1,342 matches
-
lui de stimă față de sine, acum nu mai sînt. Îi înapoiez lui Sp. ziarul, fără nici un comentariu. Dar el reia ațîțat: „Te ai convins?” îi spun: „Omul nostru are în genă comerțul de tejghea și procedează negustorește: știe că poemele omagiale sînt o marfă căutată la anumite date din calendar. (Acum, pe agendă sînt cei 55 de ani de la înființarea Partidului Comunist.) Tip cu dexteritate, «tricotează» repede unul și-l trimite la mai multe gazete, unde «băieții» așteaptă cu mîna întinsă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ipostaza romantică, preferința pentru un erou ce aspiră să devină o personalitate și care vrea să se realizeze cît mai curînd. Dacă în el am pus ceva din mine înseamnă că sînt foarte dator tinereții! Într-o variantă de discurs omagial, Miron Costin (care vorbea în numele alor săi) spunea: „dorim ceea ce urăm”. N-am nici un motiv să mă îndoiesc că el era sincer. Însă în multe alte cazuri, între urări și dorințele intime ale celor ce le fac deosebirea e ca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
redactare, corectitudinea interpretării ori mesaj, bine primite de către cititori, care și-au adus o contribuție Însemnată la ridicarea nivelului general al cunoașterii, la educarea și dezvoltarea conștiinței cititorilor, au fost: <Vaslui - Ștefan cel Mare (1475-1975)>; <Imn sentimental> - culegere literară; Album omagial <Vaslui - 600>; <Murgeni> precum și culegerile de folclor muzical și coregrafic”. Cenzorul remarcase cu o adâncă indignare „...graba exagerată și nejustificată din partea editorilor de a primi viza (bun de tipar, n.n.) cît mai repede chiar dacă, de cele mai multe ori, materialele Încă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ștergem din memorie aproape tot ce învățasem. La ce bun grelele nopți cu Wittgenstein, Popper, Quine, cu structuraliști, neotomiști, personaliști? La ce bun atâta tinerețe frustrată de timp liber când directorii școlilor de pretutindeni credeau că știm să facem telegrame omagiale și suntem tobă de Congresul XI, despre care îmi amintesc doar că a început în ziua în care m-am îndrăgostit de un trompetist? 2.3. Generația castrată Prin 1977, Cătălin Zamfir mi-a făcut o teorie: după război în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
100 de comunicări științifice, elaborate de colegii din toate facultățile (În 1962 s-au Înființat Facultăți de medicină Veterinară și În Cluj-Napoca și Timișoara) și instituțiile de profil din țară. Cu această ocazie s-a elaborat și editat primul volum omagial, cuprinzând activitatea organizatorică, didactică și științifică a facultății, care a fost urmat de altele similare În 1981, 1991 și 2001. Am participat direct la redactarea primelor trei volume căutând să subliniez contribuțiile noastre la progresul medicinii veterinare românești. Cele patru
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ca un subiect, o temă să fie utilă în complexul învățământ, cercetare, producție. Rezultatul cercetărilor sale are întotdeauna o finalitate în sprijinul rezolvării temelor sau problemelor care se cer în teren. Redacția „Cercetări agronomice în Moldova” încheie astfel un articol omagial: „Prin dispariția sa prematură, cercetarea științifică pierde un om deosebit, un cercetător cu înalte calități, iar redacția, un susținător neîntrecut, un militant neobosit pentru promovarea frumoaselor idei și rezultate obținute de știință și practică agronomică din Moldovaă În urmă rămâne
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Anton Crihan se menționează: „Capitalul străin în Rusie”, „Drepturile României asupra Basarabiei văzute de istorici ruși și streini” (1986, Canadaă. A fost decorat cu Ordinul Ferdinand în grad de ofițer, ordinul Steaua României în grad de ofițer și alte însemne omagiale. DONICI, ALEXANDRU (1806-1866ă FABULIST Fabulistul moldovean Alexandru Donici, primul dintre cei patru fii ai clucerului Dimitrie Donici, s-a născut în anul 1806. La vârsta de 12 ani este trimis la Petersburg, într-un institut de educație particular. După ce capătă
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Teatrului Național „V. Alecsandri” din Iași, și nu numai, va rămâne vie atâta timp cât noi, cei care ne-am aflat în preajma ei, nu vom lăsa timpul să așeze, cu lentoare perfidă, vălul uitării. Această carte, atât cât este, reprezintă un reper omagial, cu valoare evocator-simbolică ce se adresează cititorului. Este o invitație la neuitarea ADEI, pentru cei care au cunoscut-o și au văzut-o jucând pe scenă, dar și pentru ceilalți care, citind cartea, o vor descoperi pe ADA. Neuitând-o
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
o seamă de inedite), Eugen Jebeleanu (despre tragismul vieții lui Eminescu), G. C. Nicolescu (despre receptarea critică) și Pericle Martinescu (despre „falsificarea” operei eminesciene de către editorii „burghezi”). Într-o împrejurare similară, I. L. Caragiale are parte în 1952 de un număr omagial. Dacă opera lui Eminescu e „valorificată” cu destule rezerve, în schimb elogiile abundă în cazul „redescoperiților” D. Th. Neculuță, Ion Păun-Pincio, Al. Sahia ș.a. Mult mai semnificativă este critica de întâmpinare exersată în paginile revistei. Cu aprecieri extrem de favorabile sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
Andreescu, D. Murărașu, Ion Petrovici, Petru Caraman, Andrei Oțetea, Emil Condurachi, G.M. Zamfirescu, George Ivașcu, I. Minea, Sandu Teleajen, Al. Piru, Radu Beligan, N. N. Tonitza, Romulus Demetrescu. Se publică scrisori din străinătate, dar și „Scrisori din Ardeal”. Se alcătuiesc numere omagiale închinate lui Mihai Eminescu (10/1939), Mihail Sadoveanu (5/1939). Sunt evocate personalități culturale (O. Tafrali, C. Stere, Ion Creangă, G. Ibrăileanu), scriitori dispăruți (St. O. Iosif sau D. Anghel, în evocări semnate de Mihail Sadoveanu), figuri junimiste ș.a. De
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287556_a_288885]
-
Popa: Vasile Sala și interesul său pentru folclor (cu opt scrisori inedite către Nicolae Densușianu), Ion Codru Drăgușanu în corespondență cu Al. Roman, Poeți din Bihor: Isaia B. Bosco. Constantin Cubleșan dă o serie de articole sub genericul „Eminesciana”. Pagini omagiale, la împlinirea unor vârste rotunde, sunt dedicate lui Gabriel Țepelea, Ovidiu Drimba, Adrian Marino, Emil Manu și lui Constantin Cubleșan. Interviul a fost cultivat asiduu de redacție (cu Sergiu Nicolaescu, Al. Zub, Alexandru Lungu), dar se detașează cel luat lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290368_a_291697]
-
din păcate, foarte puțini o mai știu. Pe 11.05.1912, consiliul primăriei comunei Oprea Cârțișoara a luat în discuție solicitarea scrisă a fratelui lui Andrei Budac, Arsene, de a i se da dreptul să construiască în sat, un monument omagial în memoria haiducului. Cererea a fost respinsă. Astăzi, singura care mai căntă balada lui Budac, este Lonoaica, rapsod al satului, pe care sănătatea și numărul anilor adunați n-o mai lasă să iasă în uliță. Dar de acolo din singurătatea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fostul mulți ani director al Școlii Normale „Ferdinand I” de la Bârlad - Paul Constantinescu, fost și primar al orașului într-o perioadă de mare cumpănă... Paul Constantinescu - evocări, în doar nici 50 de pagini, publicată la Editura „Sfera” Bârlad, 2011, îngrijită omagial de Serghei Coloșenco, este o bogăție documentară și de suflet despre omul pe care îl prețuim, neuitându-l... Documentată că umblă prin arhivele timpurilor să ne adreseze sufletelor faptele omului care, revăzându-le, ne îmbogățesc mintea și lărgesc baierele inimilor
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
bârlădene 1870-2008, Ediția a II-a revăzută și întregită, Editura PIM, Iași, 2008; Ion N. Oprea, Bârladul în presa vremurilor, De la revista „Păreri” - la ziarul „Steagul roșu” - 1932-1949, Editura PIM, Iași, 2007: Paul Constantinescu - evocări, Editura Sfera, Bârlad, 2011, îngrijită omagial de Serghei Coloșenco, Cuvânt Înainte de Ritta Mintiade; Mihai D. Mâță, Dumitru D. Mâță, Ștefan Cocoș și Horia Stamatin, Centenarul-Monografia Liceului pedagogic Bârlad, 18701970, Întreprinderea poligrafică Iași; Traian Nicola, Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, Monografie, 1846-1971, Întreprinderea poligrafică Iași, 1971
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Editura PIM Iași, 2011, p. 226, 244, 245, 248.; Alexandru Mălin Tacu - CĂLĂTORUL PROFUND, reeditare, Editura D.Arte, Iași, 2011, p. 144-148, 169-172; 179; C. Hușanu - Cotnariul în literatură și artă, PIM Iași, 2011, p.9.; Paul Constantinescu - Evocare, volum omagial îngrijit de Serghei Coloșenco, Editura Sfera, Bârlad, 2011, APUD, Ion N. Oprea, „Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870-2008” și „Bârladul în presa vremurilor”... Editura PIM, Iași, p. 19-32; Victor Nicolae Cossarius, colecția Oameni de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
la biserica „Precupeții Noi” au asistat foști profesori și elevi ai liceelor din Basarabia, oameni politici și mulți alți refugiați În țară. În memoria sa Instituții de Cultură au ridicat monumente În Basarabia, la Zaim și Chișinău, au organizat adunări omagiale și reuniuni În care s a subliniat actualitatea poetului. La Iași Ginta Latină a evocat la Biserica Mitocul Maicelor personalitatea luptătorului pentru românitatea Basarabiei iar În anul 1991 Împreună cu Filiala Ginta Latină din Chișinău a fost ridicată o troiță În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
oameni de cultură și politici, din Telenești Basarabia. 16.IX. Convocarea coordonatorilor comunităților de peste hotare și extinderea programelor de cooperare. 19-21.IX. „Congresul Romfest” București. Schimb de experiență Între publicațiile românilor din America și Curierul „Ginta Latină” 26.IX Întâlnire omagială la trecerea În al X-lea an de la constituirea Societății „Ginta Latină”, În prezența fondatorilor din Italia: Amato Gotfrin Barone, Adriana Munteanu și din România. 9.X. Lansare de carte: volumul „ISTRO ROMÂNII” și volumul „Românii din Bulgaria”, la salonul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
încercat, pentru ele nesomnul ochii Lui i-a spălat, pentru ele ușa Lui e deschisă oricând, pentru ele stă Omul cu oamenii-n rând, ele sunt casa Lui, viața Lui, gloria: patria, poporul, istoria.“ („De-a pururi gloria“, în vol. omagial Cinstind un om, sărbătorim o țară: omagiu celui mai iubit fiu al patriei, Editura Eminescu, București, 1988, p. 51) BĂDILĂ Radu „Magistrala cuvântare a tovarășului Nicolae Ceaușescu de la încheierea lucrărilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 27-28 iunie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
își săvârșește misterele pasărea măiastră, tot astfel toate ramurile înfrățite ale pădurilor noastre, din șes, din deal și de la munte, fac o imensă și inexpugnabilă boltă de frunze, întru slăvirea apărătorului lor din zilele noastre!“ („Recunoștință și meditație“, în vol. omagial Lauri pe stemă, Editura Cartea Românească, București, 1988, p. 93) CIOPRAGA Constantin „Scriitorul, de pildă, trebuie să se considere angajat față de realitățile politice și morale ale socialismului, să dea impuls unei forme estetice și unei atitudini. Să se considere angajat
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lor destin. Era - simțeam noi înșine aceasta prin imaginile televizate - Istoria trăită. Iar când Nicolae Ceaușescu - celui căruia unanimitatea românească îi urează mulți și buni ani - a îmbrățișat un pionier ce-i oferea buchetul lui de flori și candoarea lui omagială, am vibrat și noi, ca țara întreagă, la acest sărut al Viitorului.“ (România literară, 25 ianuarie 1973) „De aici mândria unui întreg popor care, la 33 de ani de la Eliberare, se simte într-adevăr stăpân pe destinele sale. De aici
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
întreține, încurajează și îmbogățește continuu un asemenea climat, tovarăului Nicolae Ceaușescu, îi urez din toată inima ani mulți și prosperi, pentru binele patriei și al poporului, cărora și-a dedicat fiecare clipă a vieții.“ („Roadele minții și muncii“, în vol. omagial Lauri pe stemă, Editura Cartea Românească, București, 1988, p. 277) PARDĂU Platon „Recentele propuneri ale secretarului general al PCR, tovarășul Nicolae Ceaușescu, privind îmbunătățirea vieții spirituale, luminează și mai puternic și mai definitoriu locul de prestigiu al scriitorului în societatea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ă] tovarășa Elena Ceaușescu s-a aliat cu tovarășul ei de viață, pentru o luptă temerară: aceea de a risipi nebuloasa în care se zbătea poporul, sub o orânduire căreia îi sunase ceasul.“ („Purtând în sine valorile neamului“, în vol. omagial Buchet de Purpură și Soare: flori alese din creația închinată tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu 1988, pp. 49-50) POTOPIN Ion „[...] Dar ție, cum să-ți spunem? - Veșnicie solară, nu, lumina ta-i mai vie decât e nimbul soareluiă Cuvânt nu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cântec de vremuri fericite, mereu un cântec să rostim în spirit cu chipul Patriei, strămoșesc, pe care-o știm mai frumoasă când i se dăruie egal Bărbatul și Femeia prin tot ce în Faptă e împlinit.“ („Un cântec“, în vol. omagial Cunună de lauri: pagini literare dedicate tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu, 1989, p. 28) RÂPEANU Valeriu „Mândria de a fi român o avem știind că în fruntea noastră se află neîncetat cârmaciul și călăuza, cel care din vremurile de răstriște
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de țară și însuflețite de o mare putere de jertfă în slujba propășirii cauzei naționale, făclia arderii lor exemplare pe vatra patriotismului rămânând să le lumineze pilduitor un timp chipul eroic.“ („O mare fiică a unui popor eroic“, în vol. omagial Buchet de purpură și soare: flori alese din creația închinată tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu, 1988, p. 135) „Omul de mare omenie, cultivând cu neostenită gingășie valorile care au făcut dintotdeauna bogăția sufletului românesc, conducătorul politic care și-a împletit
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
științifice din lume, vine să pună în lumină marele său aport în condițiile pe care Partidul Comunist Român le-a creat în anii victoriei socialiste, pentru afirmarea femeii în toate domeniile vieții și muncii sociale.“ („Din toată inima“, în vol. omagial Nobil însemn al dăruirii: omagiu tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu, 1987, p. 7) TOMOZEI Gheorghe „Militez, așadar, la o întoarcere a presei literar culturale la profilul ei clasic, reabilitând tipul făcătorului de gazetă, personaj robit «foii» pe care o slujește
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]