2,747 matches
-
în fața întregii țări că a primit amenințări cu moartea... Mă întreb și eu, ca orice cetățean de rând, în ce timp trăim noi oare acum? Nu cumva am făcut mulți pași înapoi? Și cu toate acestea eu cred în limpezirea opticii alegătorilor pentru că nu se poate să nu ne revigorăm politic și să nu mai fim manipulați. Crin Antonescu, luându-l gura pe dinainte, a spus că, „dacă iese Băsescu, îl vom suspenda”, deci nu contează votul maselor, ci aceea ce
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Cuvântului? În acest context este bine să schițăm, cu trăsături rapide, identitatea predicatorului (preotul angajat în diferitele slujiri ale Cuvântului): - este omul care posedă înțelepciunea inimii (cfr. Ps 102), adică sensul lui Dumnezeu și capacitatea de a vedea lucrurile în optica lui Dumnezeu; - este omul care posedă siguranța (cfr. 2Cor 4,1-3) datorată conștiinței de a se fi încredințat unuia mai puternic decât el, care are de a face cu Crucea percepută, în credință, ca o garanție și un izvor de
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
fie utilă poporului creștin din punct de vedere pastoral; are scopuri pe care trebuie să și le propună ca să le ajungă. Contextul omiliei este celebrarea care, la rândul ei este parte din viața unei comunități concrete. De aceea, în această optică - între celebrare și viața comunității creștine - omilia trebuie concepută și urmată cu coerență; de aceea nu va putea trece cu vederea să se confrunte cu ceea ce este urât, cu păcatul, cu ambiguitatea și răul care sunt prezente în viața comunității
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
mesaj, care cere să fie prezentat într-o formă atrăgătoare”. Trebuie să spunem, de la început, că discursul despre e-ficacitatea vestirii Cuvântului nu poate fi condus numai cu registrele științelor umane (psihologia, pedagogia, științele comunicării), dar mai întâi de toate angajând optica credinței și urmând traseele teologice. 4. Preoții și predicarea bună 1. Maestrul unic al istoriei mântuirii. Prima calitate bu-nă a predicării bune a preoților este aderența la predicarea lui Cristos, care face o slujire profetică de ascultare față de Tatăl și
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
în virtutea răscumpărării și prin opera Duhului Sfânt. Împărăția mesianică își va revela atunci identitatea sa cu împărăția lui Dumnezeu (cfr. Mt 25,34; 1Cor 15,24). O a doua notă. Perspectiva transcendentală a predicării lui Isus măsoară critic toate micile optici locale, particulare, stabilite, care se nasc în spații și timpuri uneori prea strâmte, în care preoții trebuie să acționeze. Aceasta înseamnă că trebuie să adere la „particular”, știind bine, însă, că trebuie să fie ca-tolici și universali în curtea propriei
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
acțiunilor pe o durată de timp mai lungă sau mai scurtă. Complexitatea planificării este determinată de o mulțime de variabile, presupune cunoașterea temeinică a conținutului, structurii, cu legăturile specifice activității și este condiționată în realizarea ei de competența specialistului, de optica sa asupra domeniului, de aptitudinile lui în predare, de nivelul aspirațiilor și experiențele acumulate anterior. În realizarea planificării conducerea științifică este barometrul activității, dacă planificarea este științifică și conducerea este științifică. În acest sens conducerea procesului de instruire presupune precizarea
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
pregnantă dorință de integrare în "gașcă", de a petrece ore întregi în stradă, ceea ce poate reprezenta un climat social favorizant dezvoltării unor conduite puternic deviante: furt, huliganism etc. Tot în această perioadă au loc primele experiențe sexuale, acestea schimbând oarecum optica asupra unor valori și norme sociale (Rășcanu, R., 1994). De pildă, o formă de manifestare a unor valori specifice primei etape a adolescenței o reprezintă tatuarea (care prezintă în mod curent o simbolistică aparte: fie cea de sexualitate: nuduri, inimi
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
îi vibra, iar trupul i se transforma într-un cântec. Pâlpâia ca o flacără surescitată și după fiecare furtună rămânea parcă istovită, cu nervii arși. Și dacă la Marta am prețuit calmul, întîlnirea cu Laura mi-a dat o altă optică asupra furtunilor. Fiecare dragoste cu pedagogia ei. Dar și aici și-a spus cuvântul păcatul meu originar. Într-o zi am izbucnit iritat: "Curaj? Se bălăcesc și ei în furtună în căutare de senzații tari". Devenisem gelos pe piloții surâzători
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
îi vibra, iar trupul i se transforma într-un cântec. Pâlpâia ca o flacără surescitată și după fiecare furtună rămânea parcă istovită, cu nervii arși. Și dacă la Marta am prețuit calmul, întâlnirea cu Laura mi-a dat o altă optică asupra furtunilor. Fiecare dragoste cu pedagogia ei. Dar și aici și-a spus cuvântul păcatul meu originar. Într-o zi am izbucnit iritat: „Curaj? Se bălăcesc și ei în furtună în căutare de senzații tari”. Devenisem gelos pe piloții surâzători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
fanfară”. Dar, pentru că asta nu e încă destul, „volumele lui anterioare, suita de contraziceri, fructuoase în artă și rezolvate în Pe Argeș în sus, îl arată ca pe un poet pornit pe explorări”. Gustul pentru „contraziceri” și „explorări” este - în optica lui Ion Vinea - o marcă a veritabilului temperament artist așa cum originalitatea discretă, simplă, necontrafăcută este semnul tradiției locale autentice. Oarecum pe aceeași linie, va fi comentat și discursul de recepție al lui Mihail Sadoveanu despre Poezia poporală, rostit cu ocazia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
estetic” („Arta plastică românească“, în Gîndirea, anul IV, nr. 1, octombrie 1924). Apropierile existente, pe linie expresionistă, între grupările de la Gîndirea și Contimporanul au fost investigate atent și cvasicomplet în studiul lui Ov.S. Crohmălniceanu. Ceea ce separă, aidoma unui turnesol artistic, optica unui Ion Vinea de cea a lui Șirato (pentru a da doar acest exemplu) este, fără îndoială, spiritualismul. Abstracționismul Contimporanului rămîne unul „laic”, estetic. În general, comentatorii nu au acordat prea multă atenție „complexului” localist de la Contimporanul. O excepție relativă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Les deux modernismes hongrois des années 1910. Bàbits ou Kassák?“ de Janos Szavai (vol. Modernisme en Europe Centrale. Les Avant-gardes, Sous la direction de Marie Delaperriere, Colection „Aujourd’hui l’Europe”, L’Hartmann, Paris/Montreal, 1999, pp. 85-95). Diferența de optică și atitudine între cele două modernisme este, schimbînd ce e de schimbat, cea dintre modernismul lovinescian și cel „extremist” din România (citîndu-l pe Tzvetan Todorov, Szavai vorbește de un model moderat al „caleidoscopului” și de un model revoluționar al „zilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și convorbind cu Dumnezeu, cu mult mai simplu, mai cetățenesc (dacă termenul n’ar aminti teroarea revoluțiilor), mai democratic chiar (dacă termenul n’ar fi compromis astăzi) decît o făcea cu sine însuși acum aproape douăzeci de ani”. Diferența față de optica lovinesciană apare manifestă. „Ahasver modern” bîntuit de „neliniști metafizice”, „eseistul reputat din Cărți și imagini din Franța” e fixat într-o formulă pe care critica ulterioară o va nuanța - cel mult - în sensul unei mai acute sublinieri a caracterului expresionist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
vagă a rădăcinilor lui olandeze. În 1946, se Însurase cu sora celui mai bun prieten al său; ea avea șaptesprezece ani și nu cunoscuse alt bărbat. După ce muncise un timp Într-o fabrică de microscoape, Jacob crease un atelier de optică de precizie, lucrând mai ales În antrepriză pentru Angénieux și Pathé. Concurența japoneză era atunci inexistentă; Franța producea obiective excelente, unele putând rivaliza cu Schneider și Zeiss; atelierul mergea bine. Cuplul avu doi fii, În ’48 și În ’51; apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
indiană. În timpul mesei, Michel vorbi puțin. Îi puse Annabellei Întrebări despre familia ei. Fratele mai mare preluase atelierul tatălui. Se Însurase, avea trei copii - un băiat și două fete. Din păcate, Întreprinderea avea greutăți, concurența devenise foarte dură În domeniul opticii de precizie, de mai multe ori fusese la un pas de faliment; Își uita necazurile bând pastis și votându-l pe Le Pen. Fratele mai mic intrase În serviciul de marketing al grupului L’Oréal; recent, fusese numit În Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
printr‑o chirurgie critică, lentilele metafizice cu care mă născusem. Aceasta este una dintre capcanele pe care ni le Întinde o societate liberală - ne menține copilăroși. Probabil că Abe ar fi spus: „Numai tu singur poți opta: sau continui cu optica puerilă, sau nu”. Acum Ravelstein se Întrema iar după o nouă boală și Învăța, poate pentru a zecea oară, să se ridice În capul oaselor. Nikki se pricepea să manevreze triunghiul care‑l ridica și, când Ravelstein a Început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
omului, „capabil de Dumnezeu”, iar pe de altă parte, ca „loc” al întâlnirii cu ceilalți, fapt din care rezultă nu o interioritate închisă și izolată, ci orientată spre comuniune, prin aspirația conștiinței la integrarea tuturor potențialităților ființei umane. În această optică putem să vorbim de funcțiile conștiinței morale: ca martor, judecător, normă de moralitate, care exprimă, în cele din urmă, raportul dintre persoană, conștiință și libertate. INCURSIUNE ÎN ISTORIA TERMENULUI „PERSOANĂ” DIN PERSPECTIVĂ FILOSOFICĂ ȘI TEOLOGICĂ Introducere Efortul de a surprinde
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
datorită discernământului, substanța sufletului, cel care evaluează adevărul opiniei. Concluzie Există un progres evident în aprofundarea ideii de persoană în jurul trezirii conștiinței valorii omului, legată de dimensiunea sa spirituală și corporală, nu izolată de recunoașterea dimensiunii sale transcendentale. În această optică regăsim importanța măștii care indică identitatea purtătorului și definițiile ulterioare ale persoanei, elaborate din perspectivă teologică și filosofică, ce vor să răspundă la întrebarea despre ce este persoana, dar și despre cine este ea. Pe fundamentul ideii de relație, Sfinții
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și asupra semnificațiilor aceluiași concept. Este onest să recunoaștem, înainte de toate, complexitatea și dificultatea unei astfel de tentative în prezentarea panoramicii personalismului lui Max Scheler (1874-1928). De asemenea, suntem conștienți atât de luminile, cât și de umbrele acestei tentative, din cauza opticii nu întotdeauna precise a discursului filosofic pe care vrem să-l tratăm. 1. Antropologia sa fenomenologică Se constată că evoluția gândirii lui Scheler este marcată de o continuitate evidentă între „Scheler spiritualist și Scheler catolic” și de o ruptură implicită
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
prin studiul său serios și critic asupra moștenirii filosofice, antice și medievale. Acest aspect se poate observa și în ceea ce privește morala catolică, contribuind la reînnoirea radicală a concepției despre persoană, valoarea și demnitatea ei. Chiar dacă a schimbat, într-un anumit sens, optica în care era văzută persoana în etica tradițională, prin noua imagine a vrut să interogheze modul contemporan de a gândi despre persoană, în relație cu sine, cu celălalt și cu Dumnezeu. Această schimbare de direcție se adresează nu numai cercetătorului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ar fi putut să fie folosit pentru operele de binefacere. 1.3 Vocația de a-l urma pe Învățător Într-un mod surprinzător, M. Adinolfi, fără să diminueze rolul femeilor, reușește să individualizeze misiunea celor doisprezece și a femeilor prin optica unei chemări diverse. „Deși concordă în urmarea și în slujirea lui Isus, cei doisprezece apostoli și ucenicele din Galileea se diferențiază în ceea ce privește vocația lor. Sunt cunoscute trei scene din Evanghelia lui Marcu despre vocația lui Simon și a lui Andrei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
au influențat ideea pe care o avem despre familie? Înainte de toate, trebuie să precizăm că gândirea iluministă îl pune în centrul ei pe individul adult, care trăiește un raport dificil cu societatea și cu instituțiile, după logica contractului. În această optică, norma morală devine competența individului, iar societatea intervine doar atunci când este în joc conviețuirea civilă. Se înțelege că viața de familie, potrivit acestei mentalități, este redusă la sfera privată în care se privește cu suspiciune la orice regulă propusă de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de la viziunea antropologiei clasice, cu referire la fenomenul bolii. După o analiză scurtă, dar sistematică, am aprofundat noile probleme etice și factorii culturali și sociali, pentru a ajunge, spre sfârșit, la noile sfidări ale medicinei și geneticii, punând în evidență optica creștină, în mod deosebit Magisteriul Papei Ioan Paul al II-lea, exprimat în enciclica Evangelium vitae. Chiar titlul vorbește despre noutatea temei care, dincolo de tratarea noastră, rămâne un studiu deschis față de cercetarea antropologico-etică ulterioară, care se pune, în ceea ce privește filosofia și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
fundamentează pe categorii antropologice și etice precum experiența morală, natura, legea naturală, conștiința, cultura, prezente și în domenii care angajează atât raporturile dintre persoane, cât și raportul omului cu divinitatea. Domeniile pe care le-am interogat sunt evidente: filosofic, în optica personalistă (Max Scheler), biblic, în modelul cristologic și apocaliptic și viziunea femeii în biserica primară; bioetic, din perspectiva bolii și a problemelor pe care le ridică. Am relevat faptul că și criza antropologică, și fenomenul globalizării îl proiectează pe om
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de ștuc, erau grosolan tencuiți și zugrăviți cu șablonul și cu mâna, imitând picturile pompeiene, și îndeosebi porfirul, prin naive stropituri verzi și roșii. Însă sistemul de perspective și festoane în loc să fie tratat pe întregul câmp al anticamerei, printr-o optică falsă de zugrav, era tăiat în două secțiuni corespunzând fiecărui cat, indicând G. Călinescu astfel în chip supărător lipsa de coeziune a planurilor. În sfârșit, tavanul imita prin zugrăveli casetoanele unui plafon roman. Acest sistem de decorație, precum și crăpăturile lungi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]