98,453 matches
-
naivă. N-ai înțeles atitudinea lui M.Joseph. Nu-l interesează lady Morgan. Nici, ce face. E o distracție pentru el. Crede-mă! Dacă nici eu nu mă pricep la bărbați ... E preocupat de altceva. Nu cumva e faunul din pădure ? o privi, zâmbind, cu subînțeles. - Marge! Te rog, nu începe iar cu dantelăria romanțată! se înroși, Alma. - Dumnezeule ... cu el ai fost în pădure! Asta e explicația comportamentului său și a faptului că nu te scapă din ochi ! - Marge, încetează
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1481208232.html [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
nici eu nu mă pricep la bărbați ... E preocupat de altceva. Nu cumva e faunul din pădure ? o privi, zâmbind, cu subînțeles. - Marge! Te rog, nu începe iar cu dantelăria romanțată! se înroși, Alma. - Dumnezeule ... cu el ai fost în pădure! Asta e explicația comportamentului său și a faptului că nu te scapă din ochi ! - Marge, încetează! Sunt o străină căruia i-a încredințat copiii. E normal să mă supravegheze. Și nu-i place, că-mi spun ferm părerile. - Pe naiba
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1481208232.html [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
a fost la început un șoc puternic, greu de suportat. Nu tu Costel sau Cici, nici Gica, Rodica, ori măcar învățătoarea care i-a fost primul dascăl timp de patru ani. Nu tu scaldă la Jiu, alergat prin poienile de sub pădure, nu smuls de ștevie pentru purcei, sau tocat salată la rățuște, ori măcar dojenile bunicii. Totul aici se rezuma la statul în casă și privitul pe fereastră, urmărind lumea ce trecea într-un continuu dute-vino. Doar strigătul copiilor - vânzători ambulanți
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478344950.html [Corola-blog/BlogPost/343121_a_344450]
-
de botez, undeva lângă liceul "Gheorghe Lazăr", aproape de statuia lui Mihail Kogălniceanu, unde mergea adeseori să stea rezemată de soclu și să privească forfota trecătorilor ce i se perindau prin fața ochilor. Parcul Cișmigiu era la doi pași, așa că va schimba pădurea de la marginea Drăguțeștiului, cu parcul, iar Jiul cu lacul din parc. Nu va mai pescui cu târbocul improvizat din perdea, dar tot o va face cu borcanul, stând lungită pe burtă pe malul apei, așteptând cu borcanul în mână, să
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478344950.html [Corola-blog/BlogPost/343121_a_344450]
-
alerge în galop pe malul mării pe un cal alb, iar Ștefan urmărind-o pe unul negru, precum pana corbului. Citise într-o carte cum doi îndrăgostiți obișnuiau să se întâlnească și să se întreacă în galop pe cărări de pădure și apoi se opreau într-o poieniță să facă dragoste la umbra unui stejar secular. Era și aici pădure într-adevăr, dar nu era bună pentru întreceri ecvestre. Nici pe nisipul plajei nu aveai unde să alergi, distanțele dintre stațiuni
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
corbului. Citise într-o carte cum doi îndrăgostiți obișnuiau să se întâlnească și să se întreacă în galop pe cărări de pădure și apoi se opreau într-o poieniță să facă dragoste la umbra unui stejar secular. Era și aici pădure într-adevăr, dar nu era bună pentru întreceri ecvestre. Nici pe nisipul plajei nu aveai unde să alergi, distanțele dintre stațiuni fiind relativ mici. Deocamdată doar visa la aventuri în șeaua cailor. - Ce zici mama Minela, putem merge la herghelie
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
nopțile uneori se transformau în ziuă, se vedea în brațele unui Făt Frumos, călare pe un cal mereu negru, ce-o răpea și-o purta în galop spre castelul său de cleștar, ascuns într-un vârf de munte, înconjurat de păduri seculare, cu stejari și arțari falnici, sub care dansau domnițe îmbrăcate în alb. Dalia adormi înaintea mamei Minela. Cartea ia căzut din mână, odihnindu-se alături, în timp ce ea continua să alerge în brațele lui Făt Frumos, pe cărări de pădure
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
păduri seculare, cu stejari și arțari falnici, sub care dansau domnițe îmbrăcate în alb. Dalia adormi înaintea mamei Minela. Cartea ia căzut din mână, odihnindu-se alături, în timp ce ea continua să alerge în brațele lui Făt Frumos, pe cărări de pădure, încălecată pe ducipalul cu greabănul puternic, acoperit cu spumă. Un armăsar cu stea în frunte, strălucitoare ca un cristal. Era steaua ce-o călăuzea pe ea în viața netrăită încă, în viața viitoare unde spera să fie plină de iubire
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
astfel de practică și nu duc la facultate doar dovada scrisă a trecerii lor printr-o fabrică, ajungând ingineri fără ca măcar să știe ce este acela un fierăstrău? După al doilea an de studii și o lună de turnee prin marile păduri franceze, Tiberiu Cunia își ia examenele de absolvire și, cu diploma în buzunar, se întoarce la Paris. Șansa, într-adevăr, fusese de partea lui și de această dată! La răscuce de drumuri: „Alea jacta est!” Odată revenit la Paris, Tiberiu
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
uneia dintre cele mai mari companii de celuloză și hârtie de pe continentul american și chiar din lume, celebra CIP - Canadian International Paper Co. Pionieratul în compania în care va munci mulți ani de-acum înainte (1951-1968) și-l face în pădurile canadiene, la Clova, una din cele 5 divizii forestiere ale companiei, în calitate de asistent-măsurător. Aici începe să învețe limba engleză și dupa 6 luni se descurcă chiar bine. Din vara lui 1952 - prima sa vară canadiană, este transferat la un turn
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
pentru că lunile petrecute la turn au fost luni de liniște sufletească, de reculegere, de meditație într-un mediu atrăgător, în mijlocul naturii. Eram departe de atmosfera încărcată din Europa, de consecințele marelui război. Singura legătură cu civilizația era un telefon de pădure (nu-mi aduc aminte să fi avut și un radio!) și odată pe lună, un drum de-o zi întreagă, pentru a ne aduce proviziile.” În al doilea an petrecut în pădurile canadiene urcă o treaptă profesională și devine asistent-verificator
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Singura legătură cu civilizația era un telefon de pădure (nu-mi aduc aminte să fi avut și un radio!) și odată pe lună, un drum de-o zi întreagă, pentru a ne aduce proviziile.” În al doilea an petrecut în pădurile canadiene urcă o treaptă profesională și devine asistent-verificator. Muncea cu conștiinciozitate dar se săturase de plafonare, pentru că tânărul inginer știa că poate mai mult. Își argumentează în fața conducerii nemulțumirea și susține ideea că poate mai mult. Inițiativa dă roade și
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
dar se săturase de plafonare, pentru că tânărul inginer știa că poate mai mult. Își argumentează în fața conducerii nemulțumirea și susține ideea că poate mai mult. Inițiativa dă roade și este repartizat pentru a face studii de producție, pe teren, în pădurile canadiene. Studii de producție, statistici forestiere și cercetări operaționale Perioada care urmează în viața domnului Tiberiu Cunia este una de muncă asiduă, de studiu efectuat pe teren, de calcule și analize cărora le găsește rezolvarea prin noi metode logice, matematice
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
pe care le-am organizat personal sau al celor în a căror organizare am fost direct implicat este de aproximativ 30-40. În special, ca leader de Subject Group de la IUFRO, am organizat reuniuni internaționale (în domeniul biometriei și inventarelor de păduri) în mai multe țări ale lumii”. Astfel, organizează primul congres internațional dedicat inventarierii forestiere naționale, la București. Se întâlnise cu colegii români încă din 1971, la Gainesville, și acolo se născuse ideea de a organiza și în România o astfel
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
elită, organizarea întrecând așteptările tuturor. „Organizarea congresului a fost foarte bună. ICAS-ul (Institutul de Cercetări Agricole și Silvicultură) s-a întrecut pe sine însuși”- povestește domnul Cunia. Atât ședințele zilnice cât și activitățile recreative, inclusiv excursia pe teren în pădurile de pe Valea Prahovei, au fost foarte bine organizate. „Gândurile mă duceau la circumstanțele în care am plecat și la faptul că dacă mă prindeau atunci, acest congres nu ar fi avut loc...” - spune Tiberiu Cunia. Relația Domniei Sale cu institutul român
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
marginea Stațiunii Bușteni, traversând râul pe un podeț, spre o potecă pieptișă ce urca la Poiana Palanca. Auzisem istoria despre ridicarea Mânăstirii Caraiman de către părintele Gherontie Puiu,devenită legendă dar chiar doream să văd această minune. Drumul de urcuș prin pădure e greu iar mie mi s-a părut și unul special. Mai ales pentru energiile ce le simțeam în jur, transmise diferențiat de brazi, de rădăcinile lor, ca niște degete uriașe, noduroase, care parcă ar fi suferit de dureri reumatice
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_caraiman_elisabeta_iosif_1331630477.html [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
special. Mai ales pentru energiile ce le simțeam în jur, transmise diferențiat de brazi, de rădăcinile lor, ca niște degete uriașe, noduroase, care parcă ar fi suferit de dureri reumatice. Erau transformate în trepte pentru urcușul nostru, vibrând alături de plantele pădurii, florile pământului ce le simțeam emițând sunete, ca în filmul renumitei cercetătore, Marioara Godeanu, o demonstrație despre „modelul informațional al lumii plantelor, pătruns de spiritul lui Dumnezeu”. Auzeam, ca în acel experiment, copacii care țipau când mor, acum copleșiți de
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_caraiman_elisabeta_iosif_1331630477.html [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
ca în filmul renumitei cercetătore, Marioara Godeanu, o demonstrație despre „modelul informațional al lumii plantelor, pătruns de spiritul lui Dumnezeu”. Auzeam, ca în acel experiment, copacii care țipau când mor, acum copleșiți de durere sau de strigătele ce le transmiteau pădurii. Acel flux energetic, benefic, pe care îl simțeam pentru întâia dată în toată natura: în râul, apa purtătoare de informație, cu memoria sa și în toată acea pădure vie, pătrunsă de spiritul sfânt. Se auzi deodată clopotul mânăstirii, ce rezonă
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_caraiman_elisabeta_iosif_1331630477.html [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
când mor, acum copleșiți de durere sau de strigătele ce le transmiteau pădurii. Acel flux energetic, benefic, pe care îl simțeam pentru întâia dată în toată natura: în râul, apa purtătoare de informație, cu memoria sa și în toată acea pădure vie, pătrunsă de spiritul sfânt. Se auzi deodată clopotul mânăstirii, ce rezonă cu pădurea, poate chiar se și armoniza cu sunetele venite din înaltul brazilor seculari. Așadar, nu era doar o evadare din cotidian spre o lume pătrunsă de spiritul
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_caraiman_elisabeta_iosif_1331630477.html [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
flux energetic, benefic, pe care îl simțeam pentru întâia dată în toată natura: în râul, apa purtătoare de informație, cu memoria sa și în toată acea pădure vie, pătrunsă de spiritul sfânt. Se auzi deodată clopotul mânăstirii, ce rezonă cu pădurea, poate chiar se și armoniza cu sunetele venite din înaltul brazilor seculari. Așadar, nu era doar o evadare din cotidian spre o lume pătrunsă de spiritul lui Dumnezeu, ci un drum spre un locaș sfânt, care se constituise în jurul unui
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_caraiman_elisabeta_iosif_1331630477.html [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
-mi frâu, Ca iubirea să se simtă. La întoarcerea acasă, Codrii să-i străbat călare Și în ierburi, ca o coasă, Să mă-ntunec la chemare. Tihna asfințind aproape La crepuscul de lumină, Să mă plângă-n râuri ape Și pădurea din colină. Când o lacrimă fierbinte O să-ți cadă pe obraz, Să nu uiți că-n necuvinte Stă mușcata din pervaz. Referință Bibliografică: La întoarcerea acasă / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 486, Anul II, 30 aprilie
LA ÎNTOARCEREA ACASĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/La_intoarcerea_acasa_llelu_nicolae_valareanu_1335765923.html [Corola-blog/BlogPost/359236_a_360565]
-
și „Monografia orașului Boldești-Scăieni”, de Prof. Cristian Petru Bălan, Editura „Premier”, Ploiești, 2007): Aleea Clubului, Aleea Fabricii, Calea Unirii, Fundătura Toamnei, Intrarea Bălăcuța, Intrarea Canal, Intrarea Gladiolei, Intrarea Lalelei, Intrarea Levănțica, Intrarea Ogrăzii, Intrarea Panselei,Intrarea Pieții, Intrarea Pîrîului, Intrarea Pădurii, Intrarea Serei, Intrarea Soarelui, Intrarea Stejarului, Strada Albinei, Strada Armoniei, Strada Balaca, Strada BucegiStrada Bucovului, Strada Cireșului, Strada Cocorilor, Strada Colinei,Strada Crinilor, Strada Crizantemelor, Strada Cîmpiei, Strada Dealului, Strada Distilării, Strada Fagului, Strada Fagurilor, Strada Falansterului, Strada Florilor, Strada
O MARE REALIZARE A SCRIITORULUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1496283211.html [Corola-blog/BlogPost/371096_a_372425]
-
CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > DESTINE PARALELE - ROMAN Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1295 din 18 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Mirajul pădurii de stejar Urmărindu-și planul de a o seduce pe fată și ca nu cumva să-i trezească suspiciuni, Cristian a stabilit cu sora sa ca sâmbătă după ora zece să iasă la o plimbare în afara orașului. Destinația era pădurea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405688599.html [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
pădurii de stejar Urmărindu-și planul de a o seduce pe fată și ca nu cumva să-i trezească suspiciuni, Cristian a stabilit cu sora sa ca sâmbătă după ora zece să iasă la o plimbare în afara orașului. Destinația era pădurea Gârboavele, situată la mai puțin de cincisprezece kilometri în afara orașului spre Bârlad, cu o abatere la stânga de vreo doi, trei kilometri de la șosea. Acest loc era zona de agrement a gălățenilor, mai ales că puteau și copii să viziteze grădina
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405688599.html [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
Nu ai spus că este o fată inteligentă? Va ști singură să se ferească delupul rău, cum se spune în cartea de povești. - Sper. Deci ne-am înțeles. Mâine îl anunț și pe Roby că vom pleca la picnic la pădure. - Putem să-i spunem și așa, numai că picnicul se poate face la o masă la Căprioara pe terasă când ne va fi foame sau sete. Mergem să ne plimbăm, dacă doriți mergem și la zoo. - Bine, așa rămâne. Vom
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405688599.html [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]