1,082 matches
-
numele înaintașului lor, ci s-au lăudat că-s creațiile lor. Păcat de așa oameni fără conștiința, Marin Voican-Ghioriu). Foarte puțini știu că Zavaidoc s-a aflat în 1919 alături de soldații romani care au ocupat Budapesta, legând cu nojițele eroismului opinca românească pe parlamentul maghiar, lăsând totuși să fluture flamura ungureasca roșie-verde-albă. Multă vreme a fâlfâit pe cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui. A murit sărac cel care strânsese averi uriașe, cel după care alergau casele de discuri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
că Zavaidoc s-a aflat în 1919 alături de soldații romani care au ocupat Budapesta, legând cu nojițele eroismului opinca românească pe parlamentul maghiar, lăsând totuși să fluture flamura ungureasca roșie-verde-albă. Multă vreme a fâlfâit pe cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui. A murit sărac cel care strânsese averi uriașe, cel după care alergau casele de discuri, dar și damele care au apreciat și iubit pe micuțul cu ochii căprui, par negru și o cicatrice deasupra buzei. A murit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
întunericul, perdelele învechite, dușumeaua jilava înjghebau încăperea tristă ce aștepta sârmanii oameni. Aburii, deasupra ligheanului, împrăștiau o putoare greu de suportat. Ușa s-a deschis. Primul în încăpere a fost Leanca. Un batran cocoșat, cu haine zdrențuite, numai petice, cu opinci și obiele ponosite. Ochii lui împăienjeniți, sub sprâncenele stufoase, căutau înspăimântați un loc de scăpare. - Cum te cheamă, ba tăgârța? - s-a răstit tovarășul la el, si, în scârba, a scuipat într-un colț, după ușa. - A? - abia a putut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Te costă cinci lei și trenul... Și a plecat. Proba clasică cu fluoresceină a întărit spusele puțarului. Izvorul s-a colorat frumos. Apa nu era nici măcar filtrată prin pămînt. Rîdeau munții, rîdea Prahova, singuri sinaioții erau încruntați. De la vlădică la opincă, toți gustaseră..." Puse alături, proza lui V. A. Urechia și aceea a lui E. Lovinescu sugerează existența unui prototip comun: o întîmplare aievea, petrecută cine știe unde și plimbată apoi din gură în gură. Curat krenoterapie!
Krenoterapie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10644_a_11969]
-
de tamburină descoperită în urmă cu zeci de ani într-un cătun de bordeie, pe atunci, de lângă Baia de Fier l un pișcălău, cu care se... ciupea contrabasul l un vechi bici de pocnit pentru obiceiuri de iarnă l o opincă cu plăcuțe, instrument diafon de rară frumusețe l o ocarină veche de 150 de ani, oltenească l fluiere gemănate, în diverse feluri, dintre care un unicat mondial din zona Hunedoarei l o vioară cu cap sculptat după un vechi model
Agenda2004-11-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282169_a_283498]
-
de război, și au coborât la locul numit Gura Văii. De aici, urmau să parcurgă pe jos circa 3 km până în sat. Vântul răscolea zăpada și ninsoarea se întețise. Când a coborât din camion, a observat că nojițele de la o opincă i s-au dezlegat. S-a aplecat să și le lege, șoferul a dat puțin mașina înapoi, a lovit-o la cap, și ea a căzut moartă pe loc. Șoferul speriat a urcat-o în camion și însoțit de două
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
deloc. În anii următori, rând pe rând, venindu-le vremea de școală, Gheorghiță și apoi Vasilică, au mers să învețe carte. Mergeau la școală pe rând, o zi unul, o zi celălalt, căci nu aveau decât o singură pereche de opinci și un singur sumănaș. Domnul învățător și soția sa îi iubea și pe cât puteau îi ajutau pe băieții orfani și-i încurajau să învețe carte, căci erau inteligenți și silitori. Au trecut anii cu greutăți, nevoi și Sărăcuții au crescut
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
În toamna anului 1865, anul școlar ̀începea ̀într-o căsoaie cu două săli de clasă și locuință pentru director. Atunci ̀învățătorul Ștefan Țeranu ̀îi ̀întâmpină, cu emoție, pe cei 25 de școlari, șturlubatici, care purtau opinci și trăistuțe cu ceasloave și bucoavne, dar cu ochii vii și plini de deșteptăciune. Fosta primărie a comunei Bucium, Șoseaua Bucium După cum este scris ̀în mozaicul de la intrare clădirea a fost construită ̀în 1899. Printre primarii comunei Bucium
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
ar vedea așa? Stai, să te liniștești. Uită gândul că ne-am putea ține dragi... Nu poți înșela pe un om atât de bun ca Costache. Dacă te-ar lăsa cumva, nu găsești altul ca el de-ai umbla cu opinci de fier. Să rămânem doar buni prieteni! Ai priceput, Măriuță? Ștergându-și lacrimile cu un colț al basmalei, Măriuța a răspuns într-un târziu: Am înțeles... Am priceput că nu-ți pasă de mine... Nu vorbi cu păcat, Măriuță! Lasă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
înnămolea glodul cimitirului. Ca să-și înmoaie supliciul, își înfundau lut în urechi, gârbovindu-se pe după cruci sau pe după copaci cu fructe otrăvite de seva pământului îngrășat al țintirimului. Dați-i fiori pe la subsuori/ Și șoareci prin cioareci/ Și furnici prin opinci/ Cum arde para focului în gura cuptorului/ Să-i ardă inima după Sempronia/ Să n-aibă stare și alinare/ Până nu s a porni, până n-a sosi/ La Sempronia cea aleasă și frumoasă./ Tu-mpărate să m-asculți/ Și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
S-a păstrat și desculț < lat. disculcius, poate și (a) desculța < lat. discalciare sau disculciare. Surprinzătoare este moștenirea lui (a) însura „a pingeli“ < lat. *insolare < lat. sola (pluralul lui solum „talpă“). Ceilalți termeni sunt împrumuturi ulterioare, cel mai vechi fiind opincă < sl. opǐnŭkŭ „încălțăminte“ < sl. opęti „a acoperi“. Cele mai multe cuvinte din acest domeniu au, la originea îndepărtată, cuvinte turcești, unele ajunse direct în română, altele prin intermediul altor limbi. Ciubotă „cizmă“, folosit mai ales în Moldova (cf. și numele Ciubotaru/Ciubotariu), vine
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
C. A. Rosetti o vede aceasta. Toți proprietarii mari din România ar fi în contra unei reforme care ar tinde a nimici chiar raporturile de absolută bună credință câte exista pîn' acum; o țară întreagă de plugari, de la vlădică pîn' la opincă, ar fi în picioare în contra unor reforme nemistuite și, cu toate acestea, cine s-ar grăbi s-o realizeze în ciuda și în paguba țării? D. C. A. Rosetti, care nu numai că nu are o palmă de arătură, dar n-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e independentă și fostul voievod rege, se cere ca o târzie compensație a recunoașterii acestor titluri Dunărea 278 {EminescuOpXIII 279} romană; cine nu observă că, în acelaș timp în care politicianii se îmbogățesc, toate clasele acestui popor, de la Vlădică pân-la opincă, dau îndărăt, acela nu poate decât să aplaude la toate laudele pe cari partidul roșu, cu cunoscutul său esces de modestie, și le aduce singur prin acel manifest. Oricât am face din acest act obiectul cercetărilor noastre amănunțite, nu vom
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
astea, cetatea trebuia supusă și dărâmată, iar cei dinăuntru jertfiți până la unul. Și asta până la cântatul cocoșilor. Zăpada care-ncepuse să se depună, umedă și cristalină, se retrăgea din fața labelor zornăitoare care-și iveau falangele cu unghii pietrificate din străvechi opinci. Poarta bisericii era țintuită în fier și avea în blana ei groasă și crăpată urme de flinte și archebuze, pete de sânge, chirilice încrustate, blasfematorii, răzuite prost de cine știe ce popă din vechime. Hoitul babei Liubița, îngropată doar de-o săptămână
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cald, ascundea, pe toată întinderea, tumultul copleșitor al apelor de dedesubt, și răsfrângea ca o oglindă orbitoare soarele în crugul său din văzduhuri. "Dunav! Dunav!" chiuiau copiii, care săriseră din sănii și-o luaseră la fugă, lipăind prin zăpadă cu opincile din piele de porc, ca să ajungă mai repede pe ghețușul uriaș. Dar preotul strigă cu glas mare după ei, și omuleții se-ntoarseră, mângâind în drumul lor burțile fierbinți ale cailor. Căci, mai înainte de-a trece peste adâncimile lui
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Traian împăratul, ce deschidea coloana sporovăind pașnic, deocamdată, cu Decebal despre pariurile de la cursele de cai și străduindu-se să-și țină armăsarul la pas, căci viteazul rigă al dacilor, mergând pe jos, abia putea păși în lotcile impresionantelor lui opinci. Dușmani de moarte în ficțiune, cei doi regi erau amici buni în realitate și puteau fi văzuți în orice seară la birtul actorilor de lângă Teatrul Național. După cei doi bărbați vestiți, mirosind a levănțică împotriva moliilor, dar din coapsa cărora
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și Crișan. Ei fuseseră prinși și trași pe roată. În poza din carte arăta un om despicat cu securea de la fund în sus, altul legat pe o roată. Doar Crișan scăpase de chin, se spânzurase în închisoare cu nojițele de la opinci, un fel de șireturi. Cică Horia se dusese la-mpărat, la Viena, să ceară drepturi pentru români, iar împăratul, când l-a văzut, l-a-ntrebat dacă era nobil: "Nobel ești?" Horia răspunsese însă mîndru: "Nu, iobag!" Dar era un banc, căci
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
sau cinci ițe, cu modelul în ozoare, realizat din țesătură. Pe cap, purtau o căciulă țuguiată, rotundă sau mocănească din piele neagră sau brumărie de miel. În picioare, aveau ciorapi împletiți din lână țigaie (albă), neagră sau din culori amestecate. Opincile erau confecționate din piele crudă de porc. Iarna, peste ciorapi (colțuni) purtau oghele tot din țesătură din lână dată la chiuă. Portul femeiesc. Mult mai împodobite în comparație cu cele bărbătești, costumele femeiești alcătuiesc o gamă largă de tipuri ornamentale. Portul femeiesc
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
așa, pur și simplu, fără să mi spună nimic, fără să mă întrebe ce vreau sau ce nu vreau. Viața a venit dintr-o dată fără să știu de ce, sau de nuă M-am gândit să-i cer o pereche de opinci cu care să o străbat. M-am gândit să-i cer o pereche de mănuși să știu cum să mă port cu oamenii. I-am cerut mai apoi un chip pe care să-l ador și un umăr pe care
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
cap... CIURBĂ Nu te pune-n cârd, bre, cu câte se-ntîmplă. Doi ochi ai și două urechi și numai o gură. Ascultă multe, vezi multe, da' taci. Apoi câte le zice omul toate sânt vorbe. Las' să-și spargă dracul opincile... ce iese de-acolo. O să se vază el în sfârșit ce-i și cum și o să se aleagă într-un fel. Numai vorba ceea, Dămăcuș, de-a bine nu-i ce s-a-ntîmplat azi dimineață. Piază rea, piază rea. {EminescuOpVIII 149
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tu geniu ca noi? Pepelea, tu să scrii pe beșleaga și pe iezuitul. [PERSOANELE REGELE MINISTRUL DE FINANȚE REGINA SERVITORUL OMUL DIN POPOR INTRIGANTUL MINISTRUL DE INTERNE PEPELEA] 2259 R[EGELE] 2285 (iese îmbrăcat ca o beșleagă turcească, da' cu opinci - - mustețele cat-a oală - scoate luleaua din ciorap) {EminescuOpVIII 353} 2259 Ce e viața noastră - o ciorbă fără stele, Papuc făr' de călcâie, ciubotă fără piele, O gâscă fără rânză, un suflet fără soare, Muscă căzută-n lapte - or șoarec
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
giubeaua În furia mea sfîntă! Vezi, mi s-a stins luleaua! (Un OM DIN POPOR, cel cu prăjină, intră: ) [OMUL DIN POPOR] Aicea-i satu-n care șade împăratul? [REGELE] (cu dispreț) Aicea, om din popor! OMUL DIN POPOR Sărut vârful opincilor Măriei Tale... și ne bucurăm urât că videm fața cea necinstită a Măriei Tale. R[EGELE] Ce inocență în espresie, ce naivitate, îmi pare că aud păstorii și păstorițele din pastoralele păstorești ale poeților noștri cântând Ave Maria! O[MUL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și nu i-am auzit venind. Cine or fi?” se întreba Costăchel... În fața celor din vârful căruței se găsea un bărbat pe care abia se mai țineau zdrențele fără culoare,care cu greu reușeau să-i acopere goliciunea. Prin găurile opincilor i se vedeau călcâiele crăpate și sângerânde... Petrache și-a încordat privirea, cercetându-l pe străin. Într-un târziu, a îngăimat, abia șoptit, fără siguranță, către femeie: Didină, aista-i Costăchel! Doamne! a apucat să rosteacă femeia, ducându-și mâna
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
-l cuprinseseră ca o ceață l-au trezit bătăile din palme și vorbele izbucnite din mulțime: Așa-i! Așa-i!... Fruntea grea de ani a lui badea Costache s-a plecat involuntar și ochii au fixat un punct de lângă vârful opincilor sale... Un gând greu ca un bolovan îi apăsa creierul și fără voie a îngăimat -în șoaptă - ca un oftat: „Iartă-mă, Costăchele, băiatul tatii!” Nici nu se veștejise perla primei lacrimi și alta îi urmă... Era lacrima părerii de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
n-am mai băgat-o în samă. Executarea! a îngroșat gluma bătrânul. Moș Dumitre, drept să-ți spun, ți-o ieșit un sfânt din gură. De dimineață, de când alerg, mi s-o cam uscat gâtlejul. Și atâta apă am în opinci încât mă tem să nu ți umplu casa cu ea. Vezi? De asta am trimis baba să aducă vin, pentru că apa nu-i bună nici în ciubote. Da’ iar te-am scăpat printre degete și n-am aflat ce taină
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]