2,698 matches
-
a mai aflat nimic. Ana ține în mod regulat legătură cu mama și sora prietenului ei dispărut, cărora le trimite mesaje pline de încurajare. Cu certitudine, acestea au nevoie de încurajare, pentru că prinse într-un vârtej de sentimente contradictorii, ce oscilează între frustrare, speranța, dor, neputința, deznădejde și indignare față de lipsa de implicare a autorităților și ajunse la capătul puterilor, consideră că nu prea le-a mai rămas mare lucru de făcut. Mai au o singură dorința - să apară el, să
O ULTIMĂ LUCRARE DE ARTĂ FĂRĂ TITLU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371219_a_372548]
-
genericul “Dorohoi: Cult și Cultură”. Vă rog să detaliați despre acest eveniment. M.P.: Această expoziție s-a dorit a fi “citită” asemeni unei cărți ilustrate. Succesiunea fotografiilor expuse a descris parcursul unei gândiri preocupate de propria edificare, în cadrul creației divine, oscilând între “mirările” cu iz existențial și “uimirile” estetice de zi cu zi, la întâlnirea cu sacrul. Câteva detalii sunt elementele caracteristice ale acestei expoziții: fotografii implicați în acest proiect au dorit să surprindă realitatea înconjurătoare în canonul frumosului și al
INTERVIU CU ARTISTUL-FOTOGRAF, MARIUS PETRESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345986_a_347315]
-
că a poposit pentru prima dată Sfântul Petru a ajuns în tot Occidentul, șarpele, al orașului sau al prudenței. (Vezi www.japigia.com, www.salentoviaggi.it) Otranto are o climă mediteraneană, cu ierni blânde, cu primăveri și veri secetoase, temperaturile oscilând între +9 și + 24,7 grade Celsius. Peisajul marin impresionează prin blândețea aerului, prin plaja cu nisip foarte fin, prin rocile ce par dăltuite de mâna omului, unele având forma unor chilii ce s-ar putea să fi avut rol
CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347734_a_349063]
-
scara creaturală” la 36 de grade în Grădina Maicii Domnului - deschis încă din 1937 de antena de rezonanța cosmică a “Coloanei fără de sfârșit” de la Târgu Jiu (Fontă alămită, în romboide, pe tronsoane de oțel. 2935 X 90 X 90), care oscilează în sens trigonometric și pulsează de pe axa Pământului pe axa Cerului cristalin (via “Babele - Sfinxul - Vârful Omul”, etc.); și că același “unghi de incidență” de 36 de grade, prin stratificarea Coloanei în contextul “teoriei bifurcației”, este închis de pe axa Cerului
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
să vrea să postuleze “Argumentul ontologic al Omului cu Coloana soarelui de vis” pentru a demonstra existența lui Dumnezeu-copil și a Atlanților din Carpați”. Chiar acum văd cum cele patru, opt, șaisprezece, treizecișidouă și șaizecișipatru de Raze cosmice “romboidale” - care oscilează în contextul teoriei “bifurcației” la un unghi de incidență 36 de grade între planul cosmic și planul uman, de pe axa Pământului pe axa Cerului cristalin, și pulsează printr-o “Stea arzătoare cu opt raze” în succesiune ritmică pe Stâlpul Central
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
spre colinele ierusalmitene. Acolo, de-a lungul anilor, îmi aduceam copiii în vacanță, să mă odihnesc și eu, acolo de atâtea ori mi-am dorit să mor. Lăsam gândurile să reconstituie monologul și intrigă, iar eu cu imaginea pendulei ce oscila între alegerea vieții sau morții, atunci, în nopțile de vară priveam colinele Ierusalimului și în imaginația mea surescitată se profila forma unei păsări răpuse cu aripile desfăcute, încă tremurătoare, gata să atingă rănile din mine. Urcăm de astă dată spre
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
frânturi de cuvinte, păstrându-și pe buze surâsul. Agitația lăuntrică explică gesturile reținute, pleoapele coborâte le acoperă ochii, mișcarea umerilor e nervoasă, ținuta distantă. Arată îmbujorate, afectate. Echivocul situației le urmărește că reflectorul îndreptat asupra unui obiectiv. Nesiguranța și teama oscilează ca un pendul într-o parte și alta : două mame în prezența unui singur bărbat. Puțini îl cunosc, majoritatea presupun, prin deducție că acesta e tatăl. Un tată chiar ideal de ar fi, ce perversiune secretă ascunde în el de-
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
mi-a părut rău că am făcut în așa fel ca Dumitru Dumitru, scriitor cu renume din urbea de sub poalele Dealului Viilor, să sufere un accident de mașină. În momentul scrierii acestui capitol, pe când personajul meu se afla la spital, oscilam între a-l salva după o operație grea, s-au a-l ... omorâ.Nu știu cum am făcut, dar stiloul mi-a luat-o înainte, poate gândul m-a împins, și am continuat să scriu că Dumitru Dumitru a decedat.M-i
DESTIN TRAS LA INDIGO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346788_a_348117]
-
lume, bună¬stare și pace”. Suplețea limbajului și fragmentarismul e, deopo¬tri¬vă, o metodă și o viziune, căci fizionomia exterioară se încheagă prin acumulări lente de senzații și detalii. Ro¬ma¬nul se poate încadra în specia celor ce oscilează între rea¬lis¬mul autentic și science fiction. Medic de profesie, Mircea Pavel Morariu abordează în mod psihologic acțiunile personajelor sale, fiind ispitit de jo¬cul ficțiunii erudite, fiind un constructor ingenios de utopii și ucronii, sedus de artificiul inteligenței
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
tatăl Danei era un om total diferit. Pleca dimineața și ajungea pe înserat beat praștie, străduindu-se să-și țină echilibrul măcar până ajungea la prima treaptă. În aventura lui neobosită, mereu chinuită de a-și ține picioarele drepte, el oscila aproape dansând, între zidurile exterioare ale blocurilor și puținele mașini staționate pe lângă. De multe ori, băieții din cartier îl vedeau și alergau înaintea lui pentru a-l ajuta să urce cele cinci etaje, fiindcă de cele mai multe ori liftul era defect
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348317_a_349646]
-
s-a pus pe lucru memoria savanților. Din aceste minuțioase și răbdătoare a rezultat că cifra de patru milioane, nesprijinindu-se pe nici o bază serioasă, nu putea fi reținută... Se ajunge la... un total coroborat asupra unui număr de victime oscilând între minimum 950.000 și maximum 1,2 milioane". Rectificarea măsluirii istoriei a condus chiar la înlăturarea inscripției "cameră de gazare"de la lagărul de concentrare de la Dachau, înlocuindu-se cu alta care precizează că niciodată nu a funcționat așa ceva în
DOSARELE SECRETE AL ISTORIEI ROMANIEI CAP. 10 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348258_a_349587]
-
zboruri franțe, satisfacțiile și durerile adaptării într-o lume foarte diferită față de cea din care am venit. Sunt preocupată să las spațiu între rânduri pe unde să se furișeze gândurile cititorilor cu care să port un dialog intim. Scrierile mele oscilează între tonul autobiografic și cel detașat de context. Cea de a doua carte în ordinea apariției a fost „Gând purtat de dor”, apărută la Editură Forum, București, în anul 2006. Este o monografie sentimentală, un fel de cântec de leagăn
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
noi, înainte și înapoi./ Vârtejul lor putea fi aproape zărit, și, deodată,/ îmi lăsam un genunchi,/ iar cotul mi-l înfigeam în pământ,/ numai ca să privesc iarba-nclinată,/ de căderea vreunui cuvânt, / ca sub laba unui leu alergând...” Iubirea lui oscilează între bucuria pură și neliniștea universală, nesupusă legilor universului: „Prima literă a oricărui cuvânt/ se află-n trecut,/ ultima literă de asemenea,/ Numai trupul cuvântului/ e în prezent.../ Iubito, tu,/ viața mea despre care/ nu pot striga/ decât lucruri ale
MEDALION LIRIC- NICHITA STĂNESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345475_a_346804]
-
așa cum nu există nici o trecere definitivă dincolo de pragul dezabuzării. Poetul continuă parcă să spere în posibilitatea miracolului. Incapabilă să afirme fără rezerve neantul și să îl accepte în manieră stoică, aceptare al cărei corolar ar fi tăcerea, poezia lui CED oscilează între căutarea (și depistarea) miracolului încă posibil și demascarea acestuia drept fals miracol, făcătură, efect special găunos. S-a vorbit, de asemenea, de o poezie impregnată de farmecul (dar și de grotescul) provinciei. Un alt pretext, aș spune. Cristina își
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
al universului, iar căutările sale (deloc provinciale, mai degrabă universale) arată că “și aici există zei” și că poezia valoroasă (întocmai ca și filosofia) este atopică. Volumele recenzate sunt mai degrabă un tratat de ontologie care descrie o lume rotundă, oscilând între tragic și comic, pe care poetul o locuiește cu voluptate și aplomb. Cristina Emanuela este o autoare de versuri, născută nu făcută, cu o precocitate intelectuală, demnă de atenție, înzestrată cu o sensibilitate proaspătă și viguroasă, având ceva din
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
de Gloria Zea. La NY întâlnește ostilitate din partea criticii care era în marea majoritate de formație expresionistă. Schimbarea se produce în anul 1961 când muzeul MOMA cumpără faimoasa sa replică pentru „Mona Lisa la 12 ani”. În următorii ani Botero oscilează între Columbia, Europa și NY. În 1973 se mută la Paris cu Cecilia Zambrano. Cei doi au un fiu Pedro, mort într-un accident rutier la numai 5 ani. Din 1983 începe să producă sculpturi. Locuia în Italia la Pietrasanta
FERNANDO BOTERO SAU CULTUL OBEZITĂŢII EXTREME de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376100_a_377429]
-
doare. Inspiră acea datorie față de părinți, cele două imagini între care mă caut/ locul din care nu fug niciodată, copilăria. Figura tatălui este obsesiv chemată în versurile autorului, bine centrată în suflet și în creația acestuia. Poetul este bărbatul-copil care oscilează între două stări: să nu-l trezesc pe tata/ știu că mă simte și până se sparge umbra/eu voi pleca la tata/ eu voi pleca la tata. Forța pe care tatăl o exercită asupra lui stăruie de atâta vreme
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
este ferm convins, ne mărturisește astfel: între mine și cer există o legătură/ care definește viața și moartea/ între mine și cer e o umbră. Umbrele, acele semne ale efemerului vieții, sunt incredibil de apăsătoare. Ele induc o destabilizare morală: oscilez/ între cer și o umbră leneșă/ între mine și cer e o umbră. Motivul umbrelor ca un balans prin sine îl urmărește permanent: așeptarea era grea și fierbinte/ picăturile ploii sfredeleau în liniște/rămășițele nopții lăsaseră o umbră/ și mulți
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
prins în acest sentiment ciudat am ucis o lacrimă am strigat și moartea s-a zgâit la mine ca la o pradă nici nu știu dacă sunt fericit sau trist știu doar că nu-mi aparțin am privirile amputate și oscilez între cer și o umbră leneșă aș putea să mă prefac într-un băiat care iubea sau într-o altă prezență în care numele nici că ar conta numai că între mine și cer există o legătură care definește viața
ÎNTRE MINE ŞI CER E O UMBRĂ de TEODOR DUME în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373280_a_374609]
-
Neputincioasă-n stolul de cocoriși eu mă sting, treptat, cu tine-n gând.... XVIII. COPII AI LACRIMII..., de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1712 din 08 septembrie 2015. Copii ai lacrimii suntem cu toții, Pribegi în lumea asta trecătoare Și oscilăm între ce-i rău și bine... Ajută-ne, o, Maică-ndurătoare! Cu sfânta-Ți palmă mângâie-ne fața, Cu-ncredere să mergem mai departe, Învață-ne cântarea Ta divină, Ca de milostivire s-avem parte. La Tine vine sufletul când plânge
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
umilă slugă, Păcatele să-mi numeri, să mă cerți... Cu crinul dintre palmele-Ți divine Și cu-ndurarea-Ți sfântă, să mă ierți! Pseudonim literar: BONNIE MIHALI ... Citește mai mult Copii ai lacrimii suntem cu toții,Pribegi în lumea asta trecătoareși oscilăm între ce-i rău și bine...Ajută-ne, o, Maică-ndurătoare!Cu sfânta-Ți palmă mângâie-ne fața,Cu-ncredere să mergem mai departe,Învață-ne cântarea Ta divină,Ca de milostivire s-avem parte.La Tine vine sufletul când plânge
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
poeta, dintr-o dorință legitimă de a se elibera și de a se arăta așa cum este, își desfășoară conținutul ideatic, forța de sugestie și puterea de transmitere a emoției, folosind versul clasic căruia i-a slăbit unele chingi ale canoanelor. Oscilând între dorința de a se sincroniza cu poezia occidentală, practicând uneori versul liber și tendința de a păstra specificul autohton, poeziile sale sunt străbătute de un fior poetic românesc cu rădăcini tradiționale, dar respiră un suflu nou. În versurile sale
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > COPII AI LACRIMII... Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 1712 din 08 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Copii ai lacrimii suntem cu toții, Pribegi în lumea asta trecătoare Și oscilăm între ce-i rău și bine... Ajută-ne, o, Maică-ndurătoare! Cu sfânta-Ți palmă mângâie-ne fața, Cu-ncredere să mergem mai departe, Învață-ne cântarea Ta divină, Ca de milostivire s-avem parte. La Tine vine sufletul când plânge
COPII AI LACRIMII... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374767_a_376096]
-
în ultima perioadă, mă aflam cred, în armonie cu mine, fără să mă intereseze cineva anume, eliberată de corsetul invizibil al conviețuirii în doi. În timp ce-mi beam cafeaua, am încercat să-mi planific câteva activități pentru acea zi, oscilând între a merge la cumpărături sau a pregăti pe îndelete prânzul. Nu era prima dată când eram indecisă, așa că eram obișnuită să amân luarea unei hotărâri imediate, știind că la momentul potrivit acest fapt se va întâmpla de la sine; chiar dacă
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371667_a_372996]
-
în glume spuse cu un farmec cuceritor, în spatele cărora era o persoană profund rațională și reflexivă, preocupată de rosturile existențiale mai adânci... Cu el, simțeam nordul moral al busolei stelare purtate la mână , brățară văzută doar de gând. Marele ac oscilând peste pragul Marelui Scut, pe care l-a trecut, îi aduce acum vibrația iubirii noastre , pe coarda unui timp înmiresmat de stele, într-un pelerinaj așa timpuriu , pe Calea Lactee. *** Și de data asta, îmi deschise ușa domnul Mitrea, căruia îi
CAP DE BOUR de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369152_a_370481]