1,225 matches
-
de prefect. Succesul său se bazează pe lejeritatea cu care se adaptează la mediu și situație; stă și la masa lui Silidor, bulibașa țiganilor din triunghiul Urziceni-Slobozia-Călărași, și la cea a boierilor Bărăganului, îmbrăcând manierele unui vătaf sau ale unui orășean școlit, după interlocutorul de moment. "Sunt la mâna parșivului, scrie Mateiu, el bate iarmaroacele, crâșmele și bea adălmașuri cu speculanții locului; le folosește limbajul sărac, vulgar, ademenindu-i cu grosolănie la afacerile lui, la politica lui. Nu poți să nu
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
se gîrbovește lent sub rafturi de casete și CD-uri mai căutate decît comorile veacul înaintează în rîsetele tinerilor zmei un bătrîn coboară scările bibliotecii cu o carte în mînă și gînditor se-nchide într-o statuie Muzeul satului Duminica orășenii se duc să ia aer în Dumbrava Sibiului văd unii dintre ei prima oară cocioabe de lemn acoperite cu paie icoane pe sticlă prinse cu ștergare-n perete farfurii pictate atîrnînd la grindă oale de lut și linguri de lemn
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
început să se-audă timid. După un an, Claudia și-a dat primele examene în limba română. Bolivia era departe, un platou doldora de fructe exotice, cu piețe pestriț pictate, cu oameni blînzi, cu crucifixuri, poncho-uri și, în casele orășenilor, cu servitoare. Claudia le vorbi într-o zi despre cei patru frați ai ei mai mici. Nu-i semănau. De fapt ea le părea tuturor, și-acolo și-aici, o curiozitate. Bolivienii de rînd, scunzi și cu tenul întunecat, aducînd
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
XIX și chiar XX o stăpînesc la perfecție. Vitoria Lipan călărește probabil la fel de bine ca Sămădăul Lică al lui Slavici. Acesta e un profesionist al deplasării călare, precum haiducii lui Panait Istrati sau cei din alte povești de gen. Chiar orășeni ca Felix și Otilia știu să călărească pe cai. O copilă de boieri ieșeni, din Iubim de Octav Dessila, dă clasă bucureștenilor, cîștigînd repetat curse de cai pe hipodromul Capitalei. Idealul unui copil de burghezi la 1900 e să devină
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
pisicilor în groapa Cuțaridei. Prin modul lor de viață, acești cîini accentuează promiscuitatea traiului băștinașilor și totul culminează cu uciderea unui cîine flămînd care-i fură stăpînului său nu doar o bucată de brînză, ci chiar porcul de Crăciun. Mai orășeni sînt cîinii poeților în fruntea cărora se găsesc Fox, pomenit de Ion Barbu, și Zdreanță al lui Arghezi. Ambii or fi avut blana stufoasă, iar primul o coadă de vulpe. Zdreanță este un mare hoț de ouă, în timp ce trăsătura principală
Personaje patrupede by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10717_a_12042]
-
curentă și antenă parabolică, dar, pe de altă parte, sunt oameni care vor să-și păstreze cel puțin o parte din tradițiile pe care le-au moștenit. Ideea de țăran nu este una imuabilă, țăranii sunt niște oameni, ca și orășenii, într-o perpetuă transformare. -Televiziunea transmite, în general, mesaje, aș spune, distorsionate asupra tradițiilor culturale. Pot să vă spun cam cum se întâmplă lucrurile. În general un șef de programe într-o televiziune apelează la un cercetător și-l întreabă
Virgil Nițulescu, directorul MTR: Televiziunea transmite mesaje distorsionate asupra tradițiilor culturale () [Corola-journal/Journalistic/22689_a_24014]
-
ani. Observațiile Ralucăi Grosescu merită a fi citite. Să reținem două lucruri: bunicii s-au dovedit mai corecți decît părinții în relatările lor (sociologic, remarca ar merita un studiu), iar cele mai atroce istorisiri aparțin unor țărani (țărănci) în vîrstă, orășenii fiind mai înclinați spre omiterea asperităților. Un eseu (ori un fragment, nu știm), dintre cele reluate de Dilema veche, se cuvine reprodus în întregime. Autorul se numește Florian Răzvan și are 18 ani (s-a născut așadar în 1989!). Iată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9369_a_10694]
-
următoarele decenii. Ultimul dintre articole, cel semnat de Vasile Ghetău - "Oamenii politici nu înțeleg complexitatea demograficului" - se preocupă de acelasi declin al populației, pe baza unui riguros "limbaj al cifrelor". Printre altele aflăm cum, contrar unor ambiții morometiene, multi dintre orășenii de azi migrează la sate, nu pentru a admira idilica plecare a cocorilor toamnă, ci pur și simplu pentru a-și asigura un nivel minim de subzistență. Am lăsat intenționat la urmă articolul median al Cristinei Brădățan, întrucat îmi pare
Strict confidential by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17582_a_18907]
-
281 de unități, aproape dublu față de perioada similară din 2004 l Statisticile arată că românii au cheltuit anul trecut 31 200 miliarde de lei pe 2,5 milioane tone de pâine, iar 64% din această cantitate a fost consumată de orășeni; un român mănâncă zilnic o pâine care cântărește între 300 și 400 de grame, în timp ce americanii, de exemplu, consumă pe zi 85-160 de grame l Cele mai recente statistici oficiale arată că aproape 5% din numărul total al copiilor români
Agenda2005-44-05-general14 () [Corola-journal/Journalistic/284367_a_285696]
-
Voncu Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara, urmată de mărturia lui Cornel Drăgoi, relatări culese și editate de Irina Nicolau, cu o prefață de Gabriel Liiceanu, ediția a III-a, București, Editura Humanitas, 2012, 187 p. Despre lumea rurală românească, noi, orășenii, avem părerile cele mai bizare cu putință. Cel mai adesea, somați să vorbim despre ea, suntem condescendenți și dăm iama în inventarul de clișee despre „țăranul român”. Alteori, când este să cercetăm satul românesc actual, suntem critici (pe bună dreptate
O carte întemeietoare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3165_a_4490]
-
dat demisia de onoare”. Să sperăm că onoarea și numai onoarea l-a împins pe chestor, nu vreun dedesubt de care nu s-a aflat încă. * Ce mai zic sondajele de opinie? Adevărul anunță că „Potrivit unui sondaj CURS trei orășeni din patru cred că sărăcia, corupția și nesiguranța macină România. La capitolul ce ne facem noi între noi să notăm, tot din Adevărul, că „Unul din zece români e hărțuit sexual la locul de muncă” și că „Peste 800.000
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
de prezență. Contextul acestui referendum poate explica însă aceste anomalii. Există posibilitatea ca oamenii din comune cu primar PDL să fi trecut în comunele USL, pentru a nu fi monitorizați de primari. De asemenea, ținând cont că este vară, mulți orășeni preferă să își petreacă weekendurile la țară și este posibil ca mulți să fi votat în altă localitate decât cea de domiciliu.
Parchetul, actiuni anti-fraudă: alegeri 2009- nimic, referendum 2012 - acţiune blitz () [Corola-journal/Journalistic/43167_a_44492]
-
l-a denumit Petru Vintilă, trebuie mai cu seamă să citiți sau să ascultați măcar câteva din poeziile sale în grai bănățean, Tata Oancea fiind „depozitarul a numeroase legende, glume, snoave, creatorul unei literaturi despre țărani și satul bănățean. Desigur, orășenii vor gusta mai puțin o asemenea poezie. La fel și țăranii din alte zone ale țării. Motivele principale sunt pronunția cuvintelor și regionalismele, multe provenind din limbile naționalităților trăitoare pe aceste meleaguri. Tata Oancea s-a stins în 1973. Ce
Agenda2003-43-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281636_a_282965]
-
vreodată din ciocolată. Lucrând fără întrerupere timp de 4 500 de ore și folosind 3 300 de kilograme de ciocolată, ei au creat o adevărată operă de artă, care include miniaturile a peste 100 de figuri de păstori, animale și orășeni. Scenele complexe, reprezentând dealuri, peșteri și case în stil mediteranean, au fost realizate cu multă migală. Cofetarii au fost ajutați de o echipă de tâmplari, sculptori și pictori, pentru ca detaliile să fie cât mai veridice. Fecioara Maria a necesitat ea
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
alta, deși se spune că „sunt atâtea obiceie, câte bordeie“. În Banat, de pildă, pregătirea pentru seara de Înviere (ne referim strict la pregătirea fizică, vestimentară și morală înainte de a merge la biserică) este diferită între oraș și sat. Dacă orășenii obișnuiesc „să iasă din casă“, așa, pur și simplu, numai pentru a vedea spectacolul de la miezul nopții, când preoții aprind primele lumânări și lumea se salută cu Hristos a înviat! , sătenii (în ultimii ani nu toți sătenii respectă vechile ritualuri
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
micile lui emancipări. Un sat veridic pentru un cititor care se întîlnește cu el prima dată, avînd însă, pentru urechea acordată a celor trecuți prin marile lui ode interbelice, oarecari stridențe. Întîlnirea fetei de la țară, furată de la horă, cu familia orășeanului rebel care-o plăcuse respectă întrutotul desenul în alb și negru al primilor ani de industrializare. Refuz, fugă, happy end într-o casă din Biruinței. țărani de poveste care se revarsă, izvoare de bună înțelegere, spre rudele de la oraș. Istoria
Drumul american by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8125_a_9450]
-
Cronicar Mai și încă A doua zi de Paști, orășenii au ieșit dintre betoane, mochete și jalnice nevroze "la iarbă verde", cu soacre, copii, miel, purcel și telefonul mobil, să poată fi găsiți dacă i-ar fi bătut norocul la bingo. Îi mîna pe ei acolo nu dorul de natură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
celor 20 de milioane de locuitori, ci a ajuns până la 21.559.910, dintre care 1.807.239 de indivizi trăiau în București. Numărul celor din mediul rural a crescut cu un milion, până la 12.164.181 de oameni, în timp ce orășenii au ajuns la 9.395.729. Aceasta a fost ultima numărătoare a populației în care cei din mediul rural au fost mai mulți decât cei din mediul urban. Recensământul din 7 ianuarie 1992 a fost recensământul recordurilor: recordul pentru populația
Recensământ 2011: Cum a evoluat populația României, din 1948, până azi by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/77587_a_78912]
-
Este mai mult o încercare de subordonare. Orașul, tratând satul ca pe-o mahala de-a sa, dorește ca și Humuleștiul să plătească integralitatea birurilor, iar satul se apără și răspunde că humuleștenii fac la târguri comerț "din picioare" în vreme ce orășenii din Tg. Neamț beneficiază de spații adecvate (vezi episodul cu pupăza, din care rezultă cu claritate că Ștefan a Petrea nu are o dugheană și își exercită negustoria "din picioare"). Numai din 1863, când Cuza secularizează averile mănăstirești, luând practic
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
la Viena datorită presiunilor asupra cercurilor influente exercitate de tată, tată care se înscrie în anul întâi la înființarea Facultății de Teologie din Iași - și câte altele încă nu ar mai putea fi enumerate pe această linie. Creangă este un orășean integrat, activ și fără dubii reprezentativ, și în plus, cu nuanța necesară, este orășeanul prefăcut, orășeanul care se preface că-i rural. N-ar înțelege - înțelege perfect - Creangă cuvintele spuse de mama lui Slavici la plecarea acestuia la studii înalte
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
în anul întâi la înființarea Facultății de Teologie din Iași - și câte altele încă nu ar mai putea fi enumerate pe această linie. Creangă este un orășean integrat, activ și fără dubii reprezentativ, și în plus, cu nuanța necesară, este orășeanul prefăcut, orășeanul care se preface că-i rural. N-ar înțelege - înțelege perfect - Creangă cuvintele spuse de mama lui Slavici la plecarea acestuia la studii înalte: "O să te duci și o să iasă mare domn din tine, dar om de seama
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
întâi la înființarea Facultății de Teologie din Iași - și câte altele încă nu ar mai putea fi enumerate pe această linie. Creangă este un orășean integrat, activ și fără dubii reprezentativ, și în plus, cu nuanța necesară, este orășeanul prefăcut, orășeanul care se preface că-i rural. N-ar înțelege - înțelege perfect - Creangă cuvintele spuse de mama lui Slavici la plecarea acestuia la studii înalte: "O să te duci și o să iasă mare domn din tine, dar om de seama noastră n-
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
Scriindu-și opera, Creangă pare să ne zică la fiecare pas: va veni o vreme când satul meu va fi din nou deasupra orașului. Eu sunt prozatorul satului! Nu mă interesează orașul vostru! Și, în același timp, contradicție asumată: Sunt orășean ca toți orășenii, nu m-aș mai întoarce definitiv nici în ruptul capului în Humulești! Tot în limbaj decodat, el gândește contra lui moș Luca: "Aș trăi la câmp, Doamne ajută!" 1 Gheorghe Ungureanu: Ion Creangă. Documente, Editura pentru Literatură
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Show-ul de la PRO TV, "Romanii au talent" a înregistrat, vineri seara, peste 5,3 milioane de români pe minut, scrie . Vârful de audiență urban: 3,23 milioane de orășeni la minutul 22.42. Cel mai bun debut de până acum al shou-lui de la PRO TV a fost în ediția de vineri, unde 5,3 milioane de români au fost în fiecare minut cu ochii pe prima ediție Românii au talent
Românii au talent: Peste cinci milioane de români pe minut s-au uitat la ediția de debut by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80093_a_81418]
-
o „generozitate” a evoluției sociale. Astfel se produce treptat (la poeții revistei Steaua fenomenul e foarte pregnant) o tranziție de la dramatismul ruralului alienat și rebel în prăbușirea sa social-istorică la echilibrul fie și fragil (avantaj pentru nuanțele lirismului) al provincialului orășean. Laitmotivul creației lui Ion Beldeanu îl reprezintă o sensibilitate molcomă de citadin atras de natură (urbea provincială are de altminteri enclave naturale, în măsură a stimula atracția în cauză): „viața adie ca o fereastră de vară/ dacă închid ochii/ aud
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]