1,403 matches
-
nou, importanța factorului psihologic în geneza și configurarea literaturii criticului. Într-adevăr, pentru Lovinescu nu există decât o unică "sursă" de inspirație (propria experiență existențială, fatalmente săracă în "evenimente") ce determină și "conținutul" literaturii înseși, adică "viața" (dramatizată deja, ab originem, în forma "ficțiunii elementare"/ "romanului familial"), "expresia" estetică a acesteia împrumutând, în chip programatic, modalitățile de reprezentare ale teatrului. Când își avertizează partenera de dialog epistolar: "Citește romanul care mă citește pe mine, aproape autobiografic", autorul nu are în vedere
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Zweig). Acesta a coincis cu „una dintre cele mai mari transformări ale creativității din cultura occidentală”, sesizată chiar de contemporani, care au resimțit din plin faptul că civilizația europeană experimentează răsturnarea celor mai importante principii și modele conceptuale, care se originează în gândirea lui Platon sau Aristotel. Revolta împotriva „frumosului” a fost una extrem de violentă, dar ecourile ei se regăsesc în arta întregului secol al XX-lea. Conștientizarea confruntării permanente cu moartea îl face pe artist să se agațe cu toată
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Literatures" Still Exists? The Fortunes of a Concept in the Changing Frameworks of Literary History", în Vladimir Biti (ed.), Reexamining the National-Philological. Quest for a New Paradigme?, Rodopi, Amsterdam - New York, 2014, pp. 169-191. Tihanov, Galin, "Why Did Modern Literary Theory Originate in Central and Eastern Europe? (And Why Is It Now Dead)?", Common Knowledge, vol. 10 (2004), nr. 1, pp. 61-81. Tomescu, Domnița, Numele de persoană la români. Perspectivă istorică, Editura Univers Encicolepedic, Bucures
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Johann Gottfried Herder, Histoire de la poésie des hébreux (1782), traducere de A. de Carlowitz, Didier Libraire-Editeur, Paris, 1846, p. 11. 47 Ibidem, p. 15. 48 Ibidem, p. 8. 49 Ibidem, pp. 24-25. 50 Galin Tihanov, "Why Did Modern Literary Theory Originate in Central and Eastern Europe? (And Why Is It Now Dead)?", Common Knowledge, vol. 10 (2004), nr. 1, pp. 61-81. 51 Gilles Philippe, Sujet, verbe, complément. Le moment grammatical de la littérature française 1890-1940, Gallimard, Paris, 2002. 52 Georges Didi-Huberman, Peuples
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
morții. Dar de unde izvorăște un asemenea impuls distructiv? Mainländer prezintă o ipoteză teologico-metafizică îndrăzneață: voința de moarte care este inerentă oricărei ființe depinde de faptul că substanța divină concept pe care îl reia de la Spinoza trece de la unitatea sa transcendentă originară la pluralitatea imanentă a lumii, care își are propria geneză în această trecere. Și declară: Dumnezeu a murit, iar moartea sa a fost viața lumii 60. El inventează astfel cel dintâi o expresie care va fi făcută celebră de Nietzsche
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Cipariu afirma cu aceeași ocazie că noua instituție „va îngriji pentru conservarea unității limbii românești din toate provinciile locuite de români. Ea îi va reda forma curat națională română, pentru ca să figureze cu toată demnitatea între și lângă surorile ei de origină latină. Ea va pune fundamentul pentru o literatură adevărată națională.” Astfel, ziua inaugurării Societății Literare Române a căpătat valențele unei adevărate serbări a tuturor românilor, considerată de contemporani drept „zi de la care va data renașterea literaturii și cultivarea limbii noastre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
vom bucura așadar de ea ca auditori, nu ca practicieni, pentru că învățarea ei implică în mult mai mare măsură neplăceri decât plăcere... Istoria filosofiei, muzica, dar și poezia și retorica îi permit lui Philodem să se emancipeze față de critica epicuriană originară vizând artele, cultura, cunoașterea marginală sau exterioară în raport cu efortul de asceză filosofică. Nici poezia nu prezintă un interes esențial pentru a ajunge la ataraxie. În schimb, ea oferă ocazia unor forme frumoase pentru idei frumoase: elegiacii romani își vor aminti
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de-a doua jumătăți a secolului trecut - este deplasarea accentuată a discursului moral către problematica responsabilității. Atât de mare importanță acordă Lévinas, spre exemplu responsabilității În Înțelegerea conștiinței morale, Încât o definea chiar structura originară și originală a conștiinței morale: originară, pentru că trezirea conștiinței la moralitate Începe cu asumarea responsabilității față de celălalt (ceea ce modifică esențial existența umanăă; originală, pentru că acest tip de responsabilitate distinge fundamental conștiința morală de celelalte manifestări conștiente ale spiritului uman. „Responsabilitatea este un sentiment atât de profund
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
drept structura esențială a subiectivității: În primul rând pentru că responsabilitatea este Întotdeauna responsabilitate pentru Celălalt, dintru Început, chiar din momentul În care Eul ia contact cu lumea (În care Celălalt există dejaă; În al doilea rând, pentru că responsabilitatea nu se originează nici exclusiv În natura Eului și nici a Celuilalt; este rezultatul „Între” - lui (de l’entre euxă, adică expresie a unui raport. Pentru Lévinas, această responsabilitate pentru celălalt nu este un simplu atribut al subiectivității, ci definește Însăși structura subiectivității
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
fost publicat, inițial, în aceeași importantă Quarterly Journal of Speech, în anul 1987. Criticismul narativ, consemnează Carl R. Burgchardt, în obișnuitele sale pagini introductive, de această dată ale capitolului cu același titlu, constituie o abordare critico-retorică a cărei tradiție se originează în dramatismul lui Kenneth Burke, a cărui ilustrare tocmai am parcurs-o, împreună, în subcapitolul anterior. Cu toate că narațiunea, ca tehnică retorică, e cunoscută din vremea antichității și reapropriată, ca atare, din perspectiva criticismului neo-aristotelian, Walter F. Fisher, "părintele" orientării critico-retorice
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
adevărului, acte sub presiune. Semnificația pervertirii Pervertirea este caracteristica principală, definitorie, a conștiinței morale, viciate, a relei conștiințe. Este necesar, prin urmare, pentru a putea fi Înțeleasă conștiința perversă, să precizăm care este semnificația pervertirii. Termenul de perversiune este de origină latină: perversus = răsturnat, stricat, strâmb, neregulat, corupt (I. Nădejdeă. În literatura de specialitate, termenul circulă cu semnificații nuanțate. Littré definește perversiunea ca pe „o stare a sufletului Întoarsă către rău. Schimbarea binelui În rău. Pervertirea moravurilor”. O definiție mai largă
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
provine din specificul condițiilor social-politice concrete în care s-a recurs la utilizarea lui. Una dintre accepțiuni își are originea în lucrările specialiștilor din țările est-europene, care interpretau organizarea ca un mijloc de raționalizare a activităților unităților economice. Altă accepțiune, originată în abordările specialiștilor din țările occidentale dezvoltate, vizează organizarea generală, a ansamblului organizației, aspectele particulare ale organizării intrând în sfera de interes a ceea ce poartă numele de „metode și tehnici de cercetare operațională”, engineering etc. (vezi Nicolescu, Verboncu, 1999, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o oarecare diferență. Cu toate acestea, teoria normativă propusă de Vroom și colaboratorii săi a constituit obiectul unor numeroase validări satisfăcătoare (vezi Lévy‑Leboyer, 2003, p. 396). 2.6.3. Teoria „cale‑scop”tc "6.3. Teoria „cale‑scop”" Se originează într‑o sugestie formulată de House în 1971 și dezvoltată de el împreună cu Mitchell în 1974. Teoria cale‑scop postulează următoarele idei: # - succesul conducerii rezultă din manifestarea expectațiilor subordonaților, sarcina liderilor constând în a crește gustul pentru performanță al acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Scandura, 1987; Graen, Uhl‑Bien, 1995). La început a fost numită Vertical Dyad Linkage Theory (VLD) (teoria legăturilor diadice verticale), pentru ca mai apoi să fie rebotezată Leader Model Exchange (LMX) (modelul de schimb dintre lider și subordonați). Noua teorie se originează într‑o serie de cuceriri ale psihologiei sociale, care susține, după cum se știe, că indivizii acționează altfel în situații de grup, față de situațiile de singularitate. Teoria pornește de la o idee generală, acceptată și de alte teorii. Conducerea eficientă este dependentă
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
comportamentul se prelungește și se perpetuează, mai ales când scopul nu a fost atins. O definiție și mai specială a motivației muncii a fost formulată de Pinder. El arată că motivația muncii # este un set de forțe energice care se originează atât în interiorul, cât și în exteriorul ființei individului pentru a iniția comportamentul asociat cu munca și pentru a determina forma, direcția, intensitatea și durata sa (Pinder, 1998, p. 11). # Noua definiție se centrează pe natura, originea și funcțiile motivației muncii
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cred, în mod nejustificat, că doar banii îi motivează pe oameni. Or, exclusivismul și nerealismul unor programe și practici motivaționale ar fi mai degrabă în măsură să împiedice motivarea autentică a angajaților, decât stimularea lor motivațională. O altă prejudecată se originează în tendința dihotomizării comportamentelor organizaționale în comportamente motivate și comportamente nemotivate. În mediile organizaționale nu poate fi vorba de comportamente nemotivate, ci de comportamente motivate mai mult sau mai puțin, de comportamente motivate de un stimul (x) sau de alt
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de sursele lui, iar modalitățile ameliorative, îndeosebi a efectelor negative, sunt legate de cauzele generatoare. În fond, suprimând cauzele care au generat conflictul vom elimina și efectele lui nedorite. 3.1. Nivelul intrapersonal În acest caz este vorba de conflictele originate în interiorul uneia și aceleiași persoane, de aceea se mai numesc și interioare. Sursa lor cea mai frecventă o reprezintă nepotrivirea, necorelarea ideilor, opiniilor, așteptărilor, aspirațiilor, valorilor unei persoane. Practic, este vorba de situațiile in care cineva aderă la o idee
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
favorizată de adâncirea dezechilibrului dintre solicitările mediului de muncă și capacitatea sau resursele disponibile ale persoanei. Dacă la adâncirea dezechilibrului respectiv adăugăm și continuitatea, din permanentizarea lui în timp, pericolul devine și mai mare. Totuși, în prefigurarea acestui pericol se originează nevoia prevenirii sau ameliorării burnout-ului și a efectelor lui. 3.2. Modele explicativ-interpretative ale burnout-ului Multe dintre problemele burnout-ului (dinamică și structură; cauze; simptome și efecte; modalități de prevenire și atenuare) își găsesc expresia cea mai deplină în modele explicativ-interpretative
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
analitic, inventarial, bazat pe prezentarea în sine a tuturor acestor probleme, preferăm să schițăm cele mai interesante și elocvente contribuții în planul explicării fenomenului respectiv. După opinia noastră, modelele explicativ-interpretative ale burnout-ului pot fi împărțite în două categorii: unele nespecifice, originate în diferitele paradigme ale stresului și concepute ca un fel de prelungire, continuare și adâncire a lor, însă în noul cadru identic al burnout-ului; altele specifice, elaborate propriu-zis pe termenul burnout-ului cu concepte, dimensiuni, instrumente de măsurare proprii acestuia. 3
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
concluzie: atunci când în mediile organizaționale se observă sau se constată influența benefică a unei strategii de coping asupra burnout-ului, indiferent dacă este directă sau moderatoare, este bine ca ea să fie favorizată și întărită. Modele centrate pe gestiunea resurselor. Se originează tot în paradigma originală a stresului, dar nu în cea inițială formulată de Lazarus, ci în cea „renovată” de Hobfoll. Modelul conservării/pierderii resurselor, propus de Hobfoll pentru explicarea stresului, cu aplicabilitate directă mai ales în cazul stresului organizațional, a
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
larg de prejudecăți care susțin că principala cauză a mobbing-ului ar fi reprezentată de un tip specific de personalitate/caracter al victimei. Numeroși reprezentanți din domeniul asistenței sociale și cel medical refuză să admită că reacțiile/simptomele de stres se originează în structura socială a grupului în care victima mobbing-ului evoluează și se raportează. O serie de cercetători (Kihle, 1990; Leymann, 1990; Björkqvist, Österman, Hjelt-Bäck, 1994; Becker, 1995, Niedl, 1995) au întreprins analize impresionante ca număr (peste 800 de studii de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
parte din toate părerile. Însă un fapt este afară de orice discuție, idioma Întrebuințată de ei și care este limba Indiei, puțin alterată prin șederea lor În Europa. Și dacă este Îngăduit de a lua concluzia de la limba unui neam la origina lui, fără Îndoială, țiganii au venit din India. Cum și când au sosit În Europa? Asta pare și mai greu de descurcat. Totuș tradițiile țărilor prin care au trecut spun că țiganii aceștia erau robi și urmăreau oriunde armatele tătărești
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
PAPADIMA, Ovidiu (23.VI.1909, Sinoe, j. Constanța - 26.V.1996, București), critic și istoric literar, folclorist. Este fiul Silviei Papadima (n. Balteș), învățătoare, originară din zona Sibiului, și al lui Nicolae Papadima, de loc din San Marina, preot și profesor. Face școala primară în diferite localități din Moldova (Negrești, Chișinău, 1917-1921), frecventează Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureș (1921-1928) și urmează Facultatea de Litere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
atît de intens, încît divinitatea se poate exprima prin intermediul ei, iar formele de exprimare pot fi percepute și în dimensiunea noastră existențială actuală. Tradiția spune că Vedele indiene au fost copiate din cronica akashică, la fel ca și Kabbala evreiască originară, cea scrisă cu lumină (v. Moshe Idel, Perfecțiuni care absorb, Editura Polirom, Iași, 2005 și Constantin Bălăceanu-Stolnici, Kabbala. Între gnoză și magie, Editura Vre-mea XXI, București, 2004), sau Tabla de smarald atribuită lui Hermes Trismegistus, sau "inscripția de pe perete
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Ad scripta ueterum repraesentanda duabus diuersis utimur artibus: nam et qui scriptor, quid scripserit dis putamus, et quo rerum statu quid senserit et cogitarit exponimus: quorum alterum sibi iudicandi facultas uindicat, alterum interpretatione continetur. Iudicandi tres gradus sunt recensere, emendare, originem detegere. Nam quid scriptum fuerit, duobus modis intellegitur, testibus examinandis, et testimoniis ubi peccant, reuo candis ad uerum: ita sensim a scriptis ad scriptorem transiri debet. Itaque ante omnia quid fidissimi auctores tradiderint quaerendum est, tum quid a scriptoris manu
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]