ioabagi aveau în gospodărie câte un bou, o vacă și câteva oi. Dar să dăm lista tuturor capilor de familii, și din Streza Cârțișoara: Boieri: Iuon Dumitru Iobagi: Opre Olar Comșa Banci Constantin Ban Ilie Cormoș Onea Comșa Onea Solomon Micloș Onea Toader Onea Constantin Folea Streza Onea Iuon Ghișa Iuon Blenda Manitz Stoica Comșa Stoica Man Stoica Flore Halmach Bucur Șchiopul - scutit ca «villicus» (jude) Alde Timur Todor Bulicri
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o grădină veche și mare pentru zarzavaturi înconjurată de un gard de mărăcini. O pare din terenul acestei grădini este ipotecat de colonul Nica Roman. Moșia mai dispune de teren cu staul pe care se află sesiunea ipotecată de Anca Olar. Casa nobiliară Teleki mai deține terenuri arabile după cum urmează: - la Crucea Veche, pământ bun pentru secară, 4 găleți, - la Fânișor 4 găleți, - la gura Pajiștilor 7 găleți, - și tot acolo loc pentru încă 4 găleți, - la Comori 6 găleți, -la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
oferit și prilejul de a ne cunoaște mai bine între noi legând noi prietenii pe tărâmul artei. Astfel am avut ocazia să cunosc din Constanța pe Gabriela Barbu ce se ocupa cu prelucrări vegetale, din Galați pe familia Mocanu, meșteri olari alături de Ștefanica Crișan o creatoare de păpuși artizanale. Din Țara Oltului erau veniți Gheorghe Tănase un meșter iscusit al tradiției prelucrării lemnului, cel ce a obținut marele premiu la Expoziția Națională „Lemnul tradiție și modernitate”, Constantin Nițu un creator al
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Țara Oltului erau veniți Gheorghe Tănase un meșter iscusit al tradiției prelucrării lemnului, cel ce a obținut marele premiu la Expoziția Națională „Lemnul tradiție și modernitate”, Constantin Nițu un creator al straielor populare, al portului tradițional și un tânăr meșter olar, Ștefan Trușcă ce era foarte mândru de realizările sale artistice. Pe vapor în Deltă, 2003 Județul Teleorman era reprezentat de pictorița Violeta Gabriela Păunescu ce era însoțită de cele două fiice Mădălina și Ioana, ce realizau diferite păpuși artizanale și
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
artistice. Pe vapor în Deltă, 2003 Județul Teleorman era reprezentat de pictorița Violeta Gabriela Păunescu ce era însoțită de cele două fiice Mădălina și Ioana, ce realizau diferite păpuși artizanale și icoane pictate pe sticlă. Dintre cele două familii de olari din Vâlcea, doar Leonida Bâscu era prezentă pe vas lângă noi, ceilalți dorind să rămână la Tulcea pentru a face vânzare la urcioarele și străchinile de lut cărate cu greu de la mare distanță, pentru a fi prezentate la festival. Din partea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
privind mercantilismul evreilor, Încercând să demonstreze că aceștia „nu se dedau, după cum zic unele dintre popoarele printre care trăiesc, decât numai la specula banului”. „Astăzi, și aceasta În toată lumea - continuă poetul român -, ei sunt sticlari, tinichigii, smălțuitori, vopsitori, giuvaergii, tâmplari, olari de lux, constructori de mașini, ipsosari, fabricanți de oglinzi, În sfârșit se ocupă cu orice și muncesc din greu și cinstit În toate direcțiunile. Cum rămâne deci cu legenda că evreul nu este decât cămătar, zaraf, bancher, vânzător de mărunțișuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Th. Rusu, Ion D. Codreanu, Ion Gavril Condurachi, Vasile I. Rășcanu, Vasile I. Chiriacu, Ion P. Th. Pascal, Dumitru a Bălașei, Vasile N. Palade, Dumitru C. Musteață, Ion N. Novacu, Pavăl Zaharie, Ifteni I.N. Ciocoiu, Frumusachi G. Strungar, Ion Gr. Olar, Ghiorghi P. Trofin”. Dar, toți acești oameni trebuiau căutați și identificați așa că sarcina căzuse pe umerii angajaților poliției hușene care, se pare că nu prea se grăbeau cu această operațiune de vreme ce primăria a intervenit iarăși cu adresa nr.446/5
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
că regizorul-scenarist Mircea Mureșan e un vehement antirasist sau, în orice caz, intens preocupat de actrițele cu ten închis fie ele și actrițe cu ten deschis, care s-au bronzat intensiv la lampă. Cea mai prețuită dintre acestea e Olimpia Olari, care-și face debutul pe marele ecran în rolul unei țigănci numite Azucena. Azucena e o mîndră fiică de bulibașă (ștefan Sileanu, care pare să se creadă în Apus de soare). Printre hobbyurile ei se numără statul la soare în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de frumoasă că nu am cuvânt cum s-o asemăn. între acești doi munți, al Ierusalimului și al Eleonului, este Valea Cedrilor unde trece un mic pârâuaș prin mijloc. Pe partea Ierusalimului vezi morminte cam peste tot, că-i Țarina Olarului, se zice. Mormintele sunt până la intrarea în cetate, în oraș. Iar de cealaltă parte a pârâului vezi grădini de măslini și mănăstiri cu biserici. în Valea Cedrilor s-a spânzurat și Iuda. Așa se spune. La un loc dosnic a
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Cu măsurate glasuri cântarea pâinii cântă. Și-n urmă când ne ducem pe poarta vieții mari În ritmul tânguirii, bat clopotele rari. E o poezie feminină, având ca fond senzația directă a lumii, percepția ploaiei, a apelor, a căror cadență olarul o presimte în învîrtirea urciorului. Poezia reprezentativă este Șerpii, traducând sub imaginea reptilelor orgoliul femeii fascinatoare de a vedea ființele masculine tîrîndu-i-se pe dinainte: Mă reazăm de-un copac ș-acolo aștept tot neamul vostru-nvins Să mi se-adune
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a fost (și este) una dintre cele mai propice modalități de materializare a însușirilor artistice. Contrar unor păreri curente, județul Vaslui a cunoscut în trecut o mare răspândire a olăritului. Importanța meșteșugului este subliniată și de existența unui staroste de olari la Bârlad, pe la 1762. Totodată, documentele istorice și alte relatări consemnează existența unor meșteri olari cu domiciliul permanent sau temporar în aproape toate localitățile. O statistică din 1863 situa județul Tutova pe locul 9 pe țară în privința olăritului. în cadrul cercetărilor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Contrar unor păreri curente, județul Vaslui a cunoscut în trecut o mare răspândire a olăritului. Importanța meșteșugului este subliniată și de existența unui staroste de olari la Bârlad, pe la 1762. Totodată, documentele istorice și alte relatări consemnează existența unor meșteri olari cu domiciliul permanent sau temporar în aproape toate localitățile. O statistică din 1863 situa județul Tutova pe locul 9 pe țară în privința olăritului. în cadrul cercetărilor de teren am constatat existența unor centre de ceramică dispărute treptat, începând din perioada interbelică
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]