7,505 matches
-
odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii, la Brăila - Ghecet, la Zimnicea, Oltenița sau Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. Aici găseau întinderi de câmpii mănoase , o climă mai blândă și taxe mai mici
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
populația, a da o perspectivă copiilor. Sunt multe măsuri care se pot realiza relativ rapid, fără eforturi financiare semnificative ca, de pildă: plantarea a zece milioane nuci pe terenurile publice, dublarea numărului de stupi, reconsiderarea oieritului până la capacitatea maxima a pășunilor naturale etc. Activități non-agricole pot fi organizate ca generatoare de venituri, publicatia Albina a insistat mult timp pe dezvoltare unor forme moderne de turism rural ca: bunici de vacanță - familii din mediul rural să poată primi, pe perioada vacanțelor, copii
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
au deznaționalizat. Iată câteva rânduri sugestive despre ținutul din sudul Basarabiei, Bugeac, scrise de Vasile C. Arbore: „Satele se țin lanț de-alungul malurilor râurilor desemnate în depărtare prin linia verde a stufăriilor. La dreapta și la stânga drumului se întind nemărginite pășuni, pe cari pasc cirezi de vite și turme de oi. Iar acolo unde se isprăvesc pășunele încep lanuri de bucate: grâul se înalță ca un zid de amândouă părțile drumului, spicul e aplecat spre pământ, de plin ce este; ceva
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
Arbore: „Satele se țin lanț de-alungul malurilor râurilor desemnate în depărtare prin linia verde a stufăriilor. La dreapta și la stânga drumului se întind nemărginite pășuni, pe cari pasc cirezi de vite și turme de oi. Iar acolo unde se isprăvesc pășunele încep lanuri de bucate: grâul se înalță ca un zid de amândouă părțile drumului, spicul e aplecat spre pământ, de plin ce este; ceva mai departe se întind fânețele. Pâlcuri de flori presară întreaga câmpie, unele mai înalte, altele mai
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
Prea... clar. Aveți dreptate! Corneliu LEU: Problema pe care o punem acum, este în legătură cu țăranii, locuitorii satelor care, din totdeauna, și-au avut proprietatea lor de familie: pământul și gospodăria respectivă, precum și bunul comun local, al fiecărei comunități: apa comunală, pășunea comunală, pădurea comunală, celelalte bunuri comunale administrate de primărie în folosul tuturor; pe lângă apele, pădurile, zăcămintele și toate celelalte bunuri ale domeniului public ce trebuie administrate de stat in folosul tuturor. Colectivizarea le-a luat totul, iar guvernările de după 1989
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
exemplu fiind reconstrucția mânăstirii Zografu de la Muntele Athos. Altor mânăstiri atonite[5], precum Vatoped, Grigoriu, Sf. Pavel și Costamonid le-a oferit ajutoare substanțiale în bani. Mânăstirile moldovenești erau situate pe domenii vaste care conțineau în afara de pământul arabil, livezi, pășuni, păduri, vii și sate. Acestea mai pot fi intâlnite sub denumirea de lavre[6], denumire preluată de la mânăstirile de mari dimensiuni, apărute mai întâi în Egipt, iar mai apoi în Grecia și Rusia. O lavră împreună cu chiliile călugărilor care oficiau
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
tiparul satului. Dar Nică Ionașcu, tată-său, chemat pe nepregătite din lumea asta, nu prea lăsase mare lucru în urma lui. Câteva oi din prăsila celor scăpate de cuțitele tâlharilor lui Zanet și vreo două trei pogoane de pământ, mai mult pășune decât ogor bun pentru brăzdarul plugului. Cei doi boi cam îmbătrâniseră și nu prea mai aveau vlagă. Îi hrănea Ion degeaba. Mamă-sa l-ar fi îndemnat din toată inima pe fiu-său să se-nsoare, ca să mai aducă un
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
533 din 16 iunie 2012 Toate Articolele Autorului ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR La brigada gostatului din Valea Călugărească, pe timpul verii, când se termină aratul și prașila în vie, caii erau mult mai liberi și noaptea trebuia să-i scoatem la pășunat. Pășunea brigăzii era plasată între vii și ogoare cu lucernă și trifoi. Eu trebuia să-l ajut la păzitul cailor în timpul nopții pe nea Costică, un vâlcean stabilit la brigada noastră. Funcția lui era de paznic și era folosit acolo unde
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
în România, scăpând pe un gemuleț de care ne spunea că nici el nu știe cum a putut să scape! După ce terminau cu munca de peste zi, caii erau aduși la grajd. Noi îi preluam să-i ducem pe timpul nopții la pășune. Spațiul pășunii era destul de mare, însă caii erau animale și aveau mirosul dezvoltat, astfel că trăgeau la ogoarele de trifoi și lucernă. Nu era ușor să stăpânești cei 20 cai ai brigăzii, dar de foarte multe ori nu ne făceau
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
scăpând pe un gemuleț de care ne spunea că nici el nu știe cum a putut să scape! După ce terminau cu munca de peste zi, caii erau aduși la grajd. Noi îi preluam să-i ducem pe timpul nopții la pășune. Spațiul pășunii era destul de mare, însă caii erau animale și aveau mirosul dezvoltat, astfel că trăgeau la ogoarele de trifoi și lucernă. Nu era ușor să stăpânești cei 20 cai ai brigăzii, dar de foarte multe ori nu ne făceau probleme. Liderul
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
armăsarul Cezar, pe care dacă îl duceai de căpăstru era docil și ascultător. Dacă duceam caii liberi, Cezar conducea grupul, iar ceilalți cai nu îndrăzneau să se contreze cu el, căci era un armăsar bine făcut și foarte aprig. La pășune totul decurgea normal până după miezul nopții, când începea să mă fure somnul. Nea Costică nu adormea, fiindcă avea ca însoțitor în permanență o sticluță cu tescovină, pe care nu reușea să o țină goală, alimentând-o mereu de la diverse
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
până după miezul nopții, când începea să mă fure somnul. Nea Costică nu adormea, fiindcă avea ca însoțitor în permanență o sticluță cu tescovină, pe care nu reușea să o țină goală, alimentând-o mereu de la diverse surse din împrejurimile pășunii. După tescovină mergea singur. Pe mine mă trimitea rar, și doar la surse unde avea datorii. Asta fiindcă furnizorul îi cerea socoteală, dar mie îmi spuneau să-i amintesc de datorii. Fiindcă până la urma plătea datoriile. M-am luat cu
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
caii ceilalți pășteau liniștiți în jurul lui. Culmea era că dacă adormeam, și nea Costică nu era pe lângă mine, caii aceștia dispăreau ca prin farmec la cel mai apropiat ogor de lucernă sau trifoi. Lanul cu trifoi era chiar lângă gardul pășunii, și vă puteți închipui ce fel de miresme aruncau în aer florile de trifoi noaptea? Într-o astfel de noapte am adormit și nici nu știu cum m-am trezit în plină dimineață de vară. Mă uitam în jur și nu vedeam
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
crede că nu sunt fericit cu ce am, sau că alții au mai mult ca mine. M-am mulțumit cu puțin, ca și alții cu mult. Pentru acest motiv totul pentru mine avea o frumusețe deosebita. Mergând cu vitele la pășune îmi găseam satisfacții în a privi câmpul ca pe un univers infinit, în care descopeream că totul este plin de viață. Iarba și florile, aveau pentru mine un impact deosebit, ținându-mi tovărășie ca și o haină ce este mereu
SPIRITUL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358718_a_360047]
-
între noi o umbră crestează dimineți”. Nimic nu este gratuit, nimic nu se obține fără jertfă și fără muncă istovitoare, aproape insuportabilă. Foarte frumos poemul: “Adie o mirare de înger” dedicată memoriei lui Fănuș Neagu: “hergheliile s-au oprit / în pășunea albastră / nu mai nechează nici umbra / agățat de un nor / a rămas doar un strigăt / să spargă liniștea / prăbușită de ieri în fereastră / pe creanga de zarzăr înflorit / atârnă o lume buimacă”. Există în volum imagini tulburătoare, cu sintagme reușite
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
lumină”; “pădurea toată a căzut pe gânduri”; “mulți păstori au învățat să cânte / dar numai doina unuia se auzea / din osul cerului; “cu sufletul pe buze / primăvara și un miel rătăcit / la piciorul crucii așteaptă”, “păstoresc liniștea / fără să găsesc pășunea / învăț muțenia bobului de grâu / știu transferul luminii se face / înghițind un anotimp de întuneric; “mă apasă cununa de spini / resemnată / duc stigmatul de a fi”; ș.a. În oglinda de sine, poeta se privește atent și caută să se recunoască
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > MAGIE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Magie Feerie, puf de păpădie - O ședință incitantă de magie: „Cloșca” și-a scos puii la plimbare - Albastră pășune presărată cu grăunțe stelare; „Magii” tot rătăcesc prin pustie, Iar „Steaua” lor e încă vie, Purtându-I către o minune De vremuri mai bune; În trecere „Robii” și-au însemnat „Cale”; Stelele au pornit-o la vale, Mânând vesele căruța
MAGIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359523_a_360852]
-
multe potcoave care le restituia lui Beldie pentru a avea cu ce se juca. Dar asta se întâmpla rar fiindcă nu prea aveau timp. Se încingeau și partide de oină. Participanții erau de obicei băieți care nu aveau vite la pășune ci veneau doar pentru asta pe câmpul unde era ciurda. Mai rar se juca fotbal terenul fiind în pantă. Cea mai mare întrecere se dădea la confecționarea bicelor imediat ce începeau să crească haldanii, adică acea cânepă care se semăna pe
BELDIE LA INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360658_a_361987]
-
din naștere, îngropăciune, nuntă. Soartea/ Pe alte căi de laic m-a tot purtat/ Și n-am ținut de-al mamei mele sfat/ Ca să înving prin sfânta slujba moartea/ Fost-am pastor prin Rovini: eram vrednic/ ca alte turme, pe pășuni divine/ Să le adap sub arzătorul ornic... / Ajuns la bătrânețe mi-e rușine/ că numai la păcate am fost spornic/ Și nu-mbracai armurile creștine”. Mulți prieteni de-ai mei considera însă că cel mai reușit sonet din cartea scrisă
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
o carte groasă cu un scris micuț,însă ,până la urmă ,izbutii să citească ce însemnase Radella. -Citește cu voce tare ,draga mea. “Psalmul 23- 1.Domnul e Pastorul meu:nu voi duce lipsă de nimic.2.El mă paste în pășuni verzi și mă duce la ape de odihnă;3.îmi înviorează sufletul și mă povățuiește pe cărări drepte din pricina Numelui Său.4.Chiar dacă ar fi sa umblu prin valea umbrei morții,nu mă tem de niciun rău,căci Tu esti
KARON,CAP 7 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359964_a_361293]
-
au găsit urme ale exploatării aurului aluvionar, de către daci și romani la locul numit Hududeu, unde au fost descoperiți și dinari romani. "Petrila" înseamnă "drum pietros neasfaltat" în română. Oamenii locului, păstori și crescători de vite pe plaiurile bogate în pășuni, foloseau "piatra neagră care arde" la încălzit și la efectuarea schimburilor comerciale, straturile de huilă fiind întâlnite chiar la suprafață. La vremea când se închegau primele formațiuni statale românești feudale, voievodatul ce se întindea în Banat între Mureș și Dunăre
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
Corbeoni, Jitoni, sau Mărconi, reprezintă denumiri derivate după numele de familie al celor ce locuiesc în aceste cătune nume terminate frecvent în „oni”. Suprapopularea Țării Hațegului, posesiunile unor nobili, cu precădere a familiei nobiliare Cânde, devenit prin maghiarizare Kendeffi, întinsele pășuni montane, bogatele fânațuri și marile păduri, au trezit interesul noilor stăpâni de terenuri asupra utilizării marilor moșii cu folos, dar și dorința unor țărani din Țara Hațegului, care își pășteau turmele și cirezile de vite în munții din jurul Petrilei, de
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
document, regele Ungariei Vladislav al II-lea, ținând seama de serviciile aduse sfintei coroane regale, a dăruit nobilului Mihail Kendeffi din Râu de Mori, tuturor moștenitorilor și urmașilor săi, cu titlu de nouă donație, împreună cu toate pertinențele: păduri, pământuri arabile, pășuni, dumbrăvi, munți și văi, ape, râuri, eleștee și, în general, orice folosințe în întregimea lor, cu orice nume ar fi numite, în adevăratele și vechile hotare, așa cum se găsesc și sunt stăpânite, aflate pe pământurile din Petrila, Maleia, Rotunda, Merișor
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
jumătate a secolului al XIX-lea. După emiterea acestor documente, în Valea Jiului viața localnicilor s-a desfășurat fără modificări majore încă vreo două veacuri, Petrila rămânând o așezare cu o populație rară, case puține, răsfirate de-a lungul văilor, cu pășuni întinse și cu fânațe bogate ce se întindeau până sus, în golurile alpine. Anul 1733 este marcat de un eveniment important. Episcopul Inocențiu Micu Klein a întocmit prima conscripție (numărătoare de populație) în care arăta că în Valea Jiului se găseau
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
care este un monopol al celor dotați cu sensibilitate magică.” Să ne amintim că denumirea Companiei vine de la un fung căruia îi place soarele, având o remarcabilă abilitate de a se orienta spre sursa de lumină și care crește prin pășuni, dar nu numai. Acest fapt ni se amintește în prezentarea spectacolului, prin imagini sugestive, fungii fiind prezenți peste tot, înmulțindu-se și răspândindu-se prin și peste tot ce alcătuiește viața omului. Compania Pilobolus are sediul în Washington Depot, Connecticut
PILOBOLUS de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360022_a_361351]