1,946 matches
-
și de factorul religios, în sud-estul Europei ortodoxia fiind invocată ca o armă împotriva dușmanului „păgân” și neconvertibil. Religia, am adăuga noi, a fost, este adevărat, o puternică armă ideologică, nu însă determinantă, atâta vreme cât în spatele ei se ascundeau țeluri materiale, pământene. De exemplu, Ludovic al XIV-lea persecuta protestanții din Franța, dar îi sprijinea pe cei din Ungaria (răscoala din 1703-1711 a curuților, conduși de Francisc al II-lea Rakoczi, împotriva Austriei catolice). Un loc cu totul particular în politica Rusiei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
boieri, ci de Poartă. Ce-i drept, în mod cinic, Poarta va da curs uneori plângerilor boierilor, dar schimbarea și tutelarea domnitorului, deci sistemul politic, nu-i va scăpa din mâini, de unde și una din doleanțele esențiale ale „țării”: domn pământean. Cine anume era pământean o decidea Poarta, și nu numai după locul nașterii. Poarta avea nevoie de un domnitor slugă. Era veche experiența ostatecilor (între care și fiii bătrânului Constantin Cantemir), dar ea dovedise că nu oferea suficiente garanții ale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ce-i drept, în mod cinic, Poarta va da curs uneori plângerilor boierilor, dar schimbarea și tutelarea domnitorului, deci sistemul politic, nu-i va scăpa din mâini, de unde și una din doleanțele esențiale ale „țării”: domn pământean. Cine anume era pământean o decidea Poarta, și nu numai după locul nașterii. Poarta avea nevoie de un domnitor slugă. Era veche experiența ostatecilor (între care și fiii bătrânului Constantin Cantemir), dar ea dovedise că nu oferea suficiente garanții ale fidelității domnitorului. S-a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
context, care însă pot fi apropiate, dacă luăm în considerare cele ce urmează. La întrebarea lui Panin, Ce folos ar putea trage Rusia din pace ?, deputăția a dat, între altele, și deslușirea: din veniturile țării „să se facă o oștire pământeană, spre a se afla totdeauna întru apărarea pământului nostru”. În sfârșit, deputăția îi cerea lui Panin ca, în manifestul țarinei, să se arate că „a primit supunerea și jurământul de credință a acestor locuitori îndeobște și a fiecăruia în parte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
locuitori îndeobște și a fiecăruia în parte, ca a unor de aceeași lege creștină, asigurându-li cu multă milostenie toate privileghiurile și drepturile lor [...] a se bucura de ocrotirea și părtenirea schiptrului său împărătesc”. Cuvintele de ocrotire, apărare, privilegii, oaste pământeană, patrie învederează că, în concepția deputăției, supunerea se mărginea la autonomie. De altfel, acesta era atunci țelul imediat al luptei românilor și o abatere de la el se confunda cu o inserție din afara spiritului politic precumpănitor în epocă, cu un „corp
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
austrieci și prusieni pe tema independenței Principatelor. În sfârșit, ei au depus memorii de un remarcabil interes istoric și așa-zisele capitulații. În primul memoriu, adresat plenipotențiarului austriac, se spunea că „Principatele moldo-române au stătut totdeauna slobode supt domnii lor pământeni, uniți cu Ungaria și Transilvania, de unde au primit totdeauna ajutoare spre a se lupta împotriva deselor opintiri ce făceau turcii pentru a-i supune. În cele din urmă, nevoia a silit pe părinții noștri a se preda supt mari condiții
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
preocupărilor marilor puteri. În ceea ce-i privește pe români, după răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, cea condusă de Tudor este a doua mare ridicare a poporului înarmat pentru dreptate socială și națională. Deși înfrântă, răscoala a impus restaurarea domniilor pământene și tendințe vădite către o administrație și școală națională. O mai largă deschidere a raporturilor politice cu străinătatea, un efort țintind spre dobândirea unor poziții de sine stătătoare nu numai în raport cu Poarta Otomană, ci și cu Rusia - sunt elemente definitorii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
național al problemei Principatelor, adică n-a fost pusă o „chestiune română” având caracter internațional. Ele au tratat situația unor „provincii” ale Porții Otomane, asupra cărora țarul își aroga drepturi particulare, încât nu considerau necesară inițial nici măcar numirea unor domnitori pământeni. Este însă de netăgăduit că prefacerile politice, prin care au trecut Principatele Romane în acei ani, au marcat un mare avans pe calea individualizării situației lor internaționale. Pentru prima dată se introducea într-o convenție internațională, cea de la Akkerman (1826
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bucure de tinerețea și frumusețea ei; apoi corul sufletelor binecuvântate care îi spun că Cerul a răspuns rugăciunilor ei și îi dă armele necesare pentru a salva Franța. Condiția este că ea să-și păstreze inima pură, departe de iubirile pământene. Giovanna se trezește și îl recunoaște pe rege și îl sfătuiește să nu se predea inamicului. Ea îl îndeamnă să o urmeze pe câmpul de bătălie unde îl va conduce la victorie. Giacomo, văzăndu-i pe cei doi împreună, este convins
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
reține și îi mărturisește dragostea lui pentru ea. Giovanna este mișcata și deși la început opune rezistență, în final admite că și ea îl iubește. Dar vocile din ceruri îi reamintesc de destinul ei; ea trebuie să respingă orice dragoste pământeana. Carlo nu aude vocile cerești și nu înțelege de ce brusc Giovanna se schimbă la față și începe să tremure. Tocmai atunci un oficial îi invită să vină să primească omagiul poporului. Carlo va fi încoronat și el dorește ca Giovanna
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
portretizeze un personaj real. Johanna (Giovanna) este o păstorita până la momentul când este mobilizata de viziunea Fecioarei Maria să preia conducerea oștilor franceze și să le poarte spre victoria asupra invadatorilor englezi. Condiția succesului ei era să abandoneze în viață pământeana statutul de femeie normală. Ea reușește să aducă victoria de partea franceză, dar se îndrăgostește de Lionel, un soldat englez căruia îi cruțase viața. Johanna este solicitată să prezideze încoronarea regelui dar, simțindu-se nedemna de acest lucru pentru că își
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
țesătura muzicală a lucrării. În piesa lui Schiller, Johanna povestește ea viziunea cu imaginea Fecioarei Maria, în timp ce în opera Giovanna aude o dispută între corurile îngerilor și demonilor - îngerii fiind cei care o avertizează să nu-și deschidă inima iubirii pământene. Opera Giovanna d’Arco compusă pentru Teatro alla Scală a reprezentat la premiera să din 15 Februarie 1947 o autentică cădere care l-a afectat pe Verdi într-o asemenea manieră încât Maestrul se va ține departe de teatrul din
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
chemată să intre În Împărăția perfecțiunii, prin comuniunea cu Dumnezeu. Această Împlinire este posibilă prin orientarea interiorului uman către divinitate. La Socrate, perfecțiunea stă pitită și ea Într-o zonă transcendentă, În Ideea Absolută, care nu-și găsește un corespondent pământean. E o țintă care mai curând ne Înspăimântă prin intangibilitatea ei, decât ne Îndeamnă la o prefacere spirituală insistentă, continuă. Dar nu numai țintele Îi diferențiază pe cei doi, ci și mijloacele de atingere a acestora. Unele capcane ale maieuticii
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
soartă, cu ale ei căderi și înălțări, despre glorie și deșertăciunea ei). Despot este văzut ca un aventurier îmboldit de ambiția încoronării, care piere nu datorită unui destin potrivnic, ci fiindcă, în patima lui pentru putere, încalcă legile și tradițiile pământene, pierzându-și încrederea celor din jur și, îndeosebi, a norodului. O apariție bizară, cu pigmentări burlești, este aceea a nebunului Ciubăr vodă, surescitat de visuri de mărire, dar transformându-se, în ultimele scene, printr-o neverosimilă tumbă, într-un călugăr
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
se află mai curând succinte tablouri istorice, fanteziste în mare parte, cu deosebire când au în vedere „viața zbuciumată și moartea silnică a comisului Ionică Tăutu”, dar apropiate de verosimilul artistic atunci când se referă la Ioniță Sandu Sturza, primul domn pământean după fanarioți. Adevărata ivire a „izbăvirii naționale” pare a fi considerată însă epoca lui Iordache Darie Dărmănescu, a cărui trepidantă viață a fost transpusă de B. în romanul Conspirația Dărmănescului (1936). Desfășurarea narațiunii este aceea a romanului istoric tradițional, deviată
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
lui, trecând apoi de la masca supușeniei umile la cinism: vânzător de slujbe, sameș hoț, jefuitor feroce, trădător. Există o anumită ironie, amară, în viziunea acestei complementarități sau „însoțiri fără voie”, monstruoasă, între două fețe ale aceluiași rău, una alogenă, cealaltă pământeană. Iar atmosfera de putreziciune, opulență și senzualitate pervertitoare din, mai ales, descripțiile de interioare, costume, mese bogate nu e decât metafora unei lumi inconștient agonice, lăsând să se ghicească un aer de impostură, instinctualitate decadentă, pierdere în climatul moral al
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
Să nu pătrundă amor în mintea lunecoasă. Priviri iscoditoare a fețelor frumoase Care aruncă-n inimi săgețile-ndulcirii. Și vălul dulce, umed, a păcii ș-adormirii: Și o privire-n treacăt din arcul cel cu gene Te-nvață crud durerea vieții pământene. Zadarnic dulce-i gura, zadarnic ochi-s tineri, Venin e-n sărutarea păgânei zâne Vineri. 5 2262 Ce vrei, să-mi rup din frunte izvorul de lumine? Amăgitori sânt ochii - furi de-ndulciri străine... În porțile acestea a ochilor aibi strajă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Să nu pătrundă amor în mintea lunecoasă. Priviri iscoditoare a fețelor frumoase Care aruncă-n inimi săgețile-ndulcirii. Și vălul dulce, umed, a păcii ș-adormirii: Și o privire-n treacăt din arcul cel cu gene Te-nvață crud durerea vieții pământene. Zadarnic dulce-i gura, zadarnic ochi-s tineri, Venin e-n sărutarea păgânei zâne Vineri. 5 2262 Ce vrei, să-mi rup din frunte izvorul de lumine? Amăgitori sânt ochii - furi de-ndulciri străine... În porțile acestea a ochilor aibi strajă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cea albă, de-argint îi e talarul, Pe umerii de marmur aripe se disfac, Pe fruntea lui, în păru-i, flori roșie de mac... Cine ești tu, străine, cu negrii ochi sub gene? REGELE SOMN Eu?... Eu sunt fericirea vieții pământene. CĂLUGĂRUL Aicea nu ți-e locul, norocul eu nu-l caut, A lumii glasuri multe și glasul tău eu n-aud... Nu vezi tu, barba-mi albă și ochii [mei].... și gură Abia urmează încă a gândului măsură. Eu nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
senatori și trec peste scenă) ZUGRAVUL Ce de oameni se țin de dînsul! POETUL Senatori atenieni! Ferice de el! ZUGRAVUL Uite și alții! POETUL Curg musafirii. În această plăsmuire încă nelustruită am închipuit pe un om pe care lumea noastră pământeană îl cuprinde în brațe și-l giugiulește cu toate petrecerile. Iar libera-mi pornire. Nu se împiedecă de nimic singular, Ci se mișcă mai departe pe întinsa tabla cerata; Nici o răutate josnică nu se lipește de-o comă măcar a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
păstra și întări cu jurământ raportul de vasalitate al țării cu împărăția grecească. Ajuns la putere, Theodoros Comnen uită curând jurământul și atârnarea sa vasalitică, se bizuia tot mai sus și întindea mâna după cele mai nalte semne ale puterii pământene. După săvârșirea din viață a lui Theodoros Laskaris (1222), i-a fost dat să aibă un urmaș vrednic în persoana ginerelui său Ioannes Dukas, numit în genere Vatatzes, înțelept ca om de stat și cu putere de acțiune, care ajunsese
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lăsară deschisă posibilitatea pentru viitor a unei asemenea recunoașteri. Titlul ce și-l luase cuprindea în el un program de politică eventuală față cu puternicele state vecine. B. Alături și sub voievod factorul cel mai influent în stat era nobilimea pământeană sau starea boierească, împărțită în boieriile vredniciilor statului și în boieriile în slujba curții domnesti. Administrația politică, jurisdicțiunea și conducerea oștirii erau esclusiv pe mâna boierilor, cari-n virtutea acestei împreunări a întregii puteri executive cumulate asupră-le, câștigară o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de bunăvoie lui Radu-Negru, ca unui voievod al țării. Fiindcă numai starea boierească ocupa cele mai însemnate funcțiuni ale statului și fiindcă cel ce stăruia să ocupe vreun însemnat post public al statului trebuia să fie de neam de boier pământean, de aceea noțiunile boier și funcționar înalt al statului se acopereau într-adevăr până la un punct oarecare în întrebuințarea lor practică și lăsau să se întrevază o organizație aristocratică. Această organizație însă dovedește întîi că stările de jos erau în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
propagandă catolică, îi dete pe mâna fanaticului cler grecesc ca să-i judece și dete voie călugărilor să-i omoare. Apoi îl întărîtă pe Strașimir să atace pe Vucașin și spre acest scop chemă ajutoare turcești. De acolo îl învinovățesc cronicarii pământeni că el ar fi supus întîi și-întîi Țara Românească turcilor, care supunere însă n-a fost decât trecătoare și fără nici o regulă. Curând după ce stătu în scaun întemeie în anii 1365 și 1366 la Vodița, nu departe de marginea ungurească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sfera drepturilor sale, nici va căuta a-l scoate din dieceză și se va purta față cu dânsul atât de pacinic și conciliant precum i se prescrie prin dorința și instrucția patriarhului și sinodului. Mulțămindu-se țara și întărindu-se ierarhia pământeană, propaganda catolică pierdu deocamdată orice perspectivă pentru vrun succes mai de samă și fiece încercare a ei era de mai nainte zădărnicită. Un seceriș cu mult mai abundent părea a afla papalitatea în principatul Moldovei, unde tânăra si neîntărita întocmire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]