1,696 matches
-
am vîndut”. Ei, acum îi limpede? Au ba? Limpede ca lumina zilei, părinte. Ne continuăm drumul. După o scurtă cale, ne iese în drum o cârciumă care pare mai de Doamne ajută. Nu știu de ce, dar pe loc m-a pălit gândul că asta-i cârciuma sfintei Mitropolii. Caut pe furiș spre bătrân, ca să văd în ce ape se scaldă și să-i spun ce mă frământă...Spre surprinderea mea, călugărul se oprește și, cu o mutră ghidușă, își mângâie barba
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nimic. Ochii lui cătau doar la crâșma de alături...Intrăm fără prea multă codeală...O încăpere afumată peste poate, duhnind a rachiu...Tejghetarul ne iese în întâmpinare și întreabă cu mare plecăciune: Care-i pofta sfinției tale, părinte? Ne-o pălit oleacă de sete și ne-am gândit la o ulcică cu mied. Facă-se voia sfinției tale. Îndată pe prichiciul ferestrei lângă care ne-am aciuat se hodineau două ulcele pântecoase, pline ochi cu mied. Îndată bătrânul a ridicat una
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
-mi, nu-ți amiroase a ceva mai deosebit decât pe celelalte uliți? Chiar voiam să întreb a ce mai miroase pe lângă aroma de covrigi proaspeți? A dospeală, fiule. Doar ne aflăm pe Ulița Brăhăriei, nu altundeva. Și pentru că m-a pălit o sete de zile mari, hai să bem o bragă. Numai că n-om intra te miri unde, ci la jupân Alî turcul, care face o bragă!...Și dugheana turcului nici nu-i departe. Cu pașii lui ca de pisică
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în gură? Atunci îi bine, părinte, fiindcă drumul de unul singur printre meandrele istoriei este anevoios. Acum să nu spui, părinte, vorba ceea: „Eu îi dau un deget și el îmi apucă mâna toată”. Da’ de unde până unde te-a pălit așa un gând? Apoi mai am o mulțime de întrebări la care aș vrea să aflu răspunsul. Cea dintâi ar fi: Cine sunt cei care și-au dat obolul - în timp - către această mănăstire? Prima danie a fost făcută la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
reacționează în nici un fel în fața lui Helen. Dar Chris și Helen și-au aruncat vreo câteva priviri care nu mi-au plăcut. Păreau pline de subînțeles. îmi venea să vomit și mă uram pentru că, în prezența oricăreia dintre surorile mele, păleam pur și simplu, deveneam insignifiantă. Uneori până și mama mă eclipsa. Ca o proastă, crezusem că avusesem asupra lui Chris un impact suficient de puternic pentru ca acesta să nu se risipească sub atacul șarmului lui Helen. Dar mă înșelasem din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să spui... Cum adică, cum adică! Uite-așa, doar n-ai să-mi spui că te chema Gafton pe-atunci. Sau greșesc? În sfârșit, să trecem peste detalii. Deci, acum ești ziarist la domiciliu. — Asta de unde ai mai... Ziaristul roșise, pălise, ruginise brusc. Nici o nenorocire, panie, nici o rușine. Există și țicneli simpatice, candide, nu doar ticăloase și abjecte. Țicneala dumitale tardivă, ca și cea inițială, e umanitaristă. Acum si simpatică, pentru că e inutilă și neplătită. Deci, dumneata scrii acum ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Inventezi și n-ai haz, Tolea. M-așteaptă Jeny cu Stroganofful... Nu înțelegi nimic! N-ai să înțelegi decât dacă vei fi silit! Atunci, îmi vei solicita o consultație, Burschy. Ți-o voi acorda, Burschy, ți-o voi acorda!... Marga păli. Porecla asta nu o mai știa nimeni, din adolescență. N-o mai auzise nici el, de ani de zile. Se întorsese de la ușă, cu gura căscată, dar Tolea părea că nu observă. — Ce înțelegi dumneata prin prudență, Bombonel? N-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ei mă sfredelesc. Dacă privirile ar putea ucide, acum aș fi atârnată de tavanul avionului, cu bretelele uneia din vestele galbene de siguranță în jurul gâtului. Câteva secunde nu spune nimic, apoi se întoarce pe călcâie și pleacă val-vârtej. Doamne, spune pălind cealaltă fată. Crezi că te-a auzit? Nu știu, zic eu ridicând din umeri. Nu poate dovedi că despre ea vorbeam, nu? — Crezi că o să facă raport? — Mă îndoiesc, râd eu. Un bărbat de la clasa întâi a spus că o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Îmi pare bine că te-am cunoscut, Emma. Sunt sigur că ne vom mai vedea. — Asta-i tot ? zic, luată prin surprindere. — Da, asta-i tot. În afară de cazul că dorești tu să discutăm altceva. — Nu ! Mă ridic repede În picioare, pălindu-mi una la gleznă, de piciorul mesei. Pe bune acum, ce-o fi fost În capul meu ? Ce credeam, că o să mă roage să conduc un mega proiect internațional, pe care vrea să-l lanseze ? Jack Harper deschide ușa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
fi fost ? Ce să fac, să sun la toate soneriile de pe strada asta ? Fac câțiva pași pe trotuar, Încercând din răsputeri să-mi aduc aminte. Și atunci zăresc, dincolo de o arcadă, o alee aproape identică cu asta. Simt că mă pălește spaima. Oare măcar aleea e cea bună ? Mă avânt spre cealaltă alee și mă uit bine la ea. E absolut identică cu prima. Aceleași șiruri identice de uși și de ferestre acoperite. Inima Începe să-mi bată accelerat. Ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
în costum negru cu pantalon îmi zâmbește. Aveți cumva nevoie de o mână de ajutor? O, mulțumesc! zic. Dacă ați putea să îmi țineți și mie astea.. Îi întind hainele pe care mi le‑am ales deja și zâmbetul femeii pălește ușor. Când am spus ajutor... astăzi avem o promoție unică a raionului nostru de cumpărături personalizate. Dorim să introducem conceptul unui public mai larg. Așa că, dacă doriți să luați parte la o prezentare, avem câteva locuri disponibile. — Aha, spun interesată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
un târziu, ea îi dă drumul. Stau așezați față în față într-o ceainărie. El îi face complimente despre cât de bine arată. Locul cel mai înalt este cel mai rece, răspunde ea, citând dintr-un poem antic. Chipul lui pălește, dar merge mai departe cu reprezentația. Ea se convinge pe ea însăși că și el e la fel de interesat. Discută despre artă. Ea îi spune că rolul lui de mareșal al dinastiei Ching este preferatul ei. El o întreabă dacă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
i-a făcut marea favoare să-i explice, să-i facă un desen au stat de vorbă, atunci, prietenește ba chiar frățește... - Mai scurt și la obiect! - Mai scurt: Deci, Rusul răspunde: «Ziceam că tu, Moldovan, ești oaia - se și pălește: Mioriță lae, lae bucălae... -; că Turcul este lupul. Buuun... Fiara sălbatică de lup a-Înhățat-o pe biata oaie, a-nghițit-o pe jumătate, cea cu buci, de unde: bucălaia - Însă prin cealaltă, cea cu doar bucca (de aici: buciumul ciobanului cu pricina), oaia behăie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
În primul moment... Dar dintr-o dată m-am liniștit: Apucasem să mă obișnuiesc la gândul că, gata, mi-au găsit drapelul - dacă știau și locul În care-l ascunsesem: În geamantanul (mare, nu mic!) - ei, și, dintr-o dată m-a pălit gândul ca un ciomag: Stai, domnule!, ăsta mi-a Întins o capcană! Unde-o fi Învățat el chestiile astea, neomenești? Ei, unde: peste Nistru, la komisari! Și-acuma ne venea dincoace de Nistru, să ne-nvețe și pe noi cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dezghinându-i-le, ridicându-i-le foarte tare, -n sus, unde mă uit eu, ca să nu văd josul, acum susat de tot, de tot, de nu mai știam unde se cade să mă uit, ce să mai vorbim de cât a tot pălit-o, Îndesat-o, acolo, Între și, uite: nu șchiopăta, pășea pe picioare alăturate și, deși cam foarte roșie În obraz, nu părea să plângă, oricum, nu plângea c-o durea - după atâta amar de durere de-o Îndurase de la porcul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
calu-i om. Și când a-nceput el să zbiere ca dracu. Și când a-nceput el să zvârle. Și când a prins a da din urechi ca dintr-o mitralieră. Pe femeie a trântit-o-ntâi, după aceea a pălit-o cu copita, măgarul de măgar, curgea sângele ca Răutul, de lângă ochiul drept al maicii și copilul din brațe nu mai mișca - am văzut eu, cu ochii mei! Văd cu ochii mei, tot-tot și alerg acasă, urlând de spaimă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu Intrarea În Ierusalim, și cea mai din față, când ei mergeau, trei, după rază, pe Hristos să-l vază, cu smirnășitămâie și darurimulte - le-am rupt-rupt-rupt-rupt! Pentru ca animalul dracului să nu mai ragă ca dracu și să nu mai pălească din copită și să nu mai dea din urechi și să nu mai biciuiască cu bicele, să nu mai cununească din cununa de spini și să nu-l mai - fiindcă el, Dracu de Măgar l-a bătut În cuie i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
o arate sau să o lase să pună stăpânire pe ea. Sau chiar să recunoască în sinea ei așa ceva. Din ce în ce mai curajoasă, pășea demnă în spatele superintendentului. Între timp, băiatul Hungry Hop, tremurând de departe mai vârtos decât ea, în timp ce curajul îi pălea cu fiecare clipă care se scurgea, era dus la clinica familială, cu urechea împachetată într-un tub de înghețată de vanilie, pe care îl avusese la îndemână în gheretă, ca să rămână congelată pentru ca doctorul Banerjee să i-o poată coase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
reuși el să scape? Se îmbolnăvise deja de-a binelea din cauza grijii și a nervilor, incapabil să mănânce și să doarmă. Mama lui încerca asta și aialaltă ca să-i trezească pofta de mâncare, ca să-i reînvie obrajii rozalii care-i păleau, dar nimic nu părea a avea vreun efect... Nici micii pești de râu care-i plăceau atât, nici ardeii iuți de temut, din propriul ei arbust de ardei iuți, deosebit de puternici, nici porumbeii cei dolofani și somnoroși, cu carnea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
lână decât domnul Gupta, în mijlocul unei mări de valize, se afla inspectorul sanitar șef, dând ordine unei mici armate de servitori în fața bungalow-ului său. Câteva mașini ieșiră de pe aleea sa în drum. Ce faci, grăsane? zbieră brigadierul. Ofițerul medical-șef păli. — Vorbești cu mine? întrebă demn. Dacă e așa, cred că ar trebui să te abții până aflii care e starea sănătății mele! — Dă-te, urlă brigadierul. Mișcă-te, mișcă-te, mișcă-te și mută-ți lucrurile afurisite. Acum! — Unde pleci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
-o încet, după care a închis-o foarte zgomotos, rămânând în continuare în cameră. Eu sunt, dragule! a ciripit ea intrând în dormitor. Poate că i se păruse doar, dar Julia ar fi fost în stare să jure că James pălise vizibil la vederea ei. —Trebuie să închid. Mi-a făcut plăcere să te aud, a spus el, punând grăbit receptorul în furcă. Julia a rămas în picioare, chiar în fața lui, studiindu-l fără să se ascundă. — Mi-am uitat bentița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
să-i amputez piciorul. Acesta este afectat de o fractură multiplă. Așa că Susan va trebui să lupte din greu dac-o să vrea să mai meargă vreodată. După ce inițial, la auzul veștilor date de doctor, Nick se mai înseninase, acum bărbatul pălise din nou și părea în pragul deznădejdii. Există pericolul ca totuși să-și piardă piciorul? — Sper că nu, dar, așa cum am mai spus, nu pot să exclud complet această posibilitate. Dacă însă totul merge așa cum trebuie, atunci piciorul va rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
spune-i să ni se alăture la masă. Djahane Își acoperă chipul ca să se pregătească pentru intrarea străinului, dar servitoarea revine singură. — Preferă să rămână să se roage În odaia lui, mi-a dat mesajul acesta. Omar a citit. A pălit brusc, s-a ridicat ca un automat. Djahane se neliniștește: — Cine e bărbatul acesta? — Mă Întorc. Rupând mesajul În mii de bucățele, se Îndreaptă cu pași mari către odăița a cărei ușă o Închide În urmă. O clipă de așteptare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
admire. Sus eram înflorat și galben, aveam gulerul lat, iar jos purtam o pereche de blugi noi, arătoși. Numai pantofii erau tot cei vechi, însă puteai să-i ascunzi foarte bine sub marginea pantalonilor. Colegii mei de la școală ar fi pălit de invidie. M-au învârtit de mai multe ori încolo și-ncoace, până mi-a venit amețeala. Dezbăteau ce-mi stă mai bine, galbenul cu flori sau roșul cu dungi. Când adulții dezbat un asemenea subiect, nu le arde de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Sunt ani de zile de când vreau să o întreb cum a depășit depresia unei vieți care nu a avut cursul dorit, ba mai mult, plătind și un preț atât de mare, dar acum ea este complet schimbată, frumusețea ei a pălit atât de repede, visurile i s-au retezat, este ca și cum o altă femeie i-ar fi luat locul și bătrâna aceasta osoasă, cu fața lată, gălbejită, nu știe absolut nimic despre femeia aceea tânără care mi-a distrus viața, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]