4,332 matches
-
cu destulă dezinvoltură. Este îndemnat de o atitudine prezentă încă din etapa selecției faptelor și care ar declara un soi de simpatie rezervată celor „săraci și împresurați de bir și năpăști” - în fapt un exercițiu retoric lipsit de substanță -, o ostilitate față de suzeranul de la Stambul - și ea de o descurajantă superficialitate, mai mult cârteală de rutină -, cât și o mult comentată „grecofobie” ce îi are în vedere, selectiv, doar pe cei ce descindeau lacomi de la Țarigrad în suita unor voievozi la fel de
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
de adâncime. Raționamentul ar fi următorul: datorită familiarității, a contactului fizic și afectiv dintre mamă și fiu, acesta din urmă are puternice propensiuni sexuale față de mama sa. El vede însă că tatăl se bucură de privilegiile erotice, de unde gelozie și ostilitate față de propriul tată, dar și teamă față de el, pentru că îl simte mai puternic. Soluția este să-și reprime impulsul incestuos. Acesta trece în subconștient, de unde însă lucrează în continuare. Psihicul dezvoltă atunci, ca o formă de apărare, ostilitatea față de incest
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
gelozie și ostilitate față de propriul tată, dar și teamă față de el, pentru că îl simte mai puternic. Soluția este să-și reprime impulsul incestuos. Acesta trece în subconștient, de unde însă lucrează în continuare. Psihicul dezvoltă atunci, ca o formă de apărare, ostilitatea față de incest. Recurgând la istoria evoluției speciei umane, S. Freud conchide că impulsul incestuos este înnăscut, dar la un moment dat pe scara dezvoltării umanității s-a produs o schimbare, iar tabuul de incest s-a înscris în ereditarul uman
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de trei zile înaintea nunții. O excelentă caracterizare socioantropologică a nunții din centrul Transilvaniei (Valea Frumoasei) este făcută de Achim Mihu (1983). Există însă populații, e adevărat că foarte puține, unde inclusiv desfășurarea căsătoriei este un prilej de ceartă și ostilitate fizică. La gusii din Kenya, familiile mirelui și miresei, rivale cu mult înaintea evenimentului, se jignesc și se bat chiar lângă patul noilor căsătoriți, inclusiv când aceștia sunt în toiul coitului (LeVine, LeVine, 1963). Ceremoniile însoțite de tensiuni și conflicte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ceea ce înseamnă nu numai că ea își iubește soțul, dar știe că și acesta o iubește. Am afirmat (vezi și 6.5 .) că dragostea e greu de conceput în afara reciprocității. Se pare că dacă ea există, înfrânge și suferințele și ostilitățile fizice. La întrebarea „Ce fel de dragoste e aia cu bătaie?”, cei care sunt în această situație spun că nu e simplă, dar că ea există, iar când unul dintre parteneri moare, celălalt îl regretă, deși declară că atunci când încasa
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Aproape fiecare membru al familiei vitrege a pierdut o persoană apropiată (prin despărțire ori moarte), copiii, unul sau amândoi părinții, un partener conjugal. Fără să vrea, ei aduc în familia reconstruită sentimente de durere, de regrete, chiar de mânie și ostilitate. • Când termină divorțul, unul dintre părinții biologici este în afara familiei. Indiferent dacă acesta acceptă suportul moral și material al noii familii a copilului său sau este de la început „pornit” împotriva ei, el poate ajunge repede la gelozie și conflict atât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mult în cele vitrege. Cercetările au dovedit că este destul de frecvent fenomenul conform căruia cu cât mama se străduiește să fie mai amabilă, duioasă, caldă față de copiii vitregi, cu atât aceștia o tratează cu o mai mare suspiciune și chiar ostilitate, judecând că ea face toate acestea doar cu scopul de a da impresia că o înlocuiește cu succes pe „adevărata” lor mamă. Pe de altă parte, în special când femeile sunt casnice, lor le revine sarcina de a-i educa
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din adopție, însămânțare artificială sau relații heterosexuale anterioare (Bolte, 1998). Dacă subzistă reticența față de orientarea homosexuală și dacă ea este și mai manifestă când e vorba de oficializarea căsătoriilor între persoane de același sex, îngrijorarea crește și aproape că devine ostilitate în legătură cu existența copiilor în cuplurile de homosexuali. Argumentele celor care se opun creșterii și educării copiilor în familii de homosexuali încep de la unele foarte generale și mai mult moralizatoare, de factură tradițional-religioasă. Se spune, bunăoară, că din moment ce nu conține o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
elimine sau să alineze respectivele traume și să recâștige încrederea și prețuirea de sine. 10.5.2. Terapie și autoterapietc " 10.5.2. Terapie și autoterapie" Dragostea pasională, întreținută de incandescența și idealismul tinereții, dacă nu trece în indiferență sau ostilitate, capătă oricum forme mai benigne. În forme mai așezate, ea persistă și sunt cupluri unde niciodată nu apar probleme serioase în raporturile afective. Dar la majoritatea apar, tot așa cum mulți găsesc și mijloace de a le rezolva, prin formule și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ale tinerei republici. Politica externă americană, Înainte de cele două războaie mondiale, a fost Întotdeauna expansionistă În continentele americane și izolaționistă În restul lumii. Statele Unite ale Americii nu au intrat În primul război mondial până În 1917, la trei ani de la Începutul ostilităților și cu numai un an Înainte de terminarea conflictului. Asemănător, Statele Unite ale Americii s-au alăturat Aliaților În al doilea război mondial la doi ani de la Începutul acestuia și atunci numai după atacul japonez surpriză asupra flotelor navale și aeriene americane
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
poate Europa să prevină alte conflicte gen Bosnia sau Kosovo În viitor? Patten spune că răspunsul este ducerea unei politici de prevenire antrenarea regiunilor și țărilor aflate În conflict Într-un dialog eficient și cooperare activă cu Uniunea Europeană Înainte de Începerea ostilităților. „Aceasta necesită - a spus Patten - folosirea schimburilor, ajutorului extern, cooperării În domeniul mediului, politicii În domeniul competiției etc., care țin de competența comunității”42. Ca și Prodi, Patten crede că Uniunea Europeană trebuie să folosească experiența regională de cooperare multilaterală pe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
tip de forțe militare - unul dedicat rezolvării conflictelor și menținerii păcii -, Europa a avut, În cel mai bun caz, rezultate mixte. În general, forțele europene s-au dovedit deficitare În cazul intervențiilor În conflicte și În ceea ce privește abilitatea de a opri ostilitățile, dar au fost mai eficiente În menținerea pacii odată ce ostilitățile erau Încheiate. Intervenția În conflictul din Bosnia În 1992 și În războiul din Kosovo la sfârșitul decadei anterioare au fost jenante. Forțele militare europene s-au dovedit lipsite de puterea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
păcii -, Europa a avut, În cel mai bun caz, rezultate mixte. În general, forțele europene s-au dovedit deficitare În cazul intervențiilor În conflicte și În ceea ce privește abilitatea de a opri ostilitățile, dar au fost mai eficiente În menținerea pacii odată ce ostilitățile erau Încheiate. Intervenția În conflictul din Bosnia În 1992 și În războiul din Kosovo la sfârșitul decadei anterioare au fost jenante. Forțele militare europene s-au dovedit lipsite de puterea necesară ca să-și impună voința asupra armatei de adunătură a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
voința asupra armatei de adunătură a liderului sârb Slobodan Miloseviå. În special conflictul din Kosovo a fost penibil pentru comandă militară europeană. Este puțin probabil că Europa ar fi fost În stare să adune suficiente forțe militare, pentru a opri ostilitățile, fără intervenția militară a Statelor Unite ale Americii. A fost umilitor să se bazeze pe forța militară americană, pentru ceea ce reprezenta În esență o acțiune militară restrânsă. Dacă Europa nu putea să mențină pacea la periferia ei, Împotriva unui inamic nu tocmai formidabil
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și europenii reprezintă două concepții foarte diferite despre modul În care trebuie condusă politica externă și de securitate. Europenii caută securitatea În interiorul legii internaționale și, În mod special, În legile care guvernează drepturile universale ale omului. Țelul este să minimalizeze ostilitățile Între inamici și să folosească intervențiile militare În mod selectiv pentru a separa forțele În conflict. Uniunea Europeană pune accent pe rezolvarea conflictelor și nu pe victoria militară. Folosește ajutorul economic ca o metodă de a-i Împuternici pe cei săraci
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al literaturii române de condamnare a războiului, versurile sale oferind imaginea unui prim material, insuficient prelucrat artistic, regăsit în poeziile de gen ale lui Camil Petrescu. Dacă proza și mai ales versurile i-au fost comentate în câteva cazuri cu ostilitate explicită, autorului reproșându-i-se „brutalitățile senzuale”, „decadentismul modern”, „nota morbidă”, „indiferentismul estetic”, „nihilismul formei” și chiar „denigrarea neamului” prin zugrăvirea procesului de dezumanizare la care este supus luptătorul din tranșee, dramaturgia - Omul de prisos (1921), Teatru. Creditorii, Șacalii, Turmele
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
Oceania) nu-și iau sugarii cu ele atunci când se duc la lucru, aceștia rămânând cu alți membri ai familiei. Hrănirea lor de către mamă - și implicit interacțiunea biopsihică stabilită cu ea - este redusă și intermitentă. Efectele frustrării orale (printre care și ostilitatea față de mamă) prezente în copilăria mică ar explica, în viziunea psihanalistă, manifestările oarecum bizare ale personalității adulte de mai târziu. Interpretărilor psihodinamice de factură freudistă li se poate da un anume credit, dar e nevoie și în acest caz de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fizică presupune riscuri. S-a dovedit și statistic că aceste riscuri sunt mai ridicate când altercația are loc între membrii familiei. De aceea, inclusiv polițiștii știu că se expun mult mai serios la pericole atunci când sunt solicitați să intervină în ostilitățile domestice decât între străini (Baron și Byrne, 2000). Ultima fază înainte de acțiunea efectivă este decizia pentru o variantă sau alta de ajutorare. În aproape orice împrejurare ce implică ajutor există două modalități fundamentale de intervenție: a acționa direct (aperi pe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
șocurilor primite de la ei (de la oponenți). Studii de specialitate sugerează că oamenii diferă semnificativ între ei în atribuirea sau nu a intențiilor de agresivitate din partea celorlalți. La unii dintre noi este prezent ca o trăsătură de personalitate biasul (distorsiunea) atribuirii ostilității (Dodge et al., 1986), adică o adevărată obsesie că orice neplăcere din partea altora a fost cu intenție. Nu se profesează dubii cât de mici în legătură cu acțiunile altora și deseori se răspunde cu mânie și agresivitate. Factorii de mediu fizic au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sistemului neuropsihologic inducând surescitare (arousal); 2) modificarea stării afective datorate unor trăiri și sentimente ostile, marcate de cele mai multe ori și în expresia facială; 3) apariția în sistemul cognitiv a gândurilor ostile, aducerea în memorie, aproape instantaneu, a informațiilor legate de ostilitate, formularea intențiilor și mijloacelor de răspunsuri agresive. Declanșarea efectivă a procedurilor agresive depinde de felul în care indivizii interpretează situația în care intră și de estimarea mai deliberată sau aproape spontană a factorilor restrictivi (capacitățile de ripostă ale adversarului, prezența
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și astfel nejustificată. Or, această cultură poate fi învățată. Învățată în timp, inclusiv prin a practica mai asiduu prezumția nevinovăției în mai micile sau mai marile neplăceri pe care ni le produc semenii noștri. În loc de a merge pe linia atribuirii ostilității, e recomandabil ca, până la proba contrară, să facem preatribuiri de neintenționalitate (Zillmann, 1993) a unor acte. Putem învăța și să ne reamintim, ori de câte ori venim în contact cu ei, că anumiți oameni ne irită nu pentru a ne provoca o stare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
categorizare socială, de autoidentificare și heteroidentificare. De aceea, de la începutul lansării acestui binom conceptual de către W. Summer (în 1906), s-a pus accent pe analiza mecanismelor și efectelor drasticei categorizări în „noi” și „alții”, autorul american afirmând, printre altele, că ostilitatea față de out-group este proporțională cu intensitatea coeziunii în in-group. Chiar dacă nu ajunge în formă de ostilitate, mândria de „noi”, acompaniată adesea de o implicită sau expresă desconsiderare a celorlalți, este vizibilă începând de la grupurile familiale, trecând prin cele de frății
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Summer (în 1906), s-a pus accent pe analiza mecanismelor și efectelor drasticei categorizări în „noi” și „alții”, autorul american afirmând, printre altele, că ostilitatea față de out-group este proporțională cu intensitatea coeziunii în in-group. Chiar dacă nu ajunge în formă de ostilitate, mândria de „noi”, acompaniată adesea de o implicită sau expresă desconsiderare a celorlalți, este vizibilă începând de la grupurile familiale, trecând prin cele de frății și găști, comunitare și profesionale, până la etnii și națiuni - semnificativ fiind în acest sens fenomenul de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de membrii in-group-ului și gradul de amenințare din partea out-group-ului percepută de membrii in-group-ului asupra evaluării membrilor out-group-ului, s-a recurs la chestionarea mai multor sute de studenți ruși cu privire la trei out-group-uri (georgieni, moldoveni, ucraineni), solicitându-li-se să evalueze: caracteristicile „ostilitate”, „prietenie”, „inteligență”, „lăcomie”, cât de mult seamănă aceștia cu ei, iar, la finalul chestionarului, în ce măsură reprezintă ei o amenințare pentru Rusia (fie externă, fie ca participanți la violență în cadrul granițelor rusești). S-a constatat că, în acord cu ipoteza inițială
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a antagonismelor intergrupale psihosociologia se servește tot mai consistent de cercetări nonexperimentale. De altfel, însuși G.W. Allport - cel care a lansat deja clasica și mult invocata ipoteză a contactului (1954), potrivit căreia contactul intergrupal elimină sau reduce prejudecățile și ostilitățile dintre grupuri - afirmă, la modul teoretic, că ea se validează doar în anumite condiții (vezi și Stephan și Stephan, 1984; Capozza și Volpato, 1997): contactul are eficiență antidiscriminatorie dacă este orientat înspre atingerea unor obiective comune grupurilor în cauză, deci
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]