7,285 matches
-
Întâi l-au crezut mort. Stătea acolo, îmbrățișând zidul și, din când în când, un suspin îi cutremura trupul se ruga, dar ruga lui era fără cuvinte. Când i-a simțit, s-a întors spre ei. Cu ochii goi. Era orb. "Numai eu am scăpat spuse el. A căzut peste mine o grindă și m-au crezut mort. Dar n-am murit am orbit. Nu știu cât am stat așa, îi auzeam spunând iar și iar că tot ce e urât trebuie șters
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
urmă am început să ridicăm zidurile, iar când am ajuns la vitraliu... ei, da, atunci s-a întâmplat. Fetița cântase toată ziua. Fără să mănânce, fără să bea apă, fără să se așeze jos. Cântase privind țintă, cu ochii ei orbi, bucata aceea de vitraliu mâna Lui Iisus, țintuită de cuiul crucii. Eu eram cel mai sprinten, așa că m-am cățărat, s-o dau jos. Am luat-o cu grijă și când am coborât, fetița s-a oprit din cântat. "Dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
știa cine era și de unde venise. Toată lumea știa însă ce era. Sau așa credea că știe. Stătea acolo, lângă treptele bisericii și urmărea sau ți se părea că urmărește cu privirea pe cei care intră și ies din biserică. Era orb. Vestea se dusese repede în sat. La noi nu erau orbi, înseamnă că nu era de pe la noi. Nici portul nu-i era ca al nostru. E drept, eram printre puținele sate unde costumul național încă se mai purta mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
l-am auzit pe El, parcă deodată mi s-a deschis inima... mi s-a făcut cald în piept, știam că sunt, dintotdeauna, cu toți ai mei... acolo, în timpul fără de timp... și că nici n-am fost vreodată singur și orb... Am încetat să mai plâng... îmi revenise vederea, dar nu-mi mai păsa dacă văd sau nu. De atunci am mers mereu cu tatăl meu după El. "Luați asupra voastră jugul meu și învățați de la mine, că sunt blând și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
uitarea lucrurilor rele și nedrepte... Nu, uitarea asta era ca diavolul în persoană : oamenii uitau. Dar uitau binele făcut, uitau vindecarea, uitau c-au fost vreodată bolnavi și singuri și părăsiți de toți, uitau c-au fost paralizați, neputincioși, flămânzi, orbi, goniți de toată lumea și batjocoriți și alungați de pe străzile cetăților lor, uitau că erau să fie omorâți cu pietre din cauza cine știe căror greșeli adevărate sau nu și că El i-a vindecat, i-a salvat, i-a saturat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
asta numai ca să-L pot iubi mai mult. Mă gândeam eu că Tatăl Lui din cer trebuie să arate așa ca Zeus, cu plete ambroziene și când clătina din ele se cutremura întreg Olimpul (aflasem că așa spunea un cântăreț orb care cutreiera satele noastre cu mult, mult timp în urmă ...n-ai tu de unde să mai știi asta...). Dar cum îl tot trăgeam de mână pe taică-mio, uite că unul din ucenicii Lui chiar L-a întrebat ce vroiam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Cu mare plăcere, dar... Parcă nu se cade ca... ― Dacă mi-ai spune pe nume, te-aș simți aici lângă inimă ca fiul celui mai scump camarad și prieten! Ce știi tu, dragule Gruia, ce Înseamnă ca acolo unde glonțul orb te pândește - și nu iartă - să-l ai lângă tine pe omul a cărui inimă bate În același ritm cu a ta și la nevoie nu te va lăsa - a sfârșit vorba omul ascuns În spatele mustăților colilii... ― După felul cum
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
isprăvit. Că, până la aflarea temutelor instalații, ce i-au fost implantate în apartament, mai era o cale destul de lungă: sufrageria, bucătăria, baia și holul trebuiau scotocite până în cele mai mici amănunte, dar doamna i-a mai temperat elanul de prospecțiune oarbă prin amenințare cu poliția și cu Burdujenii. Abia într-un târziu a reușit să articuleze și el trei silabe: Sâr-ma... mic... Ce sârmă? Ce microfoane? Stai, omule bun, liniștit că sârma-i numai în cap la tine! Cineva, nu știu cine, ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
se vor ocupa alții... Fără îndoială că fisura aceasta în comportamentul față de Iosefina a împins-o către gestul mai puțin cugetat... Dar și așa iubirea n-are a face prea multe cu rațiunea. Nu degeaba spunea cineva că iubirea-i oarbă și îți joacă tot felul de feste când ți-e lumea mai dragă. Ori el, din cauza caracterului muncii sale de șantier, a neglijat-o cu adevărat și, prin urmare, și-a zis că are și ea un fel de dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Evident i-am spus că nu este și cazul fostului meu soț, care era deja pe culmile succesului atunci când ne-am căsătorit. Ha, ha, ha, ha! Am citit în Michel de Montaigne: "O căsătorie bună este aceea dintre o nevastă oarbă și un soț surd". Eu, ca pictoriță, am o acuitate vizuală ieșită din comun; Z, ca violonist, are o acuitate auditivă fenomenală. Montaigne ne-ar fi fost un foarte bun martor la divorț... Altfel, toate-s vechi și nouă toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
puteri creatoare, luminate miraculos de o inspirație neașteptată, le-am așternut aici de față, netăgăduind că acestea ar putea fi atinse, totuși, și de un pic de... fantezie. septembrie, 2012 Istorisiri nesănătoase fericirii 21 Metamorfoză divină iecare om se naște orb în sufletul său. Puțini sunt, însă, cei cărora li se luminează calea... Marius nu era un tânăr urât. Avea chiar o înfățișare plăcută vederii și un corp bine clădit, atletic și foarte intens lucrat. Mai mult, mereu se purta încălțat
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
un pat diform. Muri fără să poată articula nici cel mai mic sunet. Pe el nimic nu-l puse în încurcătură; totul decurse precum dorise el să decurgă, conform planului său dinainte stabilit. Acum, se isprăvise! Ca din senin, ura oarbă și incandescentă a bărbatului se spulberase, iar ceața patimii copleșitoare i se-mprăștiase, de nu mai rămăsese decât luciditatea înfricoșătoare și morbidă a realității. Judecata limpezindu-i-se, el își dădu pe loc seama înspăimântat că păcatul fetei, pus în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
tot ceea ce se poate găsi posibil și imposibil, doar pentru a fi cât mai potrivnic voinței divine și pentru a-și înjosi existența proprie, tăvălind-o numai în praf și în mizerii. Ah, mă întreb: asemenea bolnavilor care se tămăduiesc, orbilor care își recapătă vederea, surzilor care încep să audă, ologilor care reușesc să meargă, oare când și cei fără minte vor începe să cugete? Măcar un dram de ar privi lucrurile mai în adâncime și numaidecât și-ar da și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
care am dus o viață cu totul sterpă, fără ca lupta înflăcărată cu rutina și cu stagnarea să nu răbufnească-n mine. Ce prostie din partea mea, parcă n-am fost eu! Ah, ba da, eu am fost, doar că am fost oarbă - păcat! -, însă cred că oricine altcineva, în fața temniței crunte a unui astfel de loc de muncă, ar păli imediat și s-ar teme; s-ar teme de încătușarea în rutina seacă și infructuoasă, ce dă pe loc neputința pășirii în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
mea, îți zic că toate neajunsurile chiar de aici mi se trag, din pântecul serviciului meu păcătos și sumbru, care nu m-a lăsat niciodată să trăiesc. Dimpotrivă, m-a subjugat cu greutatea sa copleșitoare, prefăcându-mă într-o unealtă oarbă și înrobindu-mă trup și suflet, încât n-am putut să dispun vreodată de mine nicio clipă! Munca aceasta, pe care o fac de peste douăzeci și cinci de ani, a făcut din mine o cârpă murdară, pe care eu însămi nu o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ții dreaptă, spre ieșire. Nu ai voie să duci cu tine decât un prosopel alb, pe care japonezele îl pun pe cap, să se răcorească în bazin. Ție îți flutură, derizoriu, pe coapse, mâna ta încă se împotrivește. Pășești repede, oarbă, clipind des, ochelarii așteaptă, cuminți, afară, în coșulețul de bambus; oricum nu ți-ar fi fost de folos. Tragi aer în piept, deschizi ușa, lemnul subțire alunecă ușor. Frigul te izbește în obrajii fierbinți. Traversezi cărarea îngustă, săpată între mormane
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
dar cu simțul care-i împrăștiat în tot corpul, nu mă egalează niciun câine. Dacă va fi cazul pentru a spiona ceva sau pe cineva, îmi va fi ușor. În baza înțelepciunii instinctive cu care suntem născute noi, cârtițele, așa oarbe cum suntem, săpăm galerii în pământ de zeci și sute de chilometri. Uneori ne învârtim într-un cerc cu multe galerii pentru a ne găsi un culcuș convenabil în care să ajungă aerul prin mușunoaiele care ies la suprafața pământului
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pentru cei mai conservatori dintre catolici. A crede presupune mai mult decât simpla adeziune la anumite afirmații considerate adevăruri de credință. Credința implică și ceea ce mișcă rațiunea, inima și mâna unui om, cuprinde gândul, voința, sentimentul și acțiunea. Față de credința oarbă sau iubirea oarbă am simțit suspiciuni încă din timpul studiilor la Roma; acest tip de spiritualitate a condus la distrugerea multor oameni și națiuni. Efortul meu vizează o credință ce poate fi înțeleasă nu atât în baza unor demonstrații riguroase
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
conservatori dintre catolici. A crede presupune mai mult decât simpla adeziune la anumite afirmații considerate adevăruri de credință. Credința implică și ceea ce mișcă rațiunea, inima și mâna unui om, cuprinde gândul, voința, sentimentul și acțiunea. Față de credința oarbă sau iubirea oarbă am simțit suspiciuni încă din timpul studiilor la Roma; acest tip de spiritualitate a condus la distrugerea multor oameni și națiuni. Efortul meu vizează o credință ce poate fi înțeleasă nu atât în baza unor demonstrații riguroase, cât mai ales
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cel care trebuia să riște și o făcusem: încrederea într-o viață echilibrată, a unui om adult și matur. Desigur, este vorba despre o încredere critică. Îmi era clar deja atunci că această încredere nu are nici o legătură cu încrederea oarbă în viață sau cu optimismul ieftin. Realitatea, deseori tristă, a lumii și a mea nu era deloc schimbată. Se schimbase doar comportamentul meu raportat la ea. Lumea nu se vindecase, rămânea ca și înainte marcată de contradicții și haos, amenințată
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
transmis de cei care ne-au precedat. Trebuie găsită soluția care ține cont atât de dezvoltarea istorică a normelor morale, cât și de diversitatea lor culturală. Normele fără o situație concretă, în realitate sunt goale, dar situațiile fără norme sunt oarbe. Totuși, în fața unei permissive society în care totul pare relativ, unde nimic nu poate să fie adevărat, totul trebuie să fie permis și fiecare poate să își permită totul dezbaterea publică asupra drepturilor umane și a valorilor fundamentale, despre morala
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
rol important, chiar și aici trebuie totdeauna pusă întrebarea despre sens. Criza economică mondială a făcut evident pericolul economiei și al tehnologiei lipsite de sens. Economiști, directori de bancă, analiști și agențiile de rating, jurnaliști și politicieni au răspândit credința oarbă că economia ar fi previzibilă și controlabilă științific, fără să se îngrijească deloc de factorii iraționali și de pericolele sau efectele colaterale posibile în orice moment. Am făcut deja demonstrația cum toate extrapolările matematice și modelele economico-sociale nu sunt capabile
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Economist Undermines Community (Cum a gândi ca un economist subminează societatea). Poate părea o exagerare, dacă prin aceasta s-ar înțelege orice tip de gândire economică. Dar în Europa criza economică a dat impuls acelor economiști ce nu împărtășesc încrederea oarbă în matematica americanilor și gândesc mai puțin în termeni de numere și statistici și mai mult conform regulamentelor, valorilor și contextelor sociale. Pentru cei din urmă sensul economiei este o compensație între individualismul pieței și al dreptății sociale, este o
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
oferi? Chiar și un filozof "postmetafizic" precum Jürgen Habermas afirmă astăzi utilitatea religiei în societatea modernă și este un admirator al dialogului lipsit de prejudecăți față de teologie, un dialog care nu neagă cuceririle modernității, dar nu ignoră nici căile sale oarbe. Pentru mine este importantă accentuarea următoarelor trei puncte în favoarea religiei: primul, mai mult decât filozofia, care de cele mai multe ori prin ideile și concepțiile sale se adreseze unei elite intelectuale, religia poate marca și motiva segmente largi ale societății; al doilea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
In., 4, 8.16). Ideea de Dumnezeu ca "Stăpân atotputernic" și "dominator" care "controlează" sau "conduce" toate evenimentele cosmosului, și pe cele referitoare la particulele subatomice, este pentru mine un concept prea antropomorf. Cum să explicăm toate pierderile și pistele oarbe ale evoluției, speciile dispărute, animalele și ființele umane care și-au pierdut viața în mod mizerabil? Cum să explicăm suferințele infinite și tot răul din lume și din istorie? La aceste întrebări concepția unui Dumnezeu atotputernic nu are un răspuns
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]