1,275 matches
-
și a secretarului general asupra conducerii. După ce a interzis cea mai mare parte a ziarelor nebolșevice, în 1920 el instaurează Glavlit, organ de cenzură și de control prealabil a tuturor tipăriturilor. Colportată prin toate mijloacele media și printr-o propagandă omniprezentă, ideologia bolșevică devine norma obligatorie. Monopolurile asupra puterii economiei, culturii* și ideilor, teroarea ca mijloc uzual al guvernării: sunt întrunite acum toate elementele esențiale ale totalitarismului, cărora li se adaugă deriva paranoică a conducătorului. într-adevăr, deja foarte obosit, Lenin
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
își divinizează conducătorii din timpul vieții acestora: Stalin*, Mao*, Enver Hodja, Kim Il-Sung*, Thorez și Togliatti la începutul anilor 1950, Gonzalo, din PC peruvian, mai recent. în sfârșit, în URSS și în ansamblul regimurilor comuniste, recunoașterile și gratificațiile simbolice sunt omniprezente: panouri de onoare tronează în toate întreprinderile, pentru a distinge cele mai bune echipe și muncitorii-model; medaliile și decorațiile împodobesc pieptul celui mai mărunt lucrător de șoc, începând cu cel al secretarului general Leonid Brejnev*. Pregnanța identitară a acestei simbolistici
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
rusă în 1926 -, Nadejda Krupskaia, soția lui Lenin și directoarea Comitetului pentru Educație Politică, invocă recurgerea la imaginile artistice, întrucât muncitorii gândesc în imagini, afirmă ea. Propaganda* prin afiș, la care colaborează artiștii proletari - Maiakovski, Rodcenko, Klutsis -, se dezvoltă, devine omniprezentă, până la a se instala în locul și rolul icoanelor (colțul roșu). între 1918 și 1921, sunt produse 31 000 de afișe diferite. Agenția ROSTA, prima agenție de presă sovietică, produce afișe în stilul desenelor populare (lubok). în anii 1930, tirajele ating
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
viață „burgheză”, însă apartamentul, casa de vacanță, accesul la magazinele speciale sunt mărci precare ale rangului. în cadrul unui sistem al penuriei, relațiile personale dobândesc o mare importanță, în măsura în care ele permit palierea deficitului de acces la bunuri. Fenomenului de blat („pilă”), omniprezent în societatea sovietică, îi răspunde dezvoltarea rețelelor de clientele dependente de un protector bine plasat, acesta din urmă asigurând o funcție de consiliere sau de sprijin în obținerea unei locuințe, a unui loc într-un sanatoriu sau altul. Relația nu e
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
orânduirea socială din aceste țări lasă mult de dorit. Dacă sclavia asupra altor rase, a africanilor de culoare și a femeii în lumea occidentală este un coșmar de domeniul trecutului, abolirea inegalității bărbatului cu femeia și/sau ignorarea civilizației este omniprezentă cu precădere în aceste țări. Faptul că cei care cred în Coran susțin că totul este scris Acolo și nu mai este nevoie de alte idei și manuscrise, multe „cărți occidentale” fiind arse, denotă pe lângă abolirea dreptului liber la exprimare
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
concept în majoritatea teoriilor privind motivația în muncă și comportamentul organizațional. Pentru mulți teoreticieni satisfacția este sursa directă a comportamentelor productive. Pentru alții, ea este doar un simptom sau produs secundar al situației de lucru. Oricum, satisfacția muncii este variabila omniprezentă în diferitele tipuri de comportamente organizaționale. Între cele două șiruri de ,,motive” sau ,,considerente” care explică interesul crescut al cercetătorilor pentru problematica satisfacției în muncă există, fără îndoială, o foarte mare apropiere, ce demonstrează nu doar intuirea lor corectă, ci
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și cel organizațional, în particular − acesta din urmă fiind denumit deseori și „ocupațional“ sau „profesional“ − au încetat demult să fie fenomene cu manifestare singulară sau să dețină doar o semnificație personală, devenind, între timp, mai ales în condițiile societății actuale, omniprezent, constituind o adevărată problemă socială. Statisticile anilor ’90 demonstrează că aproape 9 americani din 10 suferă de un stres foarte intens o dată, de două ori pe săptămână ; unul din patru se plânge că resimte această stare zilnic (Stora, 1999, p.
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sunt mai puțin specifice mediilor organizaționale, deși nu total exclusive, nu mai stăruim asupra ei. Constatări conclusive Cele patru paradigme ale stresului au, după opinia noastră, o întreită semnificație: ajută la conceptualizarea și înțelegerea unui fenomen atât de complex și omniprezent cum este stresul (general și organizațional/ocupațional); constituie materia primă pentru cercetătorii care și-au propus elaborarea unor modele explicativ-interpretative ale stresului (ne vom convinge de acest lucru mai departe, când vom prezenta câteva asemenea modele); sugerează posibile tipuri de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
simplu spectator, uneori comunicarea fiind asimilată cu un spectacol. Comunicarea prin imagini Viața modernă a adus odată cu transformările sociale, economice și culturale o serie de mijloace lingvistice de comunicare: afișe, fotografii, ilustrații, benzi desenate, cinematograful, televiziunea. Comunicarea prin imagini, deși omniprezentă, creează un paradox: deși mai puțin interactivă, întrucât se exercită într-un singur sens, ea este mult mai eficientă pentru că se adresează și afectează un număr mare de persoane. O mare importanță în această formă de comunicare, la care vom
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
permanent În conflict cu voința și dorințele indivizilor. Socializarea constă tocmai În a face aceste constrângeri cât mai puțin dureroase, ajutând oamenii să le interiorizeze și să le asume ca normale, legitime și chiar de dorit. Faptul că dominația este omniprezentă ne Îndeamnă să ne punem câteva Întrebări esențiale În legătură cu ea: care sunt funcțiile sale? Care este miza sa? Dar mijloacele sale? Și care sunt reacțiile pe care le suscită? Funcțiile dominației Așa cum spuneam, dominația are rolul de a face viața
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
generații, ceea ce dă „locului” un caracter unic, chiar dacă putem Întâlni și similitudini cu alte grupuri, vecine sau mai depărtate. Această unicitate stă la baza diversității multiplelor „locuri” care compun regiunile, țările, continentele și, până la urmă, ansamblul umanității. Astfel, diversitatea este omniprezentă și proliferantă, datorită schimburilor și schimbării neîncetate ce caracterizează toate mediile sociale. Umanitatea este una și diversă. O entitate singulară, deschisă și dinamică Orice loc este singular, deschis fiind În același timp către mediul său. Singularitatea sa este alimentată tocmai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
artist de origine britanico-spaniolă, cunoscut deja publicului din București. Lucrările lui, realizate cu spray-uri sau cu vopseluri, făcute pe pereții interiori sau exteriori ai clădirilor sau pe alte materiale comune, sunt recognoscibile prin stilul personalizat și prin caracterele/personajele omniprezente. OBES este un nume nou pentru România, un artist de origine belgiană, a cărui creație gravitează în jurul problemelor sociale, culturale. Instalațiile lui sunt inserate delicat în arii urbane și nu numai, animând peisajul cu imagini noi. Lucrările - realizate 3D, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
segmente de subiectivitate importante, fără a fi în întregime supusă fenomenului în cauză. Cel care s-a ocupat îndeaproape de raportul dintre subiectivitate și limbă, impunînd teza unei subiectivități intrinseci a limbajului, este însă E. Benveniste. Pentru el, subiectivitatea este omniprezentă în limbaj și se definește ca acea capacitate a vorbitorului de a se afirma ca subiect, folosirea însăși a limbii fiind posibilă doar pentru că vorbitorul are posibilitatea să devină subiect și să trimită la el însuși prin discursul său. Latentă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se îndreaptă către scaunul pe care [ea] și-a aruncat cîteva dintre haine, observă personajul (pentru sine). Oamenii (personajele) nu gîndesc astfel. Prin contrast, propoziția (3) este aproape incontestabil caracterologică, DIL - ar putea fi dezvăluirea făcută cititorului de către un narator omniprezent și intruziv, dar aceasta ar fi o îndepărtare inexplicabilă și nemotivată de la norma stabilită de- a lungul cărții, și nu s-ar potrivi cu textul adiacent. Textul adiacent ne spune că Gabriel se uită la lucruri și se gîndește la
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
statul. Ieșiți din totalitarism, românii, independent de nivelul lor de educație, au invocat frica pentru a desemna viciile majore ale vieții sub vechiul regim 67. Iar aceasta nu pentru că represiunea sau presiunea exercitată asupra conștiinței individuale ar fi fost globale, omniprezente și constante. Fie că a fost efectiv, ca în primele două decenii, sau că a acționat ca o ipoteză care risca oricând să se confirme, comportamentul represiv al statului a vizat schimbarea ordinii de drept, încarnarea sa, virtual amenințătoare, în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a evidenția în ochii celei mai mari părți a analiștilor tranziției post-comuniste. Regimul comunist, așa cum este el prezent în studiile postcomuniste, este o dictatură care divizează profund societatea. Această viziune nu este fără temei: represiunea oricărei opoziții politice, poliția secretă omniprezentă, lagăre de muncă forțată erau mijloacele obișnuite de exercitare a puterii. Faptul că aceste partide au mobilizat atâtea resurse pentru a reprima opoziția sau să-i împiedice emergența ne face să ne gândim că acțiunea lor era susceptibilă de a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și public, fără alte interacțiuni între cele două. Tranziția postcomunistă are o miză fundamentală în această privință: restaurarea echilibrului între privat și public. Pentru rațiuni care consistă în perceperea comunismului ca o societate cu un stat (deci o sferă publică) omniprezent, tranziția este văzută ca o revanșă a privatului asupra publicului. Privatizările sunt o parte importantă a tranziției postcomuniste, ceea ce amplifică legitimitatea percepției mizei tranziției ca o reconstruire a sferei private. Dar miza este de a atinge un nou echilibru în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ticurile de gândire” sau „maniile nocturne, exaltate” În „forme” accesibile și logice - În logica iraționalului, a „neînțelegerii poetice”, În forme ce „imită” viața, materia și ființa doar În scopuri „viclene”, adică În scopul de a le deposeda pe aceste zeițe omniprezente și omnipotente de... nu de credibilitate, ci de o semnificație majoră, destabilizându-le din tronurile lor de necesități esențiale. Și, doar astfel, omul se poate defini pe sine, prin acest artefact, producând „artificialul” muzica, literele și filozofia, astfel omul se
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Purgatoriu. Universul adâncurilor, în relatarea profesorului, e redat printr-un imaginar dens, compus din motive-clișeu, atribute imanente ale acestui spațiu, în mitologia biblică sau în folclor, printre care șobolanii, liliecii, făpturile demonice, în general, care alcătuiesc fauna trăind în preajma focului omniprezent, cu sensurile tradiționale, distrugător, dar și purificator, salvator etc. Amplul episod dantesc al romanului poate fi interpretat, în același timp, și ca un omagiu, indirect, Creației, în forma ei supremă, omul, și, prin consecință, ca îndemn la rezistență, la a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lecturii comprehensive în care dominanta este, ca la E. Lovinescu, moralitatea. Și mai e critica formă a iubirii. Eminescologul Theodor Codreanu, cu chipul lui Lamparia, purcede și în aceste "fragmente" la exerciții stăruitoare în materie. Eminescu este, să zic așa, omniprezent în aceste meditații, încât adunate la un loc se pot articula ele însele într-un glosar compact. De găsit aici, între multe altele, considerații statornice cu privire la blocajul produs atât de antumofilie (G. Ibrăileanu), cât și de postumofilie (I. Negoițescu), la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu Mitică, după modelul Călinescu care afirmă că "Ion Minulescu e un Mitică, un Cațavencu și un Eleutheriu Popescu deveniți lirici" (p. 127). Mitică a stârnit multe discuții în lumea criticilor literari. Este instructivă această dezbatere pe seama unui personaj devenit omniprezent. Un alt motiv caragialian este "norocul", destinul, hazardul patronate de zeițe în mod special, credința în transcendența verticală, legătura cu divinitatea (p. 131). Motivul e prezent în folclor, e evocat de Eminescu în Luceafărul, în general, lumea (omul) se plânge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fragilă, fără nici un fel de imitate. De o parte și de alta a liniei care pornește de la Gironda și se sfirșcște în Alpii de Nord, există două culturi distincte, care se opun. La nord, unde moravurile rămîn severe și feudalitatea omniprezentă, se vorbește limba d'oϊl, fiind folosite în procesele judiciare reguli transmise oral și provenite din obiceiurile germanice. În sud, țară a limbii d'oc, amintirile antichității romane sînt încă vii. Orașele sînt aici mai numeroase și viața mai rafinată
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
fiu la plenarele județului sau ale municipiului. S. B.: Florea Pavel era, în 1970, din partea Casei de Cultură a Tineretului și Studenților. D. T.: L-am cunoscut personal mai ales după ce m-au integrat în structurile UASC. Era un personaj omniprezent în plenare, ședințe. Era un activist al Comitetului municipal de partid, răspundea de Centrul universitar. În ultima perioadă, în anii '80, apare ca activist delegat. A luat și o normă de lector la Filologie. Era un cadrist, un activist ferm
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
renumite curry; eu nu am avut probleme, întrucât am consumat foarte puțin din porția primită, având o oarecare experiență de acest gen, și am reușit să și calmez spiritele, recomandând celor în cauză să consume din băuturile menționate mai sus. * Omniprezentele vaci sacre ale Indiei. În India, vacile au dreptul de a trece pe străduțele înguste lăturalnice, blochează intersecțiile străzilor în timp ce rumegă și chiar hoinăresc pe autostrăzi. Capitala New Delhi are vreo 40.000 de vaci. Hindușii cred că vaca e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ne chinuiau ziua, ne înfometau, ne torturau, ne umile-au, dar habar n-aveau pe unde umblam noi noaptea”. Este vorba evident de o evadare spirituală, de o libertate a sufletului, pe care prezența lui Dumnezeu în tine, un Dumnezeu omniprezent și infinit, o face posibilă. Astfel, deținuții puteau parcurge cu imaginația și cu sufletul, în timpul nopții, milioane de kilometri, într-un univers divin, pe care gardienii nu aveau nici măcar cum să l intuiască. Aceste fapte, Gyr le așează foarte inspirat
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]