3,282 matches
-
dezbatere despre rolul statului în economie. Vom spune doar că, odată cu J M Jeynes, economiștii recunosc rolul decisiv al statului în combaterea efectelor crizelor economice și în conducerea unor procese sociale, care privesc mai ales asigurarea egalității de șanse, dezvoltarea onor programe complexe în favoarea tuturor cetățenilor, indiferent de statutul lor social trecător. Statul democratic modern își propune un complex de măsuri în favoarea cetățenilor săi. Samuelson și Nordhaus arată: ,,Astăzi, datorită contribuției teoretice a lui J.M Keynes și a adepților săi
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
conducătoare. În ansamblu, procesiunea Întărea, simbolic, statu-quoul social. Opozițile sociale exprimate prin ordinea actorilor se regăsesc la nivelul spectatorilor: paradele și procesiunile sunt dirijate către un loc unde se află spectatorii privilegiați, iar cea mai mare parte a acțiunilor semnificative (onorul militar, demonstrațiile sportive sau artistice, uralele mulțimii Înrolate) se petrec În acest loc și pentru acest public particular. Marea masă a asistenței, Înșirată pe traseul procesiunii sau paradei, are acces numai la defilarea unităților componente, nu și la performanțele speciale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sunt Încărcați de ambivalență: Atunci când analizăm vizita lui F. Mitterand, dubla dimensiune a ritualului apare cu claritate: pe de-o parte, un grad Înalt de formalism, pentru că toate acțiunile sunt codificate, de la tăierea panglicii, la depunerea coroanelor de flori, la onorul dat noilor cavaleri ai Legiunii de Onoare. Pe de altă parte, combinarea acestor comportamente suscită o emoție puternică. Traseul prezidențial a combinat diferite acțiuni, unele cu un caracter ritualic evident (inaugurări și comemorări), altele ținând de protocolul politic (primire solemnă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
străzi - mărturie a adeziunii, simpatiei și identității politice, dar, uneori, și a nemulțumirii, contestației, conflictului; rolul elementelor sonore (clopote, muzică, sirene) și al celor vizuale (Împodobirea străzilor și a caselor) - marcă a momentului unic, a rupturii față de existența cotidiană; c) onorurile civile și militare: salutul autorităților locale, garda militară care dă onorul, gesturi cu Încărcătură simbolică - buchete de flori oferite de copii, daruri constând În obiecte artizanale, simboluri ale orașului, consumul unor alimente tradiționale etc.; d) discursurile: saluturi rostite de diverse
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a nemulțumirii, contestației, conflictului; rolul elementelor sonore (clopote, muzică, sirene) și al celor vizuale (Împodobirea străzilor și a caselor) - marcă a momentului unic, a rupturii față de existența cotidiană; c) onorurile civile și militare: salutul autorităților locale, garda militară care dă onorul, gesturi cu Încărcătură simbolică - buchete de flori oferite de copii, daruri constând În obiecte artizanale, simboluri ale orașului, consumul unor alimente tradiționale etc.; d) discursurile: saluturi rostite de diverse autorități locale și cuvântul invitatului; e) diverse acțiuni politice sau ceremoniale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rostite de diverse autorități locale și cuvântul invitatului; e) diverse acțiuni politice sau ceremoniale: Întâlniri cu liderii locali, inaugurări, depuneri de coroane și comemorări, băi de mulțime etc.; f) plecarea: uneori Însoțită de elementele care au alcătuit protocolul primirii, precum onorul gărzii militare, copiii care oferă flori, discursuri (vezi analizele din C. Bromberger, 1990; S. Collet, 1982; F. Cruces, A. Diaz de Rada, 1996; M. Pourcher, 1990). Riturile de trecere În câmpul puteriitc "Riturile de trecere În câmpul puterii" Încoronarea unui
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ramuri” ș.a. articole, schițe și nuvele, din care o parte sunt strânse în volumul Conu Enake (1928). Ar fi fost redactor la „Rampa” - unde totuși numele nu-i apare - și la „Cuvântul”. „Restaurația” din 1930 îi aduce numeroase funcții și onoruri: general de brigadă, adjutant regal, bibliotecar al lui Carol al II-lea, secretar general al Uniunii Fundațiilor Regale și secretar general la Societatea Română de Radiodifuziune; membru din 1922, este ales, în 1935, președinte al Societății Scriitorilor Români și, în
CONDIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
numește „un aristocrat al vandalilor” sau îl apropie de Contele Dracula, „son frère en mélancolie”. Mai inspirat, Jean d’Ormesson îl compară din nou cu Voltaire, zicând că „Cioran écrit si bien que lui”. Cât a trăit, a refuzat toate onorurile (inclusiv Premiul Paul Morand, în valoare de 300 000 de franci), n-a dat decât târziu, la bătrânețe, câteva interviuri, a ocolit sistematic reuniunile intelectuale, televiziunea, mondenitățile. Vorbea numai franțuzește, chiar și cu românii care îl vizitau. Trecerea la altă
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
de Mircea Mureșan, B. este, în același timp, director al Teatrului de Comedie din București (1960-1968) și cel mai longeviv director din întreaga istorie a Teatrului Național (1969-1990). Om de cultură enciclopedică, având întinse relații internaționale și beneficiind de toate onorurile sistemului (a fost membru al Marii Adunări Naționale, artist al poporului, președinte și apoi președinte de onoare al Institutului Internațional de Teatru), B. realizează nenumărate traduceri și adaptări pentru scenă ale unor piese unde este și protagonist (Cotletele de Bertrand
BELIGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285688_a_287017]
-
apartamentele cardinalului plângând. La miezul nopții a murit. A doua zi dimineață regele a impus doliu național. A fost pentru prima și ultima dată în istoria Franței monarhiste când o persoană care nu aparținuse familiei regale beneficia de astfel de onoruri. Vestea morții cardinalului s-a raspandit că un fulger în întreaga Europa. Părintele Leon, bun prieten cu Mazarin și șef al ordinului Carmelitelor, în timpul predicii pe care a ținut-o la Romă, dedicată morții cardinalului, a realizat una dintre cele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
purt`ndu-l Prieteni, e zi de s\rb\toare, Pe palatele noastre `n\l]a]i steagurile! 2 Salut, salut vou\ Popor [i solda]i din Rusia! Salut, salut vou\, C\ci voi v\ salva]i Patria! Salut, glorie [i onor, Dumei care, suveran\, M`ine, spre fericirea voastr\, Pe veci v\ va sf\r`ma lan]urile (n.tr.). 1 Da, Tat\l t\u a legat c-un leg\m`nt fratern Fran]a [i Rusia-n aceea[i
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Cu el, străpunși de glonțuri, ne-am prăbușit În șanț...” ,, Dar ce rang, ai, voinice ?” ,, Am rang... de Dorobanț !” Atunce colonelul, dând mâna cu sergentul, Se-ntoarce, dă un ordin... Pe loc, tot regimentul Se nșiră, poartă arma, salută cu onor Românul care pleacă trăgând a lui picior. Cuvinte : suman= haină țărănească; batalion = unitate militară; cal pag = cal cu pete pe trup; sarbed = aici, cu Înțeles de palid; redută= construcție pentru apărare, Înconjurată de șanțuri; dorobanț = soldat român de odinioară. DARUL
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
în special a fost profund marcată de ideile lui Francis Bancon. În Novum Organonum, celebrul filosof englez afirma: „introducerea faimoaselor descoperiri apare să dețină de departe primul loc între acțiunile umane. Pentru aceasta, autorii de invenții au fost răsplătiți cu onoruri divine; în timp ce, acei care au făcut serviciu bun în stat (precum fondatorii de orașe și imperii, legislatorii, salvatorii țării lor de pericole mari, eliberatorii de tiranii etc.), au primit onoruri nu mai înalte decât eroice. Și certamente un om compară
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
umane. Pentru aceasta, autorii de invenții au fost răsplătiți cu onoruri divine; în timp ce, acei care au făcut serviciu bun în stat (precum fondatorii de orașe și imperii, legislatorii, salvatorii țării lor de pericole mari, eliberatorii de tiranii etc.), au primit onoruri nu mai înalte decât eroice. Și certamente un om compară just cele două categorii va găsi că această judecată a antichității a fost corectă. Pentru că beneficiile descoperirilor se pot extinde la întreaga rasă umană, beneficiile civile doar la locuri particulare
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
a românilor, prin care li-mpărtășea fericita veste că a trimis legat apostolic pe episcopul de Perusia și că regele Ioan Asan se pleacă bisericii romane; deci îi provoacă ca nu numai să-i facă legatului o primire cu toate onorurile, ci să-i deie tot ajutorul, să-i crează toate cuvintele și toate arătările sale pe care le va spune din ordinul papii și cu bunăvoința lui Dumnezeu și să-l urmeze cu ascultare. Ca totdeauua Scaunul papal se silește
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe rivalul său Ioan Angelos (Comnen) din Tessalonic, care-și arogă numirea și drepturile unui împărat, cu care scop el înduplecă pe tatăl acestuia, Teodor Angelos (Comnen), să vie la Curtea sa și, după ce-l atrase, îl trată cu multe onoruri și distincțiuni, nemailăsîndu-l însă liber de lângă sine. Tot spre acest sfârșit el spori oștirea sa printr-un sucurs considerabil de cumani, pe care-i momi cu daruri și făgăduințe, i făcu mai acomodanți și-i transplantase din Macedonia, unde i-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și astfel deșertăciunea, care vrea să placă și să se recomande prin asta, este cum se vede un stâlp fundamental al societății". Nu putem să încheiem această considerațiune fără ca să observăm, repetând că, deși aprobăm această din urmă sentiță a onor. C. P. Pockels totuși mult lipsește până întru a vedea în discuțiunea publică asupra frumosului o despăgubire pentru o moralitate mai strictă. Dreptu-i cumcă constituie o parte integrantă a culturei și că propriu[l] mod de trai este privit din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
motiv pentru care sunt adesea luate drept vicii) - aparțin structurii psihice profunde a omului, care s-a recu- noscut mai degrabă în persoana lui Icar decât în cea a lui Dedal. Ajuns în Sicilia, Dedal a fost primit cu mari onoruri și ascuns de regele Cocalos. Mânat de răzbunare, Minos îl urmează pe Dedal în Sicilia și, pentru a-l găsi, imaginează un tertip ingenios. Știind că numai Dedal cunoaște taina Labirintului, regele cretan merge din cetate în cetate, promițând o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
administrativi; stabilitatea celor judecătorești. Este una din aceste idei cu care liberalii independenți de la "Binele public" să nu se unească? Credem că nu e. Dar asupra mijloacelor de executare sunt deosebiri? Fie. Le vom discuta și nu ne îndoim că onor. confrați ne cred îndestul de capabili de-a primi pe cele mai bune, fără a invidia sau contesta paternitatea ideilor cuiva. Daca onor. confrați împărtășesc asemenea idei și se intitulează liberali și democrați, am putea s-o facem și noi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e. Dar asupra mijloacelor de executare sunt deosebiri? Fie. Le vom discuta și nu ne îndoim că onor. confrați ne cred îndestul de capabili de-a primi pe cele mai bune, fără a invidia sau contesta paternitatea ideilor cuiva. Daca onor. confrați împărtășesc asemenea idei și se intitulează liberali și democrați, am putea s-o facem și noi, deși nu ne-a fost nicicând rușine de-a ne intitula conservatori, de vreme ce voim a păstra și țara, și libertățile, și avutul, și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ministru de esterne al României a declarat prin anume notă oficială că guvernul din București nu permite nicidecum colonizarea străinilor în Dobrogea. Străinilor! Trebuia să li se spuie odată aceasta consângenilor noștri din Transilvania și din Țara Ungurească, că pentru onor. Stătescu și pentru d. I. Brătianu ei sunt... străini, și guvernul din Pesta a fost însărcinat cu aceasta gingașă și ironică misiune. A! dac' ar sosi la Predeal ori la Vîrciorova jucători de cărți de profesie, mironosițe ale cafenelelor cântătoare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ci ocazia de-a munci onest și de-a păstra în inima lui neatinsă conștiința marii lui origini și caracterul lui înrădăcinat, poarta e închisă; el nu are bilet de emigrare, n-are acte. Pe d. C. A. Rosetti, pe onor. său cumnat, nu i-a întrebat absolut nimeni daca s-a lepădat de vreo protecție străină, daca au pașaport de emigrare, de ce origine sunt. Dar țăranul român, același pretutindenea între Tisa și Nistru, e... străin... de origine romînă! Căci care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în numele subscriitorilor. Nu cumva alineea a doua a acestui articol: Numai autoritățile constituite au dreptul de-a adresa petițiuni în nume colectiv. este originea prețioaselor dispozițiuni din prețiosul regulament al ceremonialului? Dar care-i acel nume colectiv? Sau nu știe onor. d. Brătianu, inspiratorul acestei cabale, ce este un nume colectiv? Nisip, grâu, apă, aur, popor, națiune sunt nume colective. Copiștii ignoranți ai articolelor noastre constituționale nici habar n-au ce însemnează, lexical, nume colectiv, întrebuințat în texte franceze de lege
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
am insistat și l-am găsit revoluționar și propriu a agrava, nu a ușura situația. Dar modul cum se face un lucru e în toate celea esențial. Cântă pe violină Don Pablo de Sarasate și cântă, pardon de espresie, și onor. Costinescu. Cum cântă unul și altul, asta e cestiunea. D. C. A. Rosetti voiește reforma magistraturii. Și noi o voim, dar cum? Noi cerem numirea prin concurs de titluri și vechime de serviciu, precum și inamovibilitatea; d. Rosetti voiește să fie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o voim, dar cum? Noi cerem numirea prin concurs de titluri și vechime de serviciu, precum și inamovibilitatea; d. Rosetti voiește să fie aleasă de garda orășănească a venerabilului autor de versuri neogrecești, Serurie. În privința necesității reformei ne înțelegem deci cu onor. d. Rosetti, dar în modul cum pricepem unul și altul lucrurile, ne cam deosibim, n-ar fi cu bănat, și încă binișor. Și noi am voi răul țăranului? Dar, dacă, de ani încoace, a fost foaie care-n nenumărate rânduri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]