1,318 matches
-
Nu am mai scris din 1994, decât vreo trei luni în 2005, iar Ultima cruciadă a fost ea comentată, de altfel în treacăt, în anul 2000, dar eu o scrisesem pe când eram medic de tabărĂ la Sinaia și stagiar la ospiciu, deci înainte de 1989. Nici nu ar fi apărut dacă nu conspira Monica Lovinescu cu Gabriel Liiceanu, ca un stimulent să mă reapuc eu de literatură, eu nu mai eram sigură că vreau să public romanul, mi se părea o versiune
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Era așezată pe un pat de spital fără nici un așternut, afară de două scînduri așezate pe zăbrelele patului. De altfel în celelalte camere, nu există nici un pat, arestații dorm pe jos. Întrebat de mine, de ce nu a internat-o într-un ospiciu pe Irina, tov. maior Fucks, mi-a răspuns că aceasta știe multe chestii de-ale Securității și, fiind nebună, le povestește și altora. I-am dat ordin ca imediat să fie scoasă din acea cameră și să se facă curățenie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și a viziunii, iar unii dintre ei, precum celebrul Robert Meyer, cel care a descoperit principiul conservării energiei care stă la baza Întregii științe moderne, a fost și de câteva ori condus, de prieteni, dar și de familie, la un ospiciu, unde se putea Întâlni cu alți „confrați Într-ale visării și ale posibilului”! Sau noi, romancierii, prozatorii, „constructorii de ficțiuni”, nemulțumiți mereu de ceea ce se Întâmplă În jurul nostru, lărgind cu Încăpățânare și nu de puține ori pervertind datele și criteriile
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
în curtea Profilaxiei. Acum barăcile erau aproape distruse, fiind întrebuințate de germani pentru prizonierii ruși bolnavi. Nu mai aveam mijloacele bănești să le repar. Le vândui deci Ministerului de Război ca magazii și primii propunerea Primăriei să ne instalăm în Ospiciul Czerlendi, golit mai demult de bătrâni prin mutarea lor la Azilul Regina Elisabeta. Mă dusei să vizitez acest spital. intervenții inamice După ce admirarăm proasta lui stare în loc de ce mă așteptasem să găsesc, ordine și curățenie, eram gata de plecare când
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
boli. Toate sursele istorice evocă sora în toate împrejurările și în diferitele incidențe medicale, fie chirurgicale (chirurgie mică), fie, în special, în bolile diferite care s-au împletit cu istoria acestor meleaguri. Instruite în anumite formațiuni de mănăstire uneori în ospicii, alteori în spitale sau bolnițe, profesiunea de soră medicală, fie călugăriță, fie (de prin secolul al XVIII-lea, în spitale) a fost definitiv consacrată în medicina timpului. În Iași au existat ospicii care, îngrijind femei sau copii, au constituit importante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Instruite în anumite formațiuni de mănăstire uneori în ospicii, alteori în spitale sau bolnițe, profesiunea de soră medicală, fie călugăriță, fie (de prin secolul al XVIII-lea, în spitale) a fost definitiv consacrată în medicina timpului. În Iași au existat ospicii care, îngrijind femei sau copii, au constituit importante școli de formare a sorei medicale. Călugărița în cazul activității de asistentă de mănăstire sau "civilă" putând fi căsătorită. Și salariate în centrele medicale (spitale, sanatorii, clinici, ospicii, școli) surorile medicale au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
În Iași au existat ospicii care, îngrijind femei sau copii, au constituit importante școli de formare a sorei medicale. Călugărița în cazul activității de asistentă de mănăstire sau "civilă" putând fi căsătorită. Și salariate în centrele medicale (spitale, sanatorii, clinici, ospicii, școli) surorile medicale au câștigat, cu timpul, un prestigiu consolidat. Nu avem, din păcate, evidențe nominale, dar știm că numărul surorilor medicale, numai în Iași, din consultarea unor surse și ele incomplete și disparate, era de peste 1000, răspândite la unitățile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de opt decenii, de la 227 paturi în 1757, la 470 paturi în 1850. Capacității de spitalizare a instituțiilor Spiri-doniei i se adaugă aceea a altor spitale, din afara ei, care, deși mai mici, și-au avut importanța lor. Așa au fost ospiciile de alienați, cu o capacitate totală aproximativ 150 de paturi 5 (la Neamțu, Golia, Adam), spitalele evreiești, și ele cu un total de cel puțin 150 de paturi 6 (la Roman, Botoșani, Fălticeni, Iași și Galați), ospiciul comunității eline din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Așa au fost ospiciile de alienați, cu o capacitate totală aproximativ 150 de paturi 5 (la Neamțu, Golia, Adam), spitalele evreiești, și ele cu un total de cel puțin 150 de paturi 6 (la Roman, Botoșani, Fălticeni, Iași și Galați), ospiciul comunității eline din Galați și câteva unități medico-sanitare ținând de Departamentul Justiției, precum casele de recluziune și de corecție de la Vaslui, Dobrovăț, Bisericani, Pîngărați e apărute în prima jumătate a secolului. Nu trebuie, desigur, omise nici amenajările balneare existente Șarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Beldiman), Fălticeni (familia Stamati), precum și altele, înființate ceva mai târziu, imediat după 1850: Hârlău (logofeteasa Pulcheria Ghica), Tătărași-Iași (logofătul Cantacuzino-Pașcanu), Vaslui (familia Drăghici), Bacău (Pavel Cristea). Inițiativei bisericești i se datorează deschiderea Spitalului din Roman, Spitalului din Tg. Neamț și ospiciile Neamțu și Golia. Obștea a înființat spitalul din Galați, iar Epitropia generală a Casei. Sf. Spiridon al doilea spital din Galați și spitalele din Focșani și Tg. Ocna. Domnitorul, din inițiativa personală, a înființat Instititutul gregorian din Iași (Maternitatea Ghica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Golia. Obștea a înființat spitalul din Galați, iar Epitropia generală a Casei. Sf. Spiridon al doilea spital din Galați și spitalele din Focșani și Tg. Ocna. Domnitorul, din inițiativa personală, a înființat Instititutul gregorian din Iași (Maternitatea Ghica Vodă) și Ospiciul Galata (Grigore Al. Ghica)7. Majoritatea acestor spitale, indiferent de împrejurările fondării lor, au devenit filiale ale Spiridoniei sau cel puțin au resimțit spiritul îndrumător al acesteia. Sub acest aspect, spitalul Sf. Spiridon din Iași s-a afirmat ca o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
dar tema a fost deja mult extinsă, conferind trecutului asistenței psihiatrice din țările române dimensiuni mult mai extinse decât cele cunoscute. În paginile următoare am încercat o trecere în revistă a evoluției asistenței psihiatrice de mănăstire (empirică, strict filantropică) spre ospiciile asistate de medici și, ulterior, organizate, legiferate, în spiritul criteriilor sanitare ale timpului, insistând cu precădere asupra aspectelor inedite. ASISTENȚA MEDICALĂ DE MĂNĂSTIRE Cele dintâi informații cu privire la asistența bolnavilor psihic oferită de mănăstirile din Moldova, deși încă disparate, atestă rolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
sub o formă ușor schimbată conținutul descântecelor. Avem însă și dovezi că bolnavii alienați găseau la mănăstire chiar adăpost. Această acțiune de asistență ambulatorie, dar și stabilă, la început a fost probabil neorganizată. Cu timpul, ea a condus însă la ospiciul de mănăstire, instituție asupra existenței căreia avem astăzi certitudini și al cărei rol de asistență publică nu este deloc discutabil, cum se întâmplă cu bolnițele de mănăstire. Reputația unor duhovnici și a unor icoane făcătoare de minuni a fost nucleul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mănăstire, instituție asupra existenței căreia avem astăzi certitudini și al cărei rol de asistență publică nu este deloc discutabil, cum se întâmplă cu bolnițele de mănăstire. Reputația unor duhovnici și a unor icoane făcătoare de minuni a fost nucleul viitoarelor ospicii. Izolarea altor mănăstiri ni se pare a fi avut și ea rolul ei căci, pe lângă mănăstirile mari, către care afluența publică era mare, au fost utilizate ca loc de adăpostire a bolnavilor unele mănăstiri mai mici, dar foarte izolate, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
oarecare sistematizare în această asistență, un început de specializare, constituind astfel o tradiție. Asistența psihiatrică de mănăstire, dar și de medicină generală a fost concentrată în Moldova în două mari centre, care au devenit în secolul al XIX-lea importante ospicii, Golia și Neamțu, și în câteva mănăstiri mai mici, specializate însă și ele în asistența alienaților, care au fost Schitul Adam și Mănăstirile Rașca, Văratec și Agapia. Primele două ospicii sunt cunoscute; despre celelalte avem informații foarte puține, în consecință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
centre, care au devenit în secolul al XIX-lea importante ospicii, Golia și Neamțu, și în câteva mănăstiri mai mici, specializate însă și ele în asistența alienaților, care au fost Schitul Adam și Mănăstirile Rașca, Văratec și Agapia. Primele două ospicii sunt cunoscute; despre celelalte avem informații foarte puține, în consecință, schițând istoricul celor dintâi, vom sublinia mai ales datele puțin cunoscute din evoluția ospiciilor de la Neamț și Golia; vom insista însă asupra ospiciului de la Adam, aproape necunoscut astăzi. În ordine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în asistența alienaților, care au fost Schitul Adam și Mănăstirile Rașca, Văratec și Agapia. Primele două ospicii sunt cunoscute; despre celelalte avem informații foarte puține, în consecință, schițând istoricul celor dintâi, vom sublinia mai ales datele puțin cunoscute din evoluția ospiciilor de la Neamț și Golia; vom insista însă asupra ospiciului de la Adam, aproape necunoscut astăzi. În ordine cronologică, aflăm că în secolul al XVI-lea exista la mănăstirea Golia (care a fost înființată înainte de 1546) o icoană a Sfintei Maria, reputată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Mănăstirile Rașca, Văratec și Agapia. Primele două ospicii sunt cunoscute; despre celelalte avem informații foarte puține, în consecință, schițând istoricul celor dintâi, vom sublinia mai ales datele puțin cunoscute din evoluția ospiciilor de la Neamț și Golia; vom insista însă asupra ospiciului de la Adam, aproape necunoscut astăzi. În ordine cronologică, aflăm că în secolul al XVI-lea exista la mănăstirea Golia (care a fost înființată înainte de 1546) o icoană a Sfintei Maria, reputată a vindeca pe epileptici și pe nebuni. Paul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
era și ea mai veche la mănăstirea care adăpostea reputata icoană. Cu timpul, adunându-se probabil tot mai multă lume, venind tot mai mulți alienați, s-au rezervat câteva chilii în curtea mănăstirii pentru găzduirea acestora, ajungându-se astfel la " Ospiciul de nebuni de la Golia". Mănăstirea Neamț avea și ea faima de a vinde-ca alienații. Același proces a condus și acolo la înființarea unui ospiciu de nebuni. După cum ne informează P. Zosin la 1779, un stareț, Paisie, a organizat la Mănăstirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
alienați, s-au rezervat câteva chilii în curtea mănăstirii pentru găzduirea acestora, ajungându-se astfel la " Ospiciul de nebuni de la Golia". Mănăstirea Neamț avea și ea faima de a vinde-ca alienații. Același proces a condus și acolo la înființarea unui ospiciu de nebuni. După cum ne informează P. Zosin la 1779, un stareț, Paisie, a organizat la Mănăstirea Neamț o "bolniță a bătrânilor" și, în același timp, separat de aceasta, chilii pentru "mireni parte bărbătească cu feluri de neputinți și de duhuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de neputinți și de duhuri necurate pătimând, și având unde-și pleca capul... de la trapeza de obște îi hrănea și ședea pe cât voia, unia și până la moarte". Reținem de aici un fapt care ni se pare caracteristic. Și anume, că ospiciul apare ca o creație spontană din inițiativă locală, corespunzând, ca și în cazul ospiciului Golia, unor necesități determinate de mulțimea alienaților care se perindau pe acolo; rezultă încă un aspect important, acela al caracterului de azil pentru "cei neavând unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
trapeza de obște îi hrănea și ședea pe cât voia, unia și până la moarte". Reținem de aici un fapt care ni se pare caracteristic. Și anume, că ospiciul apare ca o creație spontană din inițiativă locală, corespunzând, ca și în cazul ospiciului Golia, unor necesități determinate de mulțimea alienaților care se perindau pe acolo; rezultă încă un aspect important, acela al caracterului de azil pentru "cei neavând unde-și pleca capul" și pe care "trapeza de obște îi hrănea" și care "ședea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
până la moarte". Erau, deci, niște adăposturi pentru cei cu "feluri de neputință și de duhuri necurate pătimind", cu un caracter mai mult azilar decât spitalicesc. Multe mănăstiri din Moldova ofereau astfel de adăposturi, dar numai puține s-au evidențiat ca ospicii de alienați. Reproducem o serie de fragmente extrase din documente de arhivă, inedite, în scopul de a demonstra afirmațiile de mai sus. Cu toate că ospiciul mănăstirii de la Neamț exista de aproape 6 decenii, în perioada 1840-1850 mulți bolnavi erau îndrumați spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
spitalicesc. Multe mănăstiri din Moldova ofereau astfel de adăposturi, dar numai puține s-au evidențiat ca ospicii de alienați. Reproducem o serie de fragmente extrase din documente de arhivă, inedite, în scopul de a demonstra afirmațiile de mai sus. Cu toate că ospiciul mănăstirii de la Neamț exista de aproape 6 decenii, în perioada 1840-1850 mulți bolnavi erau îndrumați spre alte mănăstiri, ca urmare, după părerea noastră, a unor tradiții vechi sau poate a condițiilor foarte proaste existente atunci la ospiciul Neamț. (În 1855
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mai sus. Cu toate că ospiciul mănăstirii de la Neamț exista de aproape 6 decenii, în perioada 1840-1850 mulți bolnavi erau îndrumați spre alte mănăstiri, ca urmare, după părerea noastră, a unor tradiții vechi sau poate a condițiilor foarte proaste existente atunci la ospiciul Neamț. (În 1855 protomedicul Ludovig Steege solicita chiar un local nou pentru ospiciile de la Neamțu și Golia "din cauza lipsei de igienă și a tratamentului inuman".) Astfel, la 6 mai 1847, Inspectoratul General al Miliției, face cunoscut Î.P.S. Mitropolit al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]