161,978 matches
-
netipărite încă de Eminescu (17 inedite și 6 pregătite de Eminescu pentru „Familia”, care au apărut între aprilie și octombrie 1883). Un grupaj cu ele se va publica și în „Convorbiri literare”, în ianuarie și februarie 1884, după apariția volumului. Ordinea este alta în grupaj față de ocurențele în volum; de asemenea, există diferențe între textul unor inedite din grupaj și al acelorași inedite din Ediția princeps (la Glossă, de pildă: „Vremea trece, vremea vine” în volum - și „Vreme trece, vreme vine
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
lui Titu Maiorescu adresată surorii sale după corectura volumului: „Poeziile, așa cum sînt ordonate (originalul, în germană: „Die Gedichte, wie sie nun gesammelt vorliegen”), sînt cele mai strălucite din cîte s-au scris vreodată în românește...”. E vorba deci de o ordine deja existentă, de aceea el nu spune, de pildă, „așa cum am ordonat eu poeziile”. În privința intercalărilor, fac legătura cu scrisoarea lui Eminescu de la Botoșani, din martie 1888, răspuns la întrebarea lui Maiorescu în legătură cu poezii noi pentru ediția a III-a
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
În privința intercalărilor, fac legătura cu scrisoarea lui Eminescu de la Botoșani, din martie 1888, răspuns la întrebarea lui Maiorescu în legătură cu poezii noi pentru ediția a III-a: „...Poezii nepublicate, de intercalat în noua ediție, nu am”, de unde am putea deduce că ordinea intercalărilor din Ediția princeps îi aparține. Pînă acum, s-a considerat că, în lipsa unor indicații din partea lui Eminescu, sumarul alcătuit de Titu Maiorescu răspunde unui criteriu de diversitate și unui criteriu de expresivitate, într-un crescendo evident al valorii. Dacă
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
Creatorul (poetul) este un avatar al magului, așa cum va fi și savantul, așa cum va fi chiar domnitorul și, apoi, Demiurg (acest „Maestro” al lumii, care s-a îmbolnăvit de iubire). Urmează a cincea piesă a ciclului, Luceafărul, unde se reinstaurează ordinea de sus în jos, dinspre zei, interzicîndu-li-se amestecul cu muritorii. Luceafărul este un fel de glossă dată zeilor, astfel că se poate zice că Eminescu, în acest volum, îi ceartă, îi așază în cerul lor, despărțiți de muritori. Oricare poem
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
furios, dar neputincios a smulge trupul din pămînt), urmează Epigonii, deschis tocmai prin cufundarea „într-o mare de visări dulci și senine”. Mai am un singur dor e de pe la 1882 (publicat prima dată în 1883), dar Epigonii apare în 1870. Ordinea din ediție nu e cronologică, ci simbolic-semnificativă. Sunt mai multe indicii că încă de prin anii 1870 Eminescu se gîndea la un scenariu poetic. Din scrisoarea prin care Titu Maiorescu o anunța pe sora sa că în curînd va fi
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
și începe numerotarea unei noi coli editoriale, iar acestei discontinuități tehnice îi corespunde și una de sens, în opinia mea. Presupun, apoi - și spun acest lucru apăsat! - că s-a făcut corectura pe coli tipografice de editură, ceea ce înseamnă că ordinea totală (definitivă) a fost stabilită prin culegere. Nu se poate ști dacă, procedîndu-se la o predare pur cantitativă a colii către corector (Maiorescu), poeziile de pe acea coală ar fi trebuit să urmeze una după alta sau trebuiau diseminate prin tot
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
el n-a avut răgazul să-și definitiveze ediția (iar ediția, odată apărută, nu este recunoscută de către el). Apoi, întrebările pe care le pune el Ediției princeps sînt fundamentale. Propune alt aranjament al poeziilor, demonstrînd că este posibilă o (altă) ordine a poemelor eminesciene, deci, implicit, arătînd că Ediția princeps are o ordine, că nu este o culegere oarecare de poeme. Și, în plus, stilul, stilul... Ibrăileanu este un Aristotel al eminescologiei noastre, el discută ca în Categorii numai „ce se
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
apărută, nu este recunoscută de către el). Apoi, întrebările pe care le pune el Ediției princeps sînt fundamentale. Propune alt aranjament al poeziilor, demonstrînd că este posibilă o (altă) ordine a poemelor eminesciene, deci, implicit, arătînd că Ediția princeps are o ordine, că nu este o culegere oarecare de poeme. Și, în plus, stilul, stilul... Ibrăileanu este un Aristotel al eminescologiei noastre, el discută ca în Categorii numai „ce se spune despre”, acel legetai al stagiritului, nu inventează nimic. Dacă Ediția princeps
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
CONVOCATOR Potrivit art. 27 (3) din Statutul UZPR, convoc ședința Comitetului Director al organizației noastre pentru sâmbătă, 6 octombrie 2012, ora 11:00, la sediul central UZPR DIN Piața Presei 1, Corp C, et. 1, cam. 128. Întrunirea are următoarea ordine de zi: 1. Comunicare cu privire la inițiativele avute de conducerea executivă, după Consiliul Național de la Sâmbăta de Sus, din 23 iunie 2012, și lucrările realizate. Prezintă : Doru Dinu Glăvan 2. Propunere de reorganizare a modului de acoperire a teritoriului țării, pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93896_a_95188]
-
actualelor filiale. Prezintă: membrii CD, coordonatorii actualelor filiale 9. Campanie de investigare a organizațiilor mass media de pe teritoriul România și strategia de atragere de noi membri. Prezintă: Doru Dinu Glăvan 10. Inițiative personale, propuneri, sugestii la alte subiecte ale prezentei ordini de zi. Prezintă : membrii CD 11. Diverse. Președinte UZPR, Doru Dinu Glăvan
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93896_a_95188]
-
zilnic. ONG-urile de mediu și societatea civilă sunt mereu în alertă, instituțiile statului reacționează dur, atingandu-l pe cetățeanul neglijent unde-l doare mai tare, adică la buzunar. Debarasarea de mici gunoaie în locuri publice e considerată abatere de la ordinea publică și amendată „după catalog”. Astfel, dacă un muc de țigară sau o coaja de banană aruncată pe strada sau în alt loc public te costă 10 euro, pentru o doză sau pet gol plătești 20, iar pentru o sticlă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93902_a_95194]
-
casnic, anvelope uzate, resturi de materiale de construcție sau chiar mașini defecte și părăsite în stradă poate atinge de la câteva sute, la mii de euro. Un catalog al amenzilor din 2015 (din Baden-Württemberg) poate fi accesat aici. Angajații Oficiului de Ordine (Ordungsamt) umblă de obicei în civil și vânează contravenienții peste tot. Amenzile încasate merg la stat, căci instituțiile sale sunt chemate să curețe mizeria stradală și asta costă foarte mulți bani. Fără coerciție, se pare că nici în țările cele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93902_a_95194]
-
din autovehicule poate deveni costisitor dacă se legiferează amenzile”, scrie în expunerea de motive a proiectului. Până la legiferare, dar mai ales până la aplicarea drastică a legii, mai este un pic. Până la educație și dezvoltarea în individ a simțului curățeniei și ordinii dincolo de pragul ușii sale, mai este mult. Iar în general cine e mizerabil pe strada nu este altfel nici între propriii săi pereți. Un lucru se uită: dincolo de justiție, dincolo de corupție, dincolo de sărăcia unei țări, curățenia (sau lipsa ei) și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93902_a_95194]
-
fost puse sub semnul întrebării și înlocuite cu viziuni mai fine, mai nuanțate. Ajungeți la o tipologie a complexității unui sistem, complexitate a cărei capacitate explicativă întrece pe aceea a distincțiilor tradiționale; momentul culminant, care focalizează atenția cercetătorilor în această ordine de idei este complexitatea exponențială, căreia îi consacrați o întreagă secțiune. Ați convocat cvasi-totalitatea disciplinelor, de la logică, lingvistică, fizică și chimie până la filosofie și religie. Se simte în tot acest discurs dramatismul framântărilor prin care ați trecut, de-a lungul
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
a obține certificatele de naștere. De drept, acești copii sunt cetățeni români. În acea perioadă familia Divile - Trandafir împreună cu copiii locuiau în localitatea Bassano Romano, într-un apartament cu chirie. Într-o zi, domnul Trandafir este oprit de forțele de ordine și primește un decret de expulzare, neavând permis de ședere. Proprietarul casei le spune să plece, iar familia alege, ca soluție provizorie de locuit, un imobil fără curent electric, gaze și apa curentă. În 2007, doamna Divile Petronela s-a
ROMÂNI PENTRU ROMÂNI – CAZ SOCIAL ȘOCANT [Corola-blog/BlogPost/93972_a_95264]
-
rolul de rezidenți, iar informațiile trebuiau comunicate direct la centru); Subdiviziunea a III-a (Serviciul mobil), care avea în componență agenți mobili sau de legătură și curieri de control. Agenții mobili făceau legătura cu cei ficși, aducând informații sau transmițând ordine. Aceștia trebuiau să cunoască foarte bine limba și obiceiurile locuitorilor din țara în care erau trimiși în misiune. Curierii de control erau ofițeri din statul major, care se deplasau pentru a lua corespondența de la atașații militari și pentru a le
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
vor să rămînă cu ale lor. E dreptul lor, nimeni nu le poate lua asta. Binele nu se face cu râul, cu jandarmii. Țăranii au făcut zid și sunt cu mâinile goale în fața unei trupe de jandarmi antrenată să păstreze ordinea - să intervină în forță, să folosească armamentul din dotare, gaze, pistoale de tot felul, grenade lacrimogene, apa din mașinile de pompieri, bîte , etc. Sunt protejați de uniformele cu cotiere și jambiere, etc. Fiind departe de București, de camerele tv, jandarmii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94011_a_95303]
-
care să caute permanent adevărul și relațiile deterministe din natura fizică sau psihică. Argumentele pe care mi le prezentați în scrisoarea dumneavoastră nu par să respecte condiția enunțată, ceea ce mă îndreptățește să vă arăt de ce, comentîndu-vă afirmațiile. Într-o primă ordine de idei: susțineți că în societatea greco-romană nu exista homofobie, (așa cum am menționat, exprimare discutabilă, la fel ca și scrierea cu „î” din „a”). Dar iată cum stau lucrurile: Aproape toți istoricii și filosofii consideră că acea societate era decadentă
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
cum persoana prevalează asupra faptei. Iată de ce afirm că eu condamn fapta - homosexualitatea și nu urăsc omul - homosexualul, care, deși dificil, poate fi reparat, așa cum ai repara o mașinărie stricată. Sînt oameni, dar și pacienți în același timp! În altă ordine de idei, „Gget your facts straight”: tratamentele-torturi, la care faceți referire, nu erau cu dedicație pentru homosexuali, multe boli psihice (schizofrenia, psihoza etc.) se tratau în mod similar atunci. Cunoștințele despre tratament erau limitate într-adevăr, dar faptul că o
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
l-a concretizat în ctitor al Culturii dacoromâne, conferindu-i autoritatea misionara de Apostol al spiritualității. Omul de creație: Dascălul, Geniul, Duhovnicul, Sfanțul, potrivește, făptuiește și înnoiește sensul spiritual al Culturii Nației sale, dându-i măreția, funcțiunea și dimensiunea unei ordini superioare universale: „În acest fel, sublinia Marele filosof creștin Ernest Bernea, a făptui înseamnă a fi activ interior, a rodi pe calea credinței și dragostei, inseamna creație. Faptă în înțeles de colaborare a omului la operă lui Dumnezeu este legată
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
laolaltă, nu le oferim tuturora prilej de a se exprima și nu le oferim aceleași condiții. Sunt convinsă că un artist muzical român simte mult mai profund muzica populară românească decât un muzician de o altă naționalitate. Și în această ordine de idei, mă întreb ce se întâmplă cu Orchestra „Rapsodia bănățeană”, dirijată de înzestratul muzician Eugen Cinci, care, în mai multe rânduri, a dovedit profesionalism, componenții ei fiind tineri instrumentiști români, cu studii muzicale superioare? Sunt înclinată să cred că
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
să participați la CONFERINȚA DE PRESĂ, care va avea loc în data de 11.12.2015 la Școala de Muzica și Arte Plastice Nr. 5 din Str. Gheorghe Petrașcu 49, Sector 3, București, începând cu ora 10:00, având următoarea ordine de zi: implementarea proiectului Ora de Educație Rutieră și prezentarea rezultatelor; oportunități de dezvoltare a proiectului; festivitatea de premiere a temelor de clasă realizate în cadrul proiectului. Persoană de contact Liviu Zorilă - Manager de proiect Șef Birou Managementul Proiectelor Dir. Gen
Proiectul educațional “Ora de Educație Rutieră” [Corola-blog/BlogPost/94036_a_95328]
-
nici cu unii, nici cu alții. El e dincolo de geologie și de istorie. Nici unii, nici alții, - în geologie sau în istorie, - nu au dreptate sau nedreptate. Trebuie să te ridici peste geologie și istorie, spre a te integra într-o ordine spirituală, independentă de lumea asta căreia îi aparții, dar de care te poți libera. Trebuie să ducem o luptă teribilă pentru ca să ne rămînă intactă posibilitatea de a urca, de a ne libera de lanțurile geologiei și istoriei. Să dăm istoriei
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
Să fiu salvat? Ce merită să fie salvat în mine? Chemările, febrele, frămîntările astea, mă justifică oare?... De fapt, îmi dau seama, pun toate lucrurile astea, greșit, pe planul sentimentalului. Afectivitatea asta e planul care cade. Are să domine lumea, o ordine intelectuală, de știință și luciditate. Eu n-o ajung. Cad, împreună cu lumea veche, afectivă și religioasă. Lumea de mîine e de metal mai tare. 13 Iunie. Sunt patru zile de cînd nu am mai scris nimic aici. Credeam că n-
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
nu e o mărturie a trăirilor lui. Nu e viața, respirația lui, ci un fel de literatură de mîna a doua, destinată și organizată pentru public. (într-o parte, se întreabă cum poate cineva să scrie, chiar în jurnal, fără ordine. Dar "ordinea" jurnalului e cu totul diferită de cea a literaturii organizate. E o ordine interioară, netehnică. Jurnalul e nereușit dacă e conceput că "literatura de mîna a doua". Jurnalul e valoros cînd exprimă intensități, arderi. E mai autentic decît
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]