1,898 matches
-
mod subversiv poziția meritată și cu drept câștigată de d. general Manu. Întâia oară pare că s-ar fi interpus M. Sa Regele. De astă dată însă - în preziua plecării M. Sale, fără considerare pentru starea de sănătate și de osteneală a monarhului - s-a supus semnăturii sale liste lungi de numiri (66 de decrete cu sute de nume proprii) cari la drept vorbind pun toată puterea armată în mâna d-lui Brătianu și a oamenilor săi. Tot cu această ocazie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cel Nou? Se grăbi să ajungă în Camera Ouălor. Acolo, într-un colț, existau câteva mașinării, unele dintre ele la fel de vechi ca și Abația. Scopul lor era să permită citirea documentelor vechi, scrise pe vremea când Abații își mai dădeau osteneala să lase urmașilor lor fel de fel de mărturii sau de gânduri. Radoslav nu fusese niciodată un împătimit al mașinăriilor acelora, fiindcă crezuse mereu că sarcina Abației e aceea de a scruta viitorul, fără a crede prea mult în dogma
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
L-ai recunoscut? întrebă calm guvernatorul. ― A aparținut unui Abate respectat și a fost furat acum mai bine de douăzeci de generații în timpul unei schisme... Ni se predă la școală cum putem să îl recunoaștem... Nici măcar nu v-ați dat osteneala să îl modificați, să îl camuflați cumva. ― Aaa, contrabandiștii de la care l-am cumpărat uitaseră de el. Nimeni nu le ceruse vreodată așa ceva. Sunt convins că nici nu credeau că poate fi folosit. Isidor schiță semnul cercului asupra lui Crey
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
afli destinul celorlalți! E limpede că există o forță imensă care a plănuit trezirea voastră și care v-a rezervat o menire importantă. Care să fie oare? Sau nu. De fapt, știi că nimeni nu și-ar fi dat atâta osteneală dacă nu ar fi vrut să vă pună să faceți ceea ce știți cel mai bine: să luptați împotriva lui Dumnezeu. Te întrebi însă dacă ești singur în Univers... Dacă nu cumva sub alți sori, poate albaștri, poate mov, se află
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Această mîndrie colegială trebuie să se bazeze pe o oarecare experiență, iar în fața apelurilor la responsabilitate a atîtor intelectuali iluștri, mediologul-muscă fină ezită între La Fontaine și bărzăunul său "După destulă străduință, muscoiul se fălește (...) Acum, domnilor cai, plătiți-mi osteneala" și "puterea muștelor" a lui Pascal " Ele cîștigă bătăliile, ne împiedică să reacționăm, ne rod trupurile". Mediologul respectă totul, chiar și pe nătărăi. El știe din experiență că un cuvînt bîzîit din pledoaria unui procuror se poate transforma în glonte
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
bine pusă de către Marx. Amintind cele două soluții, cea revoluționară marxistă ș( cea capitalist reformatoare, el arăta: " Se (nțelege că burghezii au ales mijlocul din urmă, arunc(nd colb (n ochii săracilor, făc(ndu-i să creadă că-și dau mare osteneală pentru a le ușura ticăloșia, v(r(ndu-i (n case de muncă ș( astfel paraliz(nd răul care amenință veșnic clasa domnitoare" (Dobrogeanu Gherea, 1976: 232, vol. 1). Gherea era convins că socialismul științific, tocmai datorită abordării de tip pozitiv
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
săvârșit păcatul, să ne căim și să încercăm să ne eliberăm de el tot cu atâta tărie și intensitate cu care am păcătuit. „Cel ce a slujit până la săturare plăcerilor trupului și faptelor lui are trebuință și de săturarea cu ostenelile nevoinței în sudorile grelei pătimiri. În felul acesta va alunga săturarea prin săturare, plăcerea prin durere, tihna prin ostenelile trupului și va afla săturarea veseliei și a bucuriei spre odihnă. Prin aceasta se va desfăta și de curăția bunei miresme
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
cu care am păcătuit. „Cel ce a slujit până la săturare plăcerilor trupului și faptelor lui are trebuință și de săturarea cu ostenelile nevoinței în sudorile grelei pătimiri. În felul acesta va alunga săturarea prin săturare, plăcerea prin durere, tihna prin ostenelile trupului și va afla săturarea veseliei și a bucuriei spre odihnă. Prin aceasta se va desfăta și de curăția bunei miresme și a nevoinței și se va bucura de plăcerea de negrăit a roadelor nemuritoare ale Duhului<footnote Cuv.Nichita
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
va bucura de plăcerea de negrăit a roadelor nemuritoare ale Duhului<footnote Cuv.Nichita Stithatul, Cele 300 de capete, suta întâi, cap. 86, în Filocalia, vol.VI, Edit. Humanitas, București, 1997, p. 220 footnote”. De păcat ne curățim fie „prin osteneli de voie, sau prin necazuri fără de voie<footnote Ibidem, suta a doua, cap. 9, p. 230 footnote>”, în cazul celor din urmă, atunci când nu cârtim înaintea lui Dumnezeu. Dacă nu ne curățim prin osteneli de bunăvoie, vin cele fără de voie
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
De păcat ne curățim fie „prin osteneli de voie, sau prin necazuri fără de voie<footnote Ibidem, suta a doua, cap. 9, p. 230 footnote>”, în cazul celor din urmă, atunci când nu cârtim înaintea lui Dumnezeu. Dacă nu ne curățim prin osteneli de bunăvoie, vin cele fără de voie, acestea fiind absolut necesare pentru purificarea noastră. Pe măsura luptei noastre ne va ajuta și harul lui Dumnezeu, căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar nici nu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
săvârșit păcatul, să ne căim și să încercăm să ne eliberăm de el tot cu atâta tărie și intensitate cu care am păcătuit. „Cel ce a slujit până la săturare plăcerilor trupului și faptelor lui are trebuință și de săturarea cu ostenelile nevoinței în sudorile grelei pătimiri. În felul acesta va alunga săturarea prin săturare, plăcerea prin durere, tihna prin ostenelile trupului și va afla săturarea veseliei și a bucuriei spre odihnă. Prin aceasta se va desfăta și de curăția bunei miresme
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
cu care am păcătuit. „Cel ce a slujit până la săturare plăcerilor trupului și faptelor lui are trebuință și de săturarea cu ostenelile nevoinței în sudorile grelei pătimiri. În felul acesta va alunga săturarea prin săturare, plăcerea prin durere, tihna prin ostenelile trupului și va afla săturarea veseliei și a bucuriei spre odihnă. Prin aceasta se va desfăta și de curăția bunei miresme și a nevoinței și se va bucura de plăcerea de negrăit a roadelor nemuritoare ale Duhului<footnote Cuv.Nichita
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
va bucura de plăcerea de negrăit a roadelor nemuritoare ale Duhului<footnote Cuv.Nichita Stithatul, Cele 300 de capete, suta întâi, cap. 86, în Filocalia, vol.VI, Edit. Humanitas, București, 1997, p. 220 footnote”. De păcat ne curățim fie „prin osteneli de voie, sau prin necazuri fără de voie<footnote Ibidem, suta a doua, cap. 9, p. 230 footnote>”, în cazul celor din urmă, atunci când nu cârtim înaintea lui Dumnezeu. Dacă nu ne curățim prin osteneli de bunăvoie, vin cele fără de voie
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
De păcat ne curățim fie „prin osteneli de voie, sau prin necazuri fără de voie<footnote Ibidem, suta a doua, cap. 9, p. 230 footnote>”, în cazul celor din urmă, atunci când nu cârtim înaintea lui Dumnezeu. Dacă nu ne curățim prin osteneli de bunăvoie, vin cele fără de voie, acestea fiind absolut necesare pentru purificarea noastră. Pe măsura luptei noastre ne va ajuta și harul lui Dumnezeu, căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar nici nu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
putință pentru ca nici una să nu-și cunoască copilul propriu. Vor aduce și alte femei ce au lapte, dacă mamele nu sunt de ajuns. Se vor îngriji de toate acestea, pentru ca copiii să sugă cât timp trebuie, iar veghea și celelalte osteneli le vor lăsa în seama dădacelor și a doicilor. Ușor le mai e cu copiii femeilor de paznici! - zise el. E și normal - am spus eu. Să parcurgem însă punctul următor pe care l-am stabilit. Am afirmat că e
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
înalt de inteligență (150), în mod surprinzător, rezultatele școlare ale celor două grupuri erau în aceeași măsură superioare celor obținute de elevii școlii, în general. McNemar (1964), într-o critică tăioasă, a afirmat că, dacă autorii și-ar fi dat osteneala să prezinte corelațiile dintre IQ, creativitate și rezultatele școlare ale întregului grup, ar fi reieșit că „talentul creativ nu este la fel de important ca IQ-ul pentru rezultatele școlare - adică tocmai opusul poziției lor” (p. 879). Getzels și Jackson (1962) au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de structură imposibil de neutralizat: creștere, diferențiere și ierarhizare. Mesajul sociologiei pare, în această privință, foarte pesimist, sugerând în fond, concepția arhicunoscută conforma căreia „cu cât se schimbă mai mult, cu atât e mai la fel ca înainte”. Oare merită osteneala, se vor întreba unii, să elaborăm o întreagă știință a vieții în societate pentru a ajunge la concluzii atât de puțin încurajatoare pentru oamenii de azi atât, de atașați ideilor de dreptate și progres? Cu siguranță că sociologia ignoră ceea ce
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Relația sexuală este numită Plăcerea paradisului. Ea se numește și acclivitate, un neologism care le permite adepților Spiritului Liber să vorbească într-un mod care să le garanteze liniștea, securitatea. Ideea? Orice practică sexuală creează o ascensiune, singura care merită osteneala și care merită să te ocupi de ea. Citind printre rândurile documentului care relatează desfășurarea procesului său, se pare că Willem practică o sexualitate fără emisie de spermă - asemeni lui Adam din paradis! Adică un fel de tantrism belgian care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de ce Democrit materialistul și Aristip hedonistul, cei doi mari dușmani teoretici ai lui Platon, nu figurează nicăieri în operă ca interlocutori credibili... închiși în această caricatură, cei doi hedoniști de paie - Philebos și Protarh - nu merită, evident, nici o clipă de osteneală... Dacă trebuie să suporte reproșul de a fi celebrat animalul ca model filosofic, dacă trebuie să rămână muți în fața abilității dialectice și pline de viclenie a interlocutorului lor, apărut pe scenă în veșmintele sale cele mai frumoase, dacă servesc doar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
situăm dincolo de circumspecția lui față de chestiunile referitoare la interesele generale ale colectivității; dar păstrăm în minte lecția politicului văzut ca un domeniu în care suma neplăcerilor se arată a fi cel mai adesea superioară cantității de satisfacții obținute. Nu merită osteneala să te implici: idealul îgrec) constă în a te ține la distanță, realul îroman) nu exclude posibilitatea unui anumit fel de tovărășie de drum între filosofie și politică. Nu că filosoful ar trebui să prefere acțiunea publică în locul efortului îndreptat
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pe durata polemicii și eventual încă o vreme. Deci ceea ce îmi propune Sașa Ivasiuc nu e, cel puțin deocamdată, o polemică, ci o dispută, adică un „turnir” intelectual. Ne vor judeca doamnele din loji și publicul, dacă-și vor da osteneala să ne urmărească; vom ieși, sper, și unul și altul nevătămați. Într-o dispută se poate întâmpla, după firile oamenilor, să se mai ridice uneori și tonul, sau să intervină mici maliții, dar nu de natură să ofenseze durabil, deteriorând
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ceea ce am numit bibliotecă virtuală. În microcosmosul intelectual pe care Îl descrie romancierul, contează numai poziția socială a diferiților participanți. Cărțile ca atare, reduse la stadiul de fantome, nu intervin, și nimeni - critic sau editor - nu Își dă, de altfel, osteneala să le citească Înainte să-și dea cu părerea despre ele. Înlocuite de niște obiecte intermediare, ele nu sunt obiectul dezbaterii, ceea ce conturează raportul instabil dintre forțele sociale și cele psihologice. Ca și În jocul lui Lodge, rușinea rămâne un
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
este permis mult trebuie să-și Îngăduie puțin. (Cu cât i se facilitează, de exemplu, cuiva accesul la putere, cu atât acesta trebuie să facă dovada că este În stare să abuzeze mai puțin de ea.) „Nimeni nu-și dă osteneala să convingă atunci când poate să poruncească.” (Cl.A. Helvétius) Un răspuns echivoc ne scutește să mințim. Într-adevăr, un răspuns ambiguu poate căpăta valoarea unei atitudini diplomatice atunci când ne ferește să exprimăm o opinie tranșantă față de o situație care, prin
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În alte părți ca să vadă cum se Înfățișează fiecare Într-o socoteală fără părtinire și fără greș, ei țintesc America”. Considerațiile marelui istoric erau adresate comunității românilor din America, „țara În care vă aflați voi, fraților, și căpătați cinstit răsplata ostenelilor voastre cinstite”. Nimeni nu se mai Îndoiește astăzi de adevărul sintagmei axiomatice potrivit căreia „America este o țară de imigranți”. Se recunoaște, unanim, că „America was built by immigrants. From Plymouth Rock in the seventeenth century to Ellis Island in
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
supreme, cum va face Miron Costin. Îi convine ipostaza de scriitor, de cărturar (inventator al unor sisteme complicate de datare și utilizator al unui nomenclator de demnități bizantine) ce nutrește simpatii și antipatii. Nu îi lipsește însă măsura. Cheltuiește multă osteneală pentru edificarea elogiului, dar nu transformă istoria vieții și întâmplărilor lui Petru Rareș într-o hagiografie. El face din Rareș o figură exemplară, dar îl păstrează în rândul oamenilor, nu îl suie, forțând, pe o platformă unde insul să comunice
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]