8,628 matches
-
să fi trecut acum cu bine de cercul șopârlelor-tegu-negre. șase în al patrulea loc: înveți să fii elegantă de la cerul tău, cel de deasupra cerului celorlalți, care orga nizează constelații cu o geometrie ezoterică, de la tigrul qilin, tigrul alb care pășește în urma ta legănându-și alura de val suplu, înalt, de la ritmul perfect al cadenței furnicilor albe vindecătoare, de la opturile de fericire desenate în aer de săndăluțele tale zburătoare, de la petuniile magice, ale căror clopote dansează în adierea khamsinului, vântul cald
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de pisică în nopțile care deveniseră un lătrat asurzitor zăpezi grele au rupt acoperișurile făcute din dansurile adolescenței mele. adesea mi-am privit inima scoțând fum pe grătarul zilelor fără sens am simțit cărbunii încinși mușcând din tălpile mele care pășesc ușor să nu deranjeze pe nimeni căpșunile speranțelor mele, culese cu grijă au fost trecute fără milă printr-o mașină de tocat. eroul meu alchimist, iluzionist, spiritist recompune-mă în întregul vieții tale, adună-mă în căușul palmelor tale. cu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
tale se remediază, se restituie dragostei tale. șase deasupra: traversezi fluviul în vremea inundațiilor, însă covorașul de papură albă al grădinii tale se așterne în fața ta, plutitor ca o masă de aer, nu se afundă sub tălpile tale ușoare, poți păși din tine către tine în mare siguranță. copilărie, dulap de tablă albă când eram foarte mică am locuit, împreună cu mama, într-un mic dispensar pe un raft al dulapului de tablă albă cu medicamente îmi țineam hainele, pe altul păpușile
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
căprui mari, de copil poartă un nume. oh, ce calde sunt păturile cu care m-ai învelit tu, shangdi di liwu mi-e atât de cald și bine încât mi s-a făcut foame din nou. șase în primul loc: pășești cu sporită atenție prin peșteri subterane, este întuneric ca în centrul pământului, încerci să pipăi cu tălpile tale bătătorite pe unde să calci mai bine, se aude un susur cu ecou abisul pe care nu îl poți localiza, ocolești stalagmitele
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
îți e rău: numai terenul și clima te pot ajuta. dacă remușcările tale vor dispărea și vei purta rochia albă subțire, vei reuși să te faci nevăzută, vei reuși să evadezi din privirea amenințătoare a dușmanului tău, vei reuși să pășești către gră dina paradiziacă a dragostei celei noi, cu gust de migdale și de prune uscate, vei reuși să te transformi o vreme într-o libelulă pe care sabia nu o poate tăia pentru că aerul bătut de aripile ei se
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
a iubit pentru că nu te-ai întors în șesul moabiților, cel care te va trece poarta de aur în brațe. vederea dublă a dragostei mele azi văd dalinian, cum viața își ia zborul și pantofii din strada pe care ai pășit tu, luo na. rinocerii îți împung palma dreaptă să îți atragă atenția de vată de zahăr că nu am fi ajuns aici fără discursul meu de cristal, luo na, și fără capacitatea ta de rachetă nucleară explodând în mine, adică
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
talpă, grăsimea galbenă este bula lui bichat, desprinsă de pe craniul pe care plutești tu, cobori de pe zigomaticul fragil al bărcii tale de ocazie, unde ai întins vestuța ta de pluș kaki între două așchii de os, în așteptarea vânturilor tandre, pășești treptele către orbita colțuroasă unde poți să îți organizezi culcușul, pui desaga-fără-fund sub cap, te ghemuiești, în cele din urmă adormi. chiar și cel mai puternic prințișor, când călătorește singur, întâmpină greutăți, inclusiv sub formă de întinderi de apă. nouă
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cu care ai învățat să vezi cerul tău, de deasupra cerului celorlalți, și te agăți de steaua cea mai strălu citoare din cele șapte constelații, ea este o stea căzătoare, te trage afară din hățișuri, poți din nou respira, poți păși. șase deasupra: înaintezi fără strigăt, fără plânset, adormi și visezi în mersul tău lin, precum soldații, ți se arată înainte prințesa ta strălucitoare, luo na, care înfață cuibușorul ei cald, în care te așteaptă, cu unghiile făcute cu dulceață de
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
drept de vot, ești un simplu călător prin acest ținut, așa că să nu te intereseze cum a ajuns la putere leopardul fusca, să nu compătimești buburuzele astea păcălite, schimbarea ta este către frumos, puterile tale crescând te vor ajuta să pășești până în grădina suspendată a dragostei prințesei tale. ape dulci am crescut pe malul unui fluviu care aduce apă curată de foarte departe curenții lui poartă, către mare, personajele fantastice ale copilăriei mele pescarii de pe malurile lui sunt foarte înțelepți și
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
odihnești numai după ce străbați această pădure, oricât de mult ar trebui să reziști, pasul tău este dârz, sub coroanele înalte lumina scade la jumătate, se aud mișcări de vietăți în stânga și în dreapta, îți încordezi mușchii, te apleci ușor în față, pășești tiptil, evitând vreascurile și capcanele ascunse. nouă în al treilea loc: drumul tău nu mai este atât de ușor de urmat în pădurea deasă, înaltă, faci eforturi sporite, îți folosești toate simțurile secrete, să te orientezi, să înaintezi corect, nu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
amuzat copios, strângându-te în brațe, să îmi las și eu degetele să valseze pe taste gri, cu degetele tale să răspund invitației de a juca în rolul tău principal să purific cele mai atente gesturi ale tale, prin oglindă pășind în gesturi ale mele pedantă, să mă descopăr în cele mai ascunse cotloane din tine unde bate tăcut și o urechiușă a inimii mele care știe să asculte povești și să împingă bucurii către multele zile care vor urma. șase
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ghidată în politica orientala de interesele ei economice și comerciale, interesele acestor două puteri lăsându-și amprenta asupra evoluției evenimentelor în zona din apropierea Deltei Dunării. Datorită ghidării politicii externe în funcție de interesele sale comerciale, Anglia, care pe la mijlocul secolului al XVIII-lea pășea pe calea industrializării, a ajuns că la 1831 să aibă doar 28,2 % din populație ocupată în agricultură, cea mai mare parte a populației fiind îndreptată spre industrie și comerț. Consecință imediată a acestei modificări în constituția economică a Angliei
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
lucrările pentru a realiza împreună acel "uriaș", menit a fi stavila Dunării, "pe umerii căruia" trecea șoseaua ce asigură legătură directă între cele două națiuni și a cărui "inima" pompă energia necesară industriei, ținând seama că ambele state doreau să pășească pe calea industrializării? Aceste argumente ne ajută să vedem cum colaborarea bilaterală în vederea construirii Sistemului de la Porțile de Fier a constituit o premisă a dezvoltării relațiilor de colaborare viitoare, atât a celor de natură comercială, cât și a celor de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
în așa fel încât să-și păstreze coloritul și miezul de înțelepciune. Toate astea învelite într-o bună dispoziție ce se transmite, neapărat, publicului care îl urmărește. Cui nu-i plac poveștile? Constantin Paiu săvârșește un soi de ritual atunci când pășește în împărăția în care ne ademenește și pe noi, în imaginarul unde virtuțile (puritatea, candoarea, cumințenia...) își primesc răsplata și unde răul e sancționat negreșit, unde timpul se comprimă după legi secrete sau, în propulsie fantastică, se dilată și unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-i desăvârșit, și eu desăvârșirea o caut. Am întâlnit-o doar o dată, în vis. Era o fată frumoasă cum n-a mai fost alta. Trecea, singură, de-a lung de maluri de lac umbrit. Trecea abia simțit, parcă ar fi pășit prin somn... MAMA: Ce spui tu, copile? Îi fi fiind bolnav! S-aducem babe să-ți descânte și meșteri nălbari să-ți ieie sânge. IERONIM: Nu de babe și de nălbari am trebuință, mamă; am nevoie de ochii aceia care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Ce lucește parc-ar arde. / El intră pe scări de-oglindă / Și prin salele deșarte, / Pe covoarele din tindă... / Și-n lumina blândei lune / El văzu frumoasa fată. // (Apare imaginea Frumoasei fără corp Cezara.) Dulce, mândră, o minune, / Către el pășind ușoară... / Lângă ea, genunchiu-și pleacă... // IERONIM (în genunchi, către imagine fetei): Am lăsat prieteni, țară, / Ca iubirea mea să-ți placă... // FRUMOASA FĂRĂ CORP (vocea Frumoasei..., foarte ușor reverberată): Te-am visat, te-am îndrăgit... / La-al meu prag și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
erai atunci când te-am visat... și totuși aceeași. FRUMOASA FĂRĂ CORP: Cum m-ai visat, Făt-Frumos? IERONIM (se ridică): Te-am visat trecând singură, singură și albă, de-alung de maluri de lac umbrit. Treceai abia simțit, parcă-ai fi pășit prin somn... FRUMOASA FĂRĂ CORP: Mă mir de ce-mi spui! IERONIM: Am fost înțelept pornind spre tine. Iată, te-am găsit... BUFONUL: Ascultă-mă, nepoate, tu ești un prost! Înțeleaptă-i ea, care se preface că se miră, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mi-a mai trecut din supărare. Poftesc să mă așez în jâlțul cel albastru, pentru că Ana, fata mea cea mai mare, mi-a bucurat auzul cu vorbele ei cuminți. LINGUȘITORUL: Să te sprijin eu, Măria Ta, ca să nu te hurduci pășind de la un jâlț la altul. (îl ajută) PRICINĂ (se așază, gemând cu ușurare): Tu, sfetnice al doilea, îmi ești cel mai cu priință, așa că-ți făgăduiesc să-ți tai capul, ... (gest de spaimă al sfetnicului) când o fi și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
să-ți împlinesc vrerea. POSACUL: Cu adevărat, ascultătoare fiică se dovedește a fi domnița Ana... PRICINĂ: Păi altfel cum? Că-ndată-i tai... (gest de decapitare) POSACUL: Chââmmm! ... PRICINĂ: Îi tai din zestre, ce-ai crezut tu?! Așa. Acuma să pășească la vedere iubita noastră fată mijlocie, Dana, și să ne spună dacă i-a rămas cumva gândul și vrerea la vreunul din feciorii de os împărătesc întâlniți la sindrofii sau la iarbă verde. DANA: Mărite tată, față de tine nimic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
se spună dacă Fudul-Voievod ar putea fi vrednic de-așa mireasă. LIMBUTUL: Măria Ta, voievodul despre care vorbește domnița Dana n-are pereche-n lume în priceperea cu care știe să-și aleagă straiele... și caii... și armele. Nimenea nu pășește cu mai multă semeție și nu se uită mai de sus la cei din jurul lui. E-adevărat că învățătura nu i-a prea priit, așa că abia poate să-și iscălească slăvitu-i nume, dar are darul vorbirii iscusite, cât știe să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cu puțina lui minte, că cel care-i doritor de liniște și de bună înțelegere face așa pentru că i-ar fi frică. S-ar putea să se încredințeze, până la urmă, că altfel stau lucrurile, dar nu asta dorim. Însă dacă pășește cu gând de hrăpire în țara și în pământul nostru, cată a-l domoli cum se cuvine. Iată însă că, de patru zile, eu și fiul nostru n-am dat de capătul firului care ne trebuie. Mai avem trei zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
exclus ca, p-aicea, asemenea obicei bizar să fie văzut drept un rafinament aristocratic. Ca să n-o mai lungim, femeia noastră confundase un bideu cu o fântână arteziană și nu putem să nu ne imaginăm o scenă colosală cu dumneaei pășind timidă în budă cu aerul pe care îl avea Armstrong în timpul aselenizării. Probabil o fi studiat atent fiecare obiect din baie până când a depistat acel corp suspect, căruia nu i se putea da vreo interpretare rezonabilă. O fi apăsat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
bătrânului dascăl, parcă pentru a simți vibrația inimii acestuia, și a pornit să vorbească., liniștit: Dragi consăteni! Astăzi, poate ca mulți dintre dumneavoastră, mă simt școlar. Parcă mai ieri, cu trăistuța în care îmi pusesem - alături de plăcuță - multe speranțe, am pășit cu sfială pragul școlii. Acolo ne aștepta nu învățătorul, ci întruchiparea unui mare suflet, deschis pentru toți copiii. Dacă până acum am reușit să fac ceva, apoi aici a fost și este mâna domnului învățător. Nu spun asta pentru că el
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
gândit Costăchel, în timp ce a sărit din căruță. Eu rămân aici.Tu du-te la primărie și aranjează caii pentru noapte - l-a ... concediat Costăchel pe vizitiu... Ei, aici îi adunare mare și de soi - a deschis vorba Costăchel îndată ce a pășit pragul. Doar tu lipseai, dragule, și uite că ai venit. Și la timp chiar - a răspuns învățătorul, bucuros că îl vede. Bine v-am găsit și mă bucur să vă întâlnesc, domnule inginer - a grăit Costăchel, întinzând mâna agronomului. Bucuria
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
gura degeaba. Pe aiștia nu-i poți da jos decât cu pușca. Cu vorba nici gând... Uite-te la mine. Eu îs mai breaz? Am noroc de ciomagul ista din mână, că altfel... Au pornit călcând anevoie prin colbul șleahului... Pășeau în tăcere. Țăndări de gânduri - ca niște străfulgerări - îi treceau prin minte lui Costăchel... „Săracul Filip... O rămas pentru vecie acolo în pustietatea ceea. N-o avut parte măcar de o lumânare la căpătâi. Și câți ca el!... Liftele iestea
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]