1,783 matches
-
Aur, născut în anul 380 și chemat la Domnul în 450). Dacă Răsăritul l-a considerat ca Mare Dascăl al lumii, Apusul l-a apreciat ca cel mai mare predicator al creștinătății universale. Sfântul Ioan Hrisostom rămâne pentru posteritate prințul oratorilor creștini, unicul rege în această privință și un neîntrecut model al predicatorului creștin din toate timpurile. Asist.drd. Liviu Petcu
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
extraordinar talent s-a ridicat la tribuna românească și acest talent este al nostru. Nu numai că Titulescu a făcut ieri începutul cel mai strălucitor în istoria elocinței parlamentare din România, iar acest început l-a clasat deopotrivă gânditor și orator “ . În anul 1914, în Camera Deputaților, el s-a pronunțat împotriva marii proprietăti și a solicitat realizarea reformei agrare care însemna împroprietărirea țăranilor cu pământ prin expropriere . Aceasta se va aplica începând cu anul 1921. Nicolae Titulescu s-a pronunțat
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
mare actualitate putem spune că Titulescu dorea “integrarea României în Europa”. Procesul optanților unguri, în cadrul căruia Titulescu a trebuit să se “dueleze” cu reprezentantul părții maghiare, marele jurist Appony, l-a înfățișat pe Titulescu lumii diplomatice internaționale ca un mare orator, aducându-i și primul mare succes la Liga Națiunilor. În același timp și-a atras simpatiile unor personalități de seamă ale perioadei respective: Chamberlain, Louis Barthou; Aristide Briand. Cele două mandate de președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor constituie
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
ore. Deprinderi de comunicare * verbală - clienta este comunicativă, folosește un limbaj elevat. Îsi exprimă cu ușurință ideile si nu întâmpină probleme de înțelegere. Este sigură pe ceea ce spune si are tendința de a exagera lucrurile. C.L. prezintă calitățile unui bun orator. Precizie, claritate, fermitate. * non-verbală - pe parcursul discuției eleva a avut un comportament degajat si si-a privit interlocutorul în ochi. Atitudinea ei inspiră siguranță si stimă de sine ridicată. Nu agreează discuțiile care îl vizează pe tatăl său, lucru observat în
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
în Asia Mică. Cât privește talentul și dăruirea de sine a fiecăruia pentru binele Bisericii, se poate spune că s-au completat unul pe altul: „Vasile era cu preeminenta un om al acțiunii și al guvernării, Grigorie de Nazianz, un orator, iar Grigorie de Nyssa, un filosof. Dintre cei trei, Vasile era, fără îndoială, cel mai talentat”{\cîte 1}. Referindu-se la grupul Marilor Capadocieni, patrologul Andrew Louth susține că includerea în același grup a Sfanțului Vasile, împreună cu prietenul său, Grigorie
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
figurilor de stil și paralelismelor gorgianice, după obiceiul timpurilor, dar a fost mai rezervat și nu a considerat niciodată aceste rafinamente ca fiind cel mai important element al predicilor sale{\cîte 42}. Este, cu certitudine, unul dintre cei mai strălucitori oratori ecleziaști ai Antichității, unul care „combină reprezentarea retorica cu simplitatea gândirii și claritatea expresiei. Și peste toate, ne apare că un medic al sufletelor, unul care nu dorește să placă ascultătorilor, ci să le atingă conștiințele”{\cîte 43}. După cum se
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
unul lângă celălalt”{\cîte 66}. Sfanțul Grigorie de Nazianz ne dă multe amănunte în ceea ce privește viața de studenți în Atena și la programul de studiu pe care l-au urmat. S-au folosit cât mai mult de învățăturile profesorilor și ale oratorilor, împrumutând de la fiecare din ei ceea ce considerau că este important. Sorbeau spusele lor, însă nu fără discernământ. Ei nu au fost discipolii lui Platon, Aristotel sau Plotin, ci ei doar au împrumutat aparatul tehnic al filozofiei când acesta se potrivea
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
care i-a fost insuflata încă din copilărie. Se comportă ca un adevărat filosof atunci cand dezbate și combate o erezie, cănd lămurește consecințele unei afirmații, cănd descrie un adevăr, însă aceasta filosofie nu-l îndepărtează: el este întotdeuna și pretudindeni oratorul care rămâne alături de oameni, care știe să le vorbească și să-i îndrume. Tot acest ansamblu de calități remarcabile și întemeiate ia îngăduit Sfanțului Vasile să exercite într-un timp relativ scurt o influență considerabilă{\cîte 84}. Sfanțul Vasile cel
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
european. Prezintă diplomația europeană într-o activitate febrilă, de căutare a unei formule pentru a îmbunătăți soarta creștinilor din Imperiul Otoman. În timpul dezbaterii de către Corpurile legiuitoare a convenției româno-ruse din 4/16 aprilie 1877, Kogălniceanu este prezentat ca un mare orator, care da citire expunerii de motive prin care arată că toate stăruințele puse pe lângă marile puteri pentru a recunoaște și pentru a pune sub ocrotirea Europei neutralitatea teritoriului român au rămas zădarnice 67. O altă lucrare apărută în 1878 este
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
nopți în care se dezbăteau și se votă convenția din 4 aprilie. Opoziția fu crâncenă dar mulțumită convingătoarei voci a lui 23 Mihail Kogălniceanu care în decursul acestor două zile și-a dat la lumină toate activitățile sale de mare orator și grație autoritarei voci a lui I. C. Brătianu convenția fu primită cu mare majoritate. Kogălniceanu, spera se arată în lucrarea lui Gheorghe Damian, Războiul rusoromâno-turc - că politica Porții se va schimba față de statul român, având în vedere respectarea neutralității în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
un nesecat izvor de informație. Din seria de lucrări destinate marelui om Mihail Kogălniceanu se desprinde și lucrarea Mihail Kogălniceanu istoric, apărută în 1974. Autorul consideră că „istoricul însoțește în permanență pe scriitor, pe economist, pe omul de stat, pe orator, pe publicist. În fiecare din aceste ipostaze, descifrăm o trăsătură comună care e negreșit spiritul prin excelență istoric al militantului. Istoricul nu poate, nu trebuie să fie separat de celelalte loturi. Una completează pe alta și spre oricare din ele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a fi „ un stâlp al țării, întruparea cea mai minunată și mai caracteristică a munții românești, cristalizată în geniala lui natură” Nicoale Iorga îl înfățișează ca „cea mai mare minte și cel mai mare om de cultură, cel mai mare orator, cel mai mare cugetător politic”. Alexandru Zub arată că între „Mihail al luminii” și „Mihail al sabiei”, posteritatea l a preferat pe cel din urmă iar această predilecție își află justificarea în însăși persistența unora dintre problemele social-politice cu care
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
ca profesor privat de retorică i-a determinat pe profesorii publici să-i planifice decăderea și a fost exmatriculat pe motive de practicare a magiei. A fost un student credincios de-al lui Demostene, un bun analist al discursurilor marilor oratori și un iubitor înflăcărat al stilului antic Attic și e drept că uneori pare mai preocupat de formă decât de substanță în lucrările sale<footnote John Heston Willey, Chrysostom: The Orator (Men of Kingdom), Unknown Rinding, New York, 1906, p. 34
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
al lui Demostene, un bun analist al discursurilor marilor oratori și un iubitor înflăcărat al stilului antic Attic și e drept că uneori pare mai preocupat de formă decât de substanță în lucrările sale<footnote John Heston Willey, Chrysostom: The Orator (Men of Kingdom), Unknown Rinding, New York, 1906, p. 34. footnote>. Se pare că apoi Ioan a studiat și dreptul, întrucât ar fi pledat câtva timp. Pe atunci, avocatura era considerată principala ocupație a unui tânăr cult. Pe Ioan, știința profană
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
era în ochii vii și strălucitori și în voce, relativ slabă dar de o rară putere de persuasiune<footnote Cf. J. Tixeront, Précis de Patrologie, Paris, Librairie Victor Lecoffre, J. Gabalda, Editeur, 1927, pp. 264-266, John Heston Willey, Chrysostom: The Orator (Men of Kingdom), Unknown Rinding, New York, 1906, p. 169, Bruno H. Vandenberghe, op. cit., p. 63. footnote>. Gusturile sale erau dintre cele mai simple, iar viața sa, de o austeritate continuă. Era o natură delicată, simțind cu putere lucrurile și traducându
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
european. Prezintă diplomația europeană într-o activitate febrilă, de căutare a unei formule pentru a îmbunătăți soarta creștinilor din Imperiul Otoman. În timpul dezbaterii de către Corpurile legiuitoare a convenției româno-ruse din 4/16 aprilie 1877, Kogălniceanu este prezentat ca un mare orator, care da citire expunerii de motive prin care arată că toate stăruințele puse pe lângă marile puteri pentru a recunoaște și pentru a pune sub ocrotirea Europei neutralitatea teritoriului român au rămas zădarnice 67. O altă lucrare apărută în 1878 este
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
nopți în care se dezbăteau și se votă convenția din 4 aprilie. Opoziția fu crâncenă dar mulțumită convingătoarei voci a lui 23 Mihail Kogălniceanu care în decursul acestor două zile și-a dat la lumină toate activitățile sale de mare orator și grație autoritarei voci a lui I. C. Brătianu convenția fu primită cu mare majoritate. Kogălniceanu, spera se arată în lucrarea lui Gheorghe Damian, Războiul rusoromâno-turc - că politica Porții se va schimba față de statul român, având în vedere respectarea neutralității în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
un nesecat izvor de informație. Din seria de lucrări destinate marelui om Mihail Kogălniceanu se desprinde și lucrarea Mihail Kogălniceanu istoric, apărută în 1974. Autorul consideră că „istoricul însoțește în permanență pe scriitor, pe economist, pe omul de stat, pe orator, pe publicist. În fiecare din aceste ipostaze, descifrăm o trăsătură comună care e negreșit spiritul prin excelență istoric al militantului. Istoricul nu poate, nu trebuie să fie separat de celelalte loturi. Una completează pe alta și spre oricare din ele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
a fi „ un stâlp al țării, întruparea cea mai minunată și mai caracteristică a munții românești, cristalizată în geniala lui natură” Nicoale Iorga îl înfățișează ca „cea mai mare minte și cel mai mare om de cultură, cel mai mare orator, cel mai mare cugetător politic”. Alexandru Zub arată că între „Mihail al luminii” și „Mihail al sabiei”, posteritatea l a preferat pe cel din urmă iar această predilecție își află justificarea în însăși persistența unora dintre problemele social-politice cu care
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de Gramont îl caracterizează pe francez astfel: "désireux de plaire, îl aime à paraître" [p.88]. A.Siegfried intitulează capitolul asupra Franței "l'ingéniosité française", menționând în special artă de a improviză în public, prezența de spirit și talentul de orator. 160 "Leș enfants ne se doutent de rien, et ils arrivent à l'âge de vivre à leur tour, avec un bandeau sur leș yeux et sur l'esprit, sans soupçonner leș dessous de l'existence, sans savoir qu'on
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
doar un (într-adevăr, fascinant) explora tor al fabulosului epic, pentru societatea britanică a sfîrși tului veacului al XIX-lea și, cu precădere, a primei jumătăți din secolul XX, el a fost un intelectual complex (filozof de stînga, fabian, mare orator, publicist, teoretician al relațiilor de putere, etc.) și un om cu existență personală tumultoasă (Don Juan de prim rang, Wells a avut aventuri erotice răsu nătoare, amante numeroase și copii nelegitimi). Romanul de față investighează tocmai acest spațiu întunecat ori
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
1.1.1. Metafore successive Numim metafore successive acel lanț metaforic din cadrul volumelor poetei, care se nasc una pe cealaltă, generând un context complex, cu structuri stilistice și semantice, aparținând unui camp comun și aflate în interdependență. Pentru Cicero (De oratore), alegoria, ca figură de stil, este acel ansamblu de metafore successive, însă cel care introduce propriu-zis conceptul este teoreticianul american, Michael Riffaterre (1924-2006), care în lucrarea Essais de stylistique structurale 36 se ocupă de "metafora în lanț" sau de "metafora
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de la reforma lui Clistene (508 î.Hr.) pînă la înfrîngerea atenienilor de către macedoneni (338 î.Hr)? Care sunt posibilele și imposibilele care caracterizează dêmokratia? Cine poate, cine vrea să dea un sfat înțelept pentru soarta cetății (polis)?" E între-barea cu care oratorul deschide dezbaterile din Adunarea poporului (ekklésia), organismul fundamental care ia deciziile cetății. Sunt membri de drept ai Adunării toți cetățenii atenieni de parte bărbătească care au împlinit optsprezece ani. Reuniunile au loc în aer liber pe Pnyx, o colină din fața
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
astfel că atitudinile difereau mult în funcție de apartenența declarată a locutorului. Voluntarii cărora li s-a spus că vorbitorul era membru al Partidului Socialist, considerau discursul ca fiind bine construit, logic și bine argumentat. Ceilalți, cărora li s-a spus că oratorul era membru al opoziției, considerau discursul ca fiind sec, slab și amăgitor. Și într-un caz și în celălalt era vorba despre același discurs! Experimentul de mai sus arată că mecanismele de acceptare sau de respingere a unui subiect politic
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
jurnalele televizate în emisiunile specializate de politică și la Adunarea Națională din 2006. Au repertoriat trei tipuri de gestică: una care punctează, cea care ritmează discursul, o gestică „adaptatoare”, care nu are un raport direct cu conținutul verbal (este exemplu oratorului care își trece mâna prin păr sau se joacă cu stiloul) și o gestică metaforică, care se realizează prin analogie cu discursul (de exemplu, deschiderea brațelor într-un gest amplu pentru a anunța o reformă de mare amploare). Comparând gesturile
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]