1,170 matches
-
Hușilor au fost donate bălțile Lăpușna și Lăpușnița de pe Prut, iar prin hrisovul din 27 martie 1640, a dăruit mănăstirii Trei Ierarhi patru fălci de vie de la Huși, situate pe dealul Dric. Peste câțiva ani, în 1646, domnitorul le întărea orășenilor hotarul târgului, care fusese ales și „stâlpit” de însuși Toma Cantacuzino, mare vornic al Țării de Sus. Daniile domnești din ocolul târgului Huși vor continua în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Domnitorul Gheorghe Duca a întărit mănăstirii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înștiințau de pierderea documentului ce înscria hotarul târgului. Domnul constata prin cartea sa de întăritură din 18 februarie 1646 că „au venit înaintea noastră și înaintea boiarilor noștri, la cei mai mari și la cei mai mici, șoltuzul cu toți orășenii de târg de Huși, tineri și bătrâni”. Șoltuzul și pârgarii primeau poruncile domnești spre îndeplinire. De pildă, la 1 noiembrie 1621, domnitorul Alexandru Iliaș (1620-1621) trimitea din Iași următoarea scrisoare: „Scriem Domnia mea Diregătoriului și Șoltuzului și Prăgarilor și tuturor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
viilor (furturi din vii etc.), având chiar dreptul de a condamna la moarte; dar condamnații se puteau răscumpăra. Fiind subordonat marelui paharnic, avea atribuții militare și obligația de a percepe deseatina de vin cuvenită domnului. Din dreptul de judecată asupra orășenilor, încasa gloabele „obicinuite”. Paharnicul al treilea supraveghea viile din regiunile Bacăului și Trotușului. În orașele cu vii (Huși, Cotnari, Hârlău etc.), pe lângă paharnici, mai era un dregător, numit pivnicer care, în calitate de funcționar domnesc, aduna dijma din vin, una din sursele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și târgoveți. Ion Neculce, martor ocular, scria despre acest eveniment: „Și de acolo au trecut Prutul și au venit marele Petru, împărat al Moscului, drept în târgul Iașului, împreună cu împărăteasa lui, în curțile domnești. Iară caimacamii, împreună cu alți boieri și orășeni bătrâni mai de cinste și mitropolitul cu tot clirosul, i-au ieșit cu toții înainte, afară din Iași întâmpinându-i, l-au primit cu toată inima. Și i s-au închinat ca unui împărat creștin, dând laudă lui Dumnezeu că doar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al XIV-lea. Protecția acordată Episcopiei de către domnie, în secolele următoare, este dovedită de hrisoavele prin care domnii scuteau satele supuse Episcopiei (care nu făceau parte din ocol) de plata „cheltuielilor târgului”, pe care erau datori să le suporte numai orășenii. Domnii se adresau funcționarilor locali (ureadnicilor, pârcălabilor, șoltuzilor și pârgarilor), în dese rânduri, cu porunca de a nu le percepe dări în produse sau în muncă. O altă modalitate de a proteja interesele Episcopiei și de a-i întări averea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au dat drumul, alții au fost aruncați în șanțuri adânci. Parohul în funcțiune la data aceea, P. Mihail Rapezon (Rapczon sau Mihály Rabcsonyi), a fost tras de păr și de barbă la praznic, în cimitir, și chiar în biserică, de către orășenii revoltați. Episcopul explica Vaticanului că nemulțumirea adâncă a credincioșilor se datora faptului că preoții erau „robiți desfrâului, beției și gâlcevilelor [...] au dat prilej întru aceasta poporenilor neciopliți”. Nici jurământul de castitate nu mai era respectat (în absența episcopului, preotul petrecea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
afirma că în oraș erau trei biserici, iar Vitto Piluzzio susținea că în 1668 exista numai o biserică. Vechea biserică catolică, situată aproape de centrul târgului, a ars în 1796, chiar la începutul păstoriei episcopului Gherasim (24 iunie 1796-15 martie 1803). Orășenii catolici au cerut să fie restaurată biserica veche, dar Episcopia a aprobat construirea unei noi biserici, într-un punct geografic mai înalt, la Corni. Deci, la Huși erau două biserici, care, probabil, funcționau concomitent. Istoricul hușean este categoric: la Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Grigore Ghica (1753-1756), dijma de pe locul domnesc „însă numai dijma, iară, nu și pământul, care dijmă mai înainte se lua de către domnie”. Episcopia va exercita, după obținerea vetrei târgului în 1782, prin hrisov de la Constantin Dimitrie Moruzi, și justiția asupra orășenilor, prin dichiu. Ea își va însuși aici, ca și la Roman, toate sursele de venituri din târg (dijma, bezmănul, vânzarea păcurii și a dohotului, mortasipia). O atmosferă de încordare și de revoltă se semnala în perioada ce va urma. Pentru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de a consemna într-un registru special, numit „catastivul” („catastiful” sau „catastihul târgului”), orice transfer de proprietate funciară și imobiliară din hotarul și vatra orașului. În catastifele orașelor se înscriau vânzările de vii de lângă orașe, ai căror proprietari erau domnitori, orășeni, boieri, mănăstiri sau episcopi. Cele mai multe înscrieri de acest fel le avem consemnate din orașele Hârlău, Cotnari, Huși și Iași. Se înscriau, totodată, în „catastihele” orașelor vânzările sau cumpărarile de dughene, casele cu locurile și atenanselele, precum și donațiile de case și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un scut cu o clopotniță și capul de zimbru, doi butuci de vie cu struguri erau încununați deasupra ramei unei cetăți medievale cu cinci turnuri. În catastifele orașelor, se înscriau vânzările de vii de lângă orașe, ai căror proprietari erau domnitorii, orășenii, boierii, mănăstirile sau episcopiile. Cele mai multe documente de acest fel le avem consemnate din orașele Hârlău, Cotnari, Huși și Iași. De asemenea, se mai înscriau vânzările sau cumpărările de dughene, case, precum și donațiile de case și prăvălii. Într-o "carte de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
această cauză aveau loc tulburări și frământări orășenești la București, Ploiești, Roman, Huși, Bârlad și în alte localități. Proprietarii moșiilor pretindeau dijmă și clacă în creștere, iar pentru casele și locurile din vatra târgurilor, bezmăn. Acestea erau cauzele conflictelor între orășeni și proprietari. La Huși, o stare tensionată exista între locuitori și Episcopie, ce devenise între timp proprietară de moșii în jurul orașului, deoarece birurile percepute (în bani, sau, în produse, de exemplu, dijma în vin, în stupi și în porumb) erau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
devenise între timp proprietară de moșii în jurul orașului, deoarece birurile percepute (în bani, sau, în produse, de exemplu, dijma în vin, în stupi și în porumb) erau în creștere. Târgoveții au făcut numeroase jalbe către domnie. La una dintre acestea, orășenii îl reclamau pe episcopul Iacov, care "îi supără făr-dreptate", luându-le dijme sporite pe dughenile închiriate și pe produse. Domnitorul Alexandru Ioan Mavrocordat a răspuns la 2 aprilie 1785, reglementând obligațiile târgoveților față de Episcopie după vechile prevederi. O atmosferă de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
orașului Huși, proprietăți ale Episcopiei: Cornii - Unguri, Duda, Cotroceni și Broșteni. În procesul de dezvoltare și de extindere a târgului Huși, unele sate deveniseră mahalale ale târgului. Cu timpul, Eforia orașului a înglobat pe unii din locuitorii acestor mahalale între orășeni, iar sătenii s-au arătat bucuroși să devină târgoveți și să scape de obligațiile de boieresc. Arendașii moșiei Episcopiei continuau să considere pe locuitorii acestor sate drept clăcași cu locuri de hrană. Țăranii s-au văzut supuși astfel unei duble
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
învins pretudindeni. Unele nereguli au fost semnalate. Astfel, la 2 septembrie 1857, la Huși, 12 patentari precupeți s-au adresat, printr-o petiție, Comitetului de cercetare a reclamațiilor electorale din districtul Fălciu. Ei solicitau să fie trecuți în lista alegătorilor orășeni: "Noi găsîndu-ne cu proprie<tă>țile în acest târg, plătind și patente la briasla precupeților, având și vrâstile ceruti di înaltul firman, apoi acum nu ne videm și noi trecuți în listile electorale; de aceia, prin aceasta, viu [sic] a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Eu Avram Curivan + Eu Dimitrachi Olaru + Eu Constantin Popa + Eu Dănilă Role + Eu Vartolomii Mocanu + <S> taicu Dascălu + Eu Gheorghe Pușcă + Eu Gheorghi Popa”. + Eu Toader Postu Comitetul a hotărât aprobarea cererii și locuitorii au fost înscriși în lista alegătorilor orășeni. În prima decadă a lunii septembrie 1857 (5 septembrie), au avut loc, la Huși, alegeri pentru un loc de deputat orășenesc în Adunarea ad-hoc. Repartiția voturilor s-a desfășurat conform următorului tabel, după firman, art. 5, din numărul proprietarilor din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se propagau boli, cum ar fi tenia, dizenteria, holera, febra tifoidă. Prin intemediul presei, primarul dr. I. Munteanu informa pe hușeni că, „lucrările începute la punctul Varnița, pentru captarea izvoarelor sunt terminate, și apa captată dată în conducta principală, așa că orășenii vor avea un plus de apă de 40-50 metri cubi pe zi”. Evident, cu scop electoral, primarul a evidențiat activitatea administrației comunale, care a reușit într-un timp scurt să realizeze o lucrare de mult așteptată. Totuși, problema apei la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care era proprietatea a doi bătrâni Donici (frate și soră). Cei doi hușeni îi vor inspira poetului poezia Acuarelă, scrisă la Huși și pe care o reproducem în cele ce urmează: În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână Orășenii pe trotuare, Merg ținându-se de mână, Și-n orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână, De sub vechile umbrele, ce suspină Și se-ndoaie, Umede de-atâta ploaie, Orășenii pe trotuare Par păpuși automate, date jos din galantare. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
urmează: În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână Orășenii pe trotuare, Merg ținându-se de mână, Și-n orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână, De sub vechile umbrele, ce suspină Și se-ndoaie, Umede de-atâta ploaie, Orășenii pe trotuare Par păpuși automate, date jos din galantare. În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână Nu răsună pe trotuare Decât pașii celor care merg ținându-se de mână, Numărând În gând Cadența picăturilor de ploaie, Ce coboară
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să aprinzi lumina. * Buturuga mică arde mai ușor. * În sport, mușchii luptă pentru victorie, iar mintea o obține. * În fața greutăților vieții, toți suntem halterofili. * Puternic nu este acela care impune puterea, ci acela care o suportă. * De Anul Nou, și orășenii ies la arat. * Unii colindători nu merg pe la casele oamenilor pentru a preamări nașterea Mântuitorului, ci pentru a face rost de bani. * Tot tânguindu-se de apropierea morții, s-a trezit că i-au murit toți vecinii. Deși românul are
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
dar a dobândit chiar și o conștiință artistică, de scriitor, el exprimându-se în scris nu numai dintr-o pornire instinctiva de a se destăinui, cum au spus unii, ci având o concepție și o viziune proprii actului creator. Că orășean, a fost toată viața un însingurat, negăsindu-și locul altundeva decât în satul natal. Obsedat de ideea trecerii timpului obiectiv, Creangă i se sustrage, evadând în cel subiectiv, al operei sale. Din acest punct de vedere, Amintiri din copilărie reprezintă
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
polonez și armean. Printre rânduri, bănuim că exista de pe atunci un efectiv de bolnavi, câțiva desigur, de elită sau, în orice caz, mai înstăriți. Peste câțiva ani, plata diferențiată a devenit curentă, unii fiind asistați de stat, alții, mai ales orășenii, întreținuți de familie. Existau și unii pacienți protejați de Mănăstirea Neamțului, aceștia dintre marii invalidați, neidentificați și plasați probabil de Mănăstire la Ospiciu. O REVISTĂ MEDICALĂ UITATĂ: NOSOGRAPHUL DE NEAMȚ În perioada de care ne ocupăm a apărut și "Nosographul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
la scară largă în Montagna Pistoiese în 1488 a determinat guvernul florentin să trimită un funcționar numit commissario sau "Comisar", ale cărui trupe au ocupat și devastat satul Gavinana 2. În Castiglione Fiorentino în 1489 o revoltă între țărani și orășeni a fost rezolvată de către un florentin cu titlul "Podestà și Comisar", care a impus în termeni punitivi stipularea supunerii reînnoite contado-ului înconjurător [județului] la jurisdicția orașului 3. În același an, messer Mariano da Pistoia a fost omorât de rivali dintr-
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în provincie 6. În primăvara anului 1494, contadini [fermierii] din Borgo Sansepolcro, supărați pe administrarea dazio locală, au luat cu asalt primăria, i-au dat afară pe custozii locali și au spart casetă care conținea documentele oficiale (polizze) cu numele orășenilor eligibili pentru biroul local. Numele au fost citite cu voce tare în fața mulțimii care aclamă și aruncate unul câte unul în foc. Întrucât Căpitanul florentin asediat nu a putut restabili ordinea în oraș, un comisar a fost trimis de la Florența
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
un trăitor pe lângă plantele pe care le cultivă. Iar acum, recoltând, captează negentropia eliberată de plantele care și-au Încheiat existența, dar și de acelea pe care abia recoltatul le ucide. Cu alte cuvinte, săteanul se scaldă În negentropie. Cu orășeanul e mai greu, căci mediul antropizat pe care și l’a creat a diminuat amintita ciclicitate. El este atras acum de parcuri, adică tot de plante. Dar acestea sunt, din motive lesne de Înțeles, plante perene, adică arbori ori arbuști
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se strecoare și critici exagerate ("am organizat un învățămînt public inutil marii majorități a poporului".) (36 a, p. 33). Viața satului, constituind o realitate de sine stătătoare față de viața orașului, iar țăranul avînd "o altă spiritualitate și alte interese" decît "orășeanul", învățămîntul trebuia organizat în mod diferențiat la sat față de oraș; școala satului avea și alt obiectiv: pregătirea fiilor de săteni pentru viața de sat. Deosebirea dintre copilul de sat și cel de oraș nu consta în grade diferite de inteligență
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]