1,215 matches
-
Ion Creangă, Capra cu trei iezi) Bibliografie selectivă Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (1998). Dicționarul explicativ al limbii române. Ediția a II-a. București: Editura Univers Enciclopedic. Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (2005). Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. Ediția a II-a revăzută și adăugită. București: Editura Univers Enciclopedic. Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (2005). Gramatica limbii române. I. Cuvântul. II. Enunțul. București: Editura Academiei Române. Angelescu, G. (1996) Dicționar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
G. (2006). Dicționar de omonime. București: Editura Lucman. Bulgăr, G. (2004). Dicționar de paronime. București: Editura Lucman. Bulgăr, G. (1999). Dicționar de sinonime. București: Editura Palmyra. Cârâc, I. S. (2001). Curs de semantică. Brăila: Editura Edmund. Constantinescu-Dobridor, G. (2003). Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație al limbii române. București: Editura Lucman. Coteanu, I. (1995). Gramatica de bază a limbii române. București: Editura Garamond. Coteanu, I. (1985). Limba română contemporană. București: Editura Didactică și Pedagogică. Coteanu, I. (1973). Stilistica funcțională a limbii
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
LXXXVII. 22 Vezi și Constantinescu-Dobridor, 2003. 23 Cf. Hristea, 1984, p. 196. În completare, apare principiul silabic (trimițând către cuvintele care conțin grupurile de litere ce, gi, ge, gi, che, chi, ghe, ghi) cf. Dimitriu, 2004, p. 22. Pentru norma ortografică și cea ortoepică și pentru criterile subsumate acestora, vezi și Iordan & Robu, 1978, pp. 202-210. 24 Se propune, în acest context, sintagma "ortografie fonetico-fonematică" (Dimitriu, 2004, p. 18). 25 Cf. DOOM, 2005, p. XLIV ș.u.; Dimitriu, 2004; Hristea, 1984
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mai scurt decât textul integral (12-14 litere în loc de 26), iar motivația acestui fenomen (economia de timp, de bani și de gesturi, dar și spiritul ludic al tineretului) este de înțeles, dar ce ne facem cu destructurarea și chiar disoluția codului ortografic pe care l-am învățat și pe care riscăm să-l deformăm, să-l neglijăm și chiar să-l dăm uitării? Pericolul nu este atât de mare, desigur, până când nu vom începe să redactăm în acest fel și corespondența obișnuită
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
door "ușă de pivniță", city council member "membru al Consiliului Orășenesc" sau Girl Scout troop "detașament de cercetașe", să fie considerate de alții "substantive compuse, folosite în această calitate în vorbire; scrierea lor în cuvinte separate reprezintă doar o convenție ortografică" (Wikipedia.engl., s.v. Compounds). Situația nu este diferită nici în limbile romanice: fr. chemin de fer "cale ferată" este scris adesea chemin-de-fer, în calitate de substantiv compus, cum sunt și echivalentele it. ferrovia (ferro "fier" + via "cale") și sp. ferrocarril (ferro "fier
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pune, desigur, în cazul împrumuturilor din limbi care nu cunosc această categorie, situație în care prevalează adaptarea la tipurile flexionare din limba receptoare, uneori influențată de genul natural sau de genul unor sinonime. Cuvântul condensat este redat după propriile norme ortografice și ortoepice, suferind eventuale accidente fonetice uzuale, și este inclus îndeobște în tipul de flexiune cel mai apropiat formal de terminația elementului menținut, de regulă feminină dacă acesta se termină în vocala -e sau -a, caracteristice acestui gen în mai
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
-a, D deținere), VI-XIV (M Z). București, Editura Academiei Române, 1965-2006. DLRM = Dicționarul limbii române moderne. [Sub direcția lui D. Macrea]. [București], Editura Academiei R.P.R., 1958. Dobridor = Gheorghe Constantinescu-Dobridor, Mic dicționar de terminologie lingvistică, București, Editura Albatros, 1980. DOOM = Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ed. a II-a, revăzută și adăugită [coord.: Ioana Vintilă-Rădulescu], București, Univers Enciclopedic, 2005. Drimba = Vl. Drimba, Împrumuturi românești prin detașare din sintagme determinative turcești, în SCL, XLI (1990), 4, pp. 305-311. ELR = Enciclopedia
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
crudele, virginale... pe urmele voioase, bine întipărite în memorie, ale lui Rabelais. Când au apărut, și după aceea, cu o ciudată pudibonderie înscorțoșată de tâmpenie, au fost ocolite de comentariile critice sau pe nedrept diminuate în importanță, zbenguielile și scamatoriile ortografice luându-se în derâdere, privite ca o bizarerie trilulilistică a autorului tumultuostaltic, dornic de a se elibera, de a respira vocala și consoana cu paișpe plămâni deodată, de a spune pe șleau socoteala plus daravela, de a se debarasa de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
Dalby, Andrew, Dictionary of Languages. The definitive reference to more than 400 languages, Columbia University Press, New York, 1998, 20042. Delahunty, Andrew (editor), From Bonbon to Cha-Cha. Oxford Dictionary of Foreign Words and Phrases, Oxford University Press, Oxford, 1997, 20082. *** Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzuta și adăugita, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Dinu, Mihai, Fundamentele comunicării interpersonale, Editura ALL, București, 2010. Dixon, R.M.W., Basic Linguistic Theory, vol. 1: Methodology; vol. 2: Grammatical Topics
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
eniseiană (ket) din Siberia și na-dené din Alaska, Canada, California, Arizona și New Mexico. De fapt, autorul încearcă să argumenteze existența a șase macro-familii (v. cap. Global Etymologies Involving Six Macro-families, pp. 15-16). 289 LL, p. 31. 290 Cf. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzuta și adăugita, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005 (DOOM, 2005). 291 V., de pildă, Laurent Sagart, Sino-Tibeto-Austronesian. An updated and improved argument, Ninth Internațional Conference on Austronesian Linguistics (ICAL9), 8-11
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Dialog (autorul n-a mai avut răgazul să revadă și, eventual, să corecteze și capitolul 1, căci revista Dialog ce conține „Rochia de bal“ i-a sosit abia în ultimele clipe de viață). Transcrierea textului s-a făcut în conformitate cu normele ortografice în vigoare; s-au păstrat totuși unele dintre opțiunile de scriere ale scriitorului. Am respectat, de asemenea, modul de punere în pagină dorit de I. Negoițescu, care - voind să sugereze și vizual cititorului, prin pagina tipărită, amplitudinea fluxului afectiv dictat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
acualizarea propriilor cunoștințe, disponibilitatea de a asculta; trăirea afectivă - disponibilitatea, curiozitatea, dorința comunicării; capacitățile volitive - rezistența la efort, răbdarea, consecvența; atitudinea - deschiderea spre confruntarea opiniilor, acceptarea comunicării. I. Cerghit consideră că formarea competenței de comunicare la elevi impune: - promovarea competenței ortografice; - formarea deprinderii de a se exprima oral și de a asculta; - promovarea unei atitudini active în cursul receptării mesajelor, așa încât elevul să se poată afirma ca producător de sens; - cultivarea dorinței de a învăța în permaneneță să comunice cu alții
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
categoriilor gramaticale învățate, în diverse tipuri de propoziții; - sesizarea organizării morfologice și sintactice a textelor citite (nonliterare și literare); - respectarea normelor morfosintactice în propoziții și în fraze; - utilizarea corectă a flexiunii nominale și verbale în textul scris, utilizând corect semnele ortografice și de punctuație; -sesizarea particularităților lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat; - sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice; pronunție, de acord, de flexiune, în diverse situații de comunicare;) b) Aspecte ortografice, ortoepice și de punctuație d) Expresivitatea comunicării orale și scrise la
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a flexiunii nominale și verbale în textul scris, utilizând corect semnele ortografice și de punctuație; -sesizarea particularităților lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat; - sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice; pronunție, de acord, de flexiune, în diverse situații de comunicare;) b) Aspecte ortografice, ortoepice și de punctuație d) Expresivitatea comunicării orale și scrise la nivelul morfologic (utilizarea corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile învățate; construirea corectă a unor enunțuri din punct de vedere sintactic; construirea unui monolog sau a unui dialog
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
unor narațiuni simple; utilizarea expresivă a limbii; - - realizarea expresivității cu ajutorul semnelor de punctuație; aplicarea cunoștințelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă;) Competențe specifice la nivelul sintactic - alcătuirea unor propoziții și fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind correct semnele ortografice și de punctuație; - propoziții simple și dezvoltate; propoziție principală și prepoziție secundară; fraza formată din propoziții principale și propoziții secundare; propoziția afirmativă și propoziția negativă; propoziția enunțiativă și propoziția interogativă; fraze construite prin coordonare (copulativă și prin juxtapunere) și prin
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
propoziția enunțiativă și propoziția interogativă; fraze construite prin coordonare (copulativă și prin juxtapunere) și prin subordonare; - dezvoltarea unei propoziții simple; - relații și funcții sintactice; - propoziția principală și propoziția secundară; fraza; - înlănțuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice și de punctuație; - utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație; elemente de relație în frază (conjuncțiile simple și compuse); coordonarea (copulativă și prin juxtapunere) și subordonarea; - părți de propoziție: predicatul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
unei propoziții simple; - relații și funcții sintactice; - propoziția principală și propoziția secundară; fraza; - înlănțuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice și de punctuație; - utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație; elemente de relație în frază (conjuncțiile simple și compuse); coordonarea (copulativă și prin juxtapunere) și subordonarea; - părți de propoziție: predicatul (verbal și nominal), subiectul (exprimat și neexprimat); acordul predicatului cu subiectul în persoană și număr; atributul, complementul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
bază ale exercițiului. Nu orice activitate exersată, pur mecanică, duce la formarea deprinderilor de exprimare; „a avea deprinderi de exprimare conforme sistemului limbii înseamnă a vorbi și a a scrie fără efortul de a reflecta la regulile și noțiunile gramaticale, ortografice, ortoepice însușite.” Printre factorii importanți, cu rol reglator în procesul exercițiilor, Gh. Beldescu menționează: - stăpânirea sistemului limbii; - necesitatea desfășurării sub îndrumarea profesorului, fie ca intervenție în cursul exercițiului, fie prin control; - reluarea regulii aplicate, repetarea într-o anumită succesiune deoarece
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
anume operațiile, cu caracteristicile lor, reversibilitatea si asociativitatea. De aceea el propune trecerea, ca accent formativ, de la «exercițiul automatismelor» la «exercițiul operațiilor».” După Vistian Goia, obiectivele formative ale metodei sunt: - să fixeze cunoștințele teoretice relativ la un capitol, categorie morfologică, sintactică, ortografică, de punctuație etc.; - să creeze abilități de transpunere a acestora în practică; - să dezvolte deprinderea de muncă independentă a elevilor; - să dezvăluie profesorului eventualele lipsuri în cunoștințele teoretice ale elevilor; - să stimuleze capacitățile creative ale acestora, făcând pasul de la operații
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Clasificarea propusă de Vistian Goia are la bază următoarele criterii: - după modul sau forma de efectuare: orale sau scrise; - după natura faptelor de limbă la care se aplică: fonetice, de vocabular, morfologice, sintactice; - după natura priceperilor sau deprinderilor vizate: ortoepice, ortografice, de punctuație, lexicale, gramaticale, stilistice; - după gradul de independență pe care îl implică rezolvarea lor, distinge două mari categorii: de recunoaștere și cele cu caracter creator, care permit o nouă categorizare în interiorul lor; În funcție de compartimentul limbii aflat în studiu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
nouă categorizare în interiorul lor; În funcție de compartimentul limbii aflat în studiu, C. Parfene propune următoarele categorii de exerciții: I. Exerciții de ortografie și punctuație a) Copierea, care și la clasele de gimnaziu este un exercițiu util pentru fixarea unor deprinderi ortografice. Poate fi propriu-zisă, când se face copierea integrală a textului sau selectivă, când se vor copia doar anumite cuvinte. b) Dictarea poate lua mai multe forme, în funcție de caracterul materialului ortografic, de scopul urmărit și de particularitățile de vârstă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
este un exercițiu util pentru fixarea unor deprinderi ortografice. Poate fi propriu-zisă, când se face copierea integrală a textului sau selectivă, când se vor copia doar anumite cuvinte. b) Dictarea poate lua mai multe forme, în funcție de caracterul materialului ortografic, de scopul urmărit și de particularitățile de vârstă ale elevilor. - dictarea cu explicații prealabile este utilizată în special în lecțiile de formare a priceperilor și a deprinderilor și are ca scop prevenirea greșelilor; - dictarea de control se aplică după încheierea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ortografie dificilă, dintr-un text dictat; - dictarea liberă constă în redarea în scris de către elevi a unui text dictat în întregime, apoi pe fragmente mici; - dictarea cu comentarii implică pauze pentru explicarea de către elevi a ortogramelor întâlnite; - dictarea fulger („moment ortografic”) este de dimensiuni mai mici și constă în dictarea unor propoziții scurte sau cuvinte cu ortografie dificilă; Eficiența acestui tip de exercițiu este condiționată de respectarea unei tehnici de desfășurare a dictării, care constă în: citirea prealabilă a textului, în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Prin operația de recunoaștere, caracteristicile noțiunilor se întăresc și se realizează legătura necesară dintre conținutul gândirii și formele morfologico- sintactice prin care acestea se materializează în vorbire. în opinia lui Gh. Beldescu, „exercițiile de recunoaștere depășesc limitele analizei gramaticale sau ortografice” prin complicarea cerințelor și implicit a sarcinii de recunoaștere. Exercițiile de recunoaștere pot fi orale sau scrise. în scris, se realizează fie prin marcatori grafici, fie prin extragere și așezare într-un tabel sau schemă. 4.2.1.1. Exercițiile
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sau în mod determinat, când se precizează în enunț rolul sintactic pe care îl va îndeplini materialul oferit. Compunerea gramaticală prin analogie se realizează pe baza unui model dat și contribuie la dezvoltarea expresivității exprimării. 4.2.1.5. Exercițiile ortografice și de punctuație au o importanță deosebită în practica predării limbii române; pe lângă consolidarea cunoștințelot teoretice, prin ele se formează deprinderile scrierii corecte. „Deși se recunoaște de către toți oamenii școlii că ortografia și punctuația trebuie învățate cât mai repede cu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]