2,371 matches
-
e iluzorie. Astăzi mai toate ziarele românești au aceeași limbă scrisă; va să zică în nici unele nu s-a consacrat vieții provințiale. {EminescuOpIX 451} Din contra, cu toată unitatea limbei literarie, pronunția diferă în fiece provinție, ba încă ce e mai mult ortografia etimologiștilor li lasă deplină largitudine de acțiune. Romînenii zic națiune, ardelenii năciune etc. De-ar fi fost o ortografie unitară și fonetică, azi ziceau toți or ciune or țiune, una din două, nu amândouă lângă olaltă. Faptele câte par a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
provințiale. {EminescuOpIX 451} Din contra, cu toată unitatea limbei literarie, pronunția diferă în fiece provinție, ba încă ce e mai mult ortografia etimologiștilor li lasă deplină largitudine de acțiune. Romînenii zic națiune, ardelenii năciune etc. De-ar fi fost o ortografie unitară și fonetică, azi ziceau toți or ciune or țiune, una din două, nu amândouă lângă olaltă. Faptele câte par a sancționa teama etimologiștilor puri ne vom încerca să le cităm și noi pe cât ni sânt cunoscute; declarând anticipando că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un teatru ai cărei membri sa aibă fiecare o coloratură diferită în pronunție. Cercetările sânt foarte interesante, foarte bune, foarte folositoare ca atari, dar a trece cu ele în domeniul faptului, astfel încît fiecare descoperire nouă să fie mama unei ortografii și-a unui sistem de limbă nouă, ni se pare a fi fapta cea mai nedreaptă față cu o lume ce scrie și citește și care, dotată pe fiecare zi c-un alt sistem, va ajunge ca, din îndreptare în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai cuminte, de aceea trebuie inventată o nouă formă, lunecoasă, cu tonul cel mai natural, în locul strigatului de piață și plin de fraze a șarlatanilor de rând și ecce homo! iată problema dezlegată prin Unirea democratică. Stil limpede, ton natural, ortografie corectă, amiciție cu gramatica românească, c-un cuvânt un ziar bun... da! un ziar bun daca nu s-ar vedea din programa lui vechiul păcat a tuturor oamenilor de la noi: uitarea raportului între mijloacele de cari dispunem și ținta pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu e bătrân. Dar tatăl lui Veronica are treizeci și opt de ani și tatăl lui Kevin are patruzeci și doi, adică toți au mai puțin decât al meu. Eu Îl prefer pe tata. Camilla Fioravanti (Bravo. Fii atentă la ortografie! Camilla Fioravanti are un spirit de observație foarte bun. Suficient pentru formă, bun pentru conținut.) Tatăl meu a murit, eu aveam doar patru ani. L-au Împușcat În timp ce Însoțea un deputat. De fapt, tatăl meu era un polițist de escortă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
sora despre fraze. Când sora vorbea despre fraze cu cineva În secret Însemna că făcuse niște greșeli atât de mari, Încât nu se puteau spune În clasă, căci ar fi râs toți de tine. — Kevin, importante nu sunt greșelile de ortografie, Îl certă sora Angelica. Greșelile sufletului sunt și mai grave. Nu ai voie să spui minciuni. Cine spune minciuni ajunge În infern. — Eu nu-nu spun minciuni, protestă Kevin, scoțându-și din penar pliculețul cu figurine. Îi promisese lui Anzalone, despotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Scriitorilor din Iași. Romanul Simion liftnicul, apărut În 2001 la Editura Compania, a primit premiul revistei Cuvîntul și premiul Uniunii Scriitorilor din România. Colaborări cu creație originală și publicistică literară la revistele Vatra, Familia, România literară, Convorbiri literare, Ateneu etc. Ortografia cărții respectă dorința autorului. Dintre tinerii prozatori, mai puțin cunoscutul și mai puțin răsfățatul Petru Cimpoeșu mi se pare unul dintre cei mai interesanți, mai exact spus, dintre cei mai dotați pentru roman - capabil poate chiar, cîndva, de marea performanță
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
matur, fără să-i dea prin cap s-o schimbe. Am găsit. Tema lucrării era Cum Îi arăt mamei sentimentele mele de Ziua Femeii. Copila, de zece-unsprezece ani, premianta clasei, scrie fără să facă nici cea mai mică greșeală de ortografie sau gramatică: „Eu, când este Ziua Femeii, mă trezesc devreme, Îmi fac singură patul. Ofer mamei mele un buchet de ghiocei. O ajut la dereticat. La bucătărie curăț cartofii și morcovii. Mama cântă. La prânz, tata este fericit. Mâncarea Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ici și de colo” și o biografie romanțată a lui Ali Pașa de Ianina. Cu cel de-al doilea număr, titlul gazetei devine „Fama Lipschii pentru Dația”. Articolul de fond, care îi aparține tot lui Rosetti, propune o reformă a ortografiei românești, vizând simplificarea și unificarea scrisului în scopul „creșterii culturii”. În numerele următoare, Rosetti mai publică articole dedicate literaturii sârbești, rezumate ale știrilor politice luate din periodicele germane ș.a. A. I. Lascăr colaborează cu articole de popularizare științifică. Gazeta, din care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286943_a_288272]
-
zone ale Transilvaniei. A existat - și aici este contribuția lui Gh. Alexici - o preocupare constantă pentru reproducerea cât mai fidelă a creațiilor populare. În numărul 18 se și face o precizare în acest sens: „Ținta noastră este a întrupa în ortografie cât se poate de credincios graiul viu al poporului, adecă de a sămna sunetul precum se rostește. Numai așa are valoare adunarea poeziilor poporane”. Un loc aparte ocupă și paginile reproduse din opera unor scriitori ca V. Alecsandri, C. Negruzzi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288961_a_290290]
-
mitul lui Pygmalion. Inițial, Doamna T. avea "oroare de exhibiția pe care o implică scena cu rampa ei"408 și rețineri că ar putea scrie: "Dar eu nu știu să scriu...Mă întreb dacă n-aș face chiar greșeli de ortografie?"409 În finalul Epilogului se aruncă cu voluptate asupra paginilor scrise: Cred că nici n-a închis bine ușa și s-a năpustit asupra textului."410 Dorința și plăcerea sunt proiectate direct în personaj, animând-o. Este practic soluția agreată
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
proces oral VI. Profesorul de limba română VII. Manualul de limba română VIII. Predarea lecturilor IX. Lectura particulară X. Biblioteca XI. Străjeria XII. Prelucrări XIII. Exerciții de vorbire XIV. Elevul XV. Exerciții de scriere XVI. Tipuri de exerciții XVII. Predarea ortografiei XVIII. Problema stilului XIX. Predarea literaturii XX. Tipuri de educație formate prin orele de literatură XXI. Analiza literară XXII. Exerciții de critică școlară XXIII. Formarea noțiunilor XXIV. Predarea istoriei literare XXV. Predarea gramaticii XXVI. Predarea gramaticii istorice XXVII. Compozițiile XXVIII
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
înzestrați, dacă se poate, până la nivelul mediu al clasei” (Fl. Ilioasa, 1939: 24). XII. Exerciții de scriere Abordarea sistematică a subiectelor nu este abandonată nici privind acest subiect, Papadopol discutând inițial de „scopul exercițiilor scrise”, care sînt detaliate astfel: „învățarea ortografiei, a punctuației, formarea stilului, deprinderea cu ideea de compoziție, deprinderea cu ideea de sinteză, cu cea de analiză, prelucrarea materialelor și controlul lecțiunilor” (Papadopol,1925: 95-96). Remarcăm atât surprinderea caracterului sincretic și polifuncțional al acestui tip de activitate, surprins pertinent
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
problema tipologiei exercițiilor atunci când vorbește despre teoria limbii (Papadopol, 1925: 135). El le împarte în exerciții ateoretice, puțin teoretice și teoretice și atrage atenția ca „totalul lor să formeze un sistem unitar, precis și statornic” (Papadopol, 1925, 137). XIV. Predarea ortografiei Aspectul acesta este legat de cel al punctuației și împreună sînt legate de „exercițiile de exteriorizare în scris”. înainte de discutarea altor aspecte, Papadopol aduce în calitate de principiu, un citat din Collard: „pentru ca un elev să poată scrie binișor un cuvânt, care
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
singur și să și-l reamintească.” (Papadopol,1925: 86-88). Pe această linie este construită și o clasificare a amintirii care poate fi „auditive”, „articulative” (dacă acest cuvânt mai poate fi pronunțat), „vizuale” sau „grafice” (dacă a mai fost scris). Predarea ortografiei este sistematizată ca tematică, conform prevederilor programei, astfel: „în total vom avea de predat 20 de chestiuni mari, adică 12 de ortografie și 8 de punctuație - în 15 lecțiuni de o oră și anume: primele 8 lecțiuni vor fi luate
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
auditive”, „articulative” (dacă acest cuvânt mai poate fi pronunțat), „vizuale” sau „grafice” (dacă a mai fost scris). Predarea ortografiei este sistematizată ca tematică, conform prevederilor programei, astfel: „în total vom avea de predat 20 de chestiuni mari, adică 12 de ortografie și 8 de punctuație - în 15 lecțiuni de o oră și anume: primele 8 lecțiuni vor fi luate din cele 10 ale clasei I-a, următoarele 4 din cele 5 ale clasei a II-a, în fine 2 din cele
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
din cele 10 ale clasei I-a, următoarele 4 din cele 5 ale clasei a II-a, în fine 2 din cele 3 ale clasei a III-a și una din cele 2 ale clasei a IV-a.” (1925: 86-88). Ortografia se va preda după cum urmează: „1. scrierea literei mari; 2. despărțirea în silabe; 3. scrierea cuvintelor compuse; 4.scrierea lui ă; 5. scrierea lui î.; 6. întrebuințarea accentului grav; 7. întrebuințarea linioarei; 8. întrebuințarea apostrofului; 9. completarea la scrierea lui
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
linioarei; 12. dublarea consoanelor; 13. scrierea genitivului sg. fem. art. și a pluralului; 14. imperfectul indicativ al conjugării a IV-a în -i; 15. întrebuințarea formelor relativului care”. (Papadopol,1925: 86-88). Observăm în legătură cu cele consemnate că numărul orelor alocate predării ortografiei scade de la 8în prima clasă gimnazială la 2 în ultima clasă, iar complexitatea lor crește de la scrierea cu litere mari la formele relativului care. Cum sînt aceste prevederi în raport cu celelalte etape, vom vedea după prezentarea tuturor aspectelor. Calitatea de practician
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
crește de la scrierea cu litere mari la formele relativului care. Cum sînt aceste prevederi în raport cu celelalte etape, vom vedea după prezentarea tuturor aspectelor. Calitatea de practician a autorului se vede din indicațiile de abordare, el cere profesorilor ca în predarea ortografiei să utilizeze texte nu prea lungi și nu prea complicate, studiate, respectiv explicate, povestite, în prealabil la clasă. Pune astfel în mod direct semantica textului cu forma lui ortografică și cu punctuația sa, subliniind și posibilitatea învățării intuitive a ortografiei
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ortografiei să utilizeze texte nu prea lungi și nu prea complicate, studiate, respectiv explicate, povestite, în prealabil la clasă. Pune astfel în mod direct semantica textului cu forma lui ortografică și cu punctuația sa, subliniind și posibilitatea învățării intuitive a ortografiei și punctuației. Notăm și faptul important că în legătură cu ortografia, Papadopol observa și pentru atunci „nesiguranța sistemelor ortografice” (Papadopol,1925: 57), problemă perpetuă a școlii românești. Predarea ortografiei nu este abordată teoretic de către Fl. Ilioasa, ci este subsumată predării compunerilor, unde
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
prea complicate, studiate, respectiv explicate, povestite, în prealabil la clasă. Pune astfel în mod direct semantica textului cu forma lui ortografică și cu punctuația sa, subliniind și posibilitatea învățării intuitive a ortografiei și punctuației. Notăm și faptul important că în legătură cu ortografia, Papadopol observa și pentru atunci „nesiguranța sistemelor ortografice” (Papadopol,1925: 57), problemă perpetuă a școlii românești. Predarea ortografiei nu este abordată teoretic de către Fl. Ilioasa, ci este subsumată predării compunerilor, unde sînt încadrate și dictările. în cadrul lămuririlor metodice, se face
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
forma lui ortografică și cu punctuația sa, subliniind și posibilitatea învățării intuitive a ortografiei și punctuației. Notăm și faptul important că în legătură cu ortografia, Papadopol observa și pentru atunci „nesiguranța sistemelor ortografice” (Papadopol,1925: 57), problemă perpetuă a școlii românești. Predarea ortografiei nu este abordată teoretic de către Fl. Ilioasa, ci este subsumată predării compunerilor, unde sînt încadrate și dictările. în cadrul lămuririlor metodice, se face precizarea că: „fragmentul de lectură pe care îl dăm ca subiect de dictare în lecția ce urmează este
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
lui Papadopol, dar atunci când vorbește despre „cercetarea lucrărilor scrise”, el descrie secvența didactică în următorul mod: „un elev trece la catedră, aproape de profesor și-și citește tema sau compunerea în fața clasei. în același timp, profesorul urmărește textul observând greșelile de ortografie. La urmă, câțiva elevi fac o scurtă recenzie lucrării semnalând calitățile și lipsurile cu privire la fond și formă. încheierea rămâne pe seama profesorului, care insistă mai multa supra părților bune ale lucrării” (Ilioasa, 1939: 24). XIX. Formarea noțiunilor Această activitate este surprinsă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Ilioasa omite acest aspect de la discuție, considerând că predarea gramaticii și a gramaticii istorice sînt același lucru, așa cum se vede din citatele menționate în paragraful anterior. XXIII. Compozițiile Compozițiile vizează în opinia lui Papadopol, atingerea mai multe scopuri: „pur formale” - „ortografie, punctuație, revedere gramaticală, limbă, stil, exprimare scrisă”; „concepționale” „compoziție, invențiune, idei, sentimente, plan” și „de natură personal-sufletească: dezvoltarea spiritului de observație, a puterii de analiză, de sinteză, asociațiunea”.(Papadopol, 1925: 122-123). Compozițiile sînt clasificate în a. compozițiuni cu stil prozaic
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
problema principiilor pedagogice, nu am găsit la Papadopol, deși când acesta utilizează termenul, o face într-o accepție ușor improprie, cf. „Iată - prin urmare - un mare principiu pedagogic: ochii, urechile, mâinile și coardele vocale trebue să fie căile prin care ortografia va intra în deprinderea elevilor” (Papadopol, 1925: 86), iar când nu-l întrebuințează trimite exact la anumite intensiuni cunoscute ale termenului: cf. „să se plece de la cunoscut la necunoscut” (Papadopol, 1925: 109). Totuși în „încheerea” cursului său, Papadopol îți exprimă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]