4,413 matches
-
dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
pe voi, care odinioară nu erați un popor, dar acum sunteți poporul lui Dumnezeu; pe voi, care nu căpătaserăți îndurare, dar acum ați căpătat îndurare. Preaiubiților, vă sfătuiesc ca pe niște străini și călători, să vă feriți de poftele firii pământești, care se războiesc cu sufletul.” fiecare dintre noi avem datoria morală să fim conștiințe vii ale neamului românesc, exemple de urmat, să ne folosim de talantul primit de la bunul Dumnezeu. George Petrovai o face cu prisosință prin această nouă apariție
GEORGE PETROVAI- O CONŞTIINŢĂ A VREMURILOR ACTUALE, ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349648_a_350977]
-
idee iudaică , interpretată ulterior de spiritul roman. Această idee este legată de cunoașterea divină a Vechiului Testament. Toate teocrațiile istorice, anticreștine și creștine, au fost coercitive ,au constituit un amestec a două planuri ale existenței, a două rânduieli: cerească și pământească, spirituală și materială, eccleziastă și statală. Ideea de teocrație se află într-un inevitabil conflict cu libertatea creștină, este un refuz al libertății. Nicolae Berdiaev se ocupă de ideea lui Dostoievski, punând în valoare mai degrabă utopia decât posibilitatea ei
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
este si cea mai mare provocare, cea mai inteligentă manipulare a maselor de către propriile lor slăbiciuni. Dacă Iisus ar fi acceptat să prefacă pietrele în pâini, întreaga omenire l-ar fi urmat imediat. El a refuzat însă pecetea pâinii reale, pământești, în numele libertății și al pâini cerești: „nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu.”( 5) Iisus este Mântuitorul celor puțini și tari în credință. De cei mulți și slabi se ocupă
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
la baza ideilor „mesianice”: „noi nu suntem cu Tine, ci cu el, acesta este tot secretul nostru. Demult numai suntem cu Tine.” Trădarea s-a consumat cu opt veacuri în urmă, când reprezentanții credinței romane au primit de la el „împărățiile pământești”, darul din urmă pe care Iisus de asemenea l-a refuzat respingând și cea de-a treia ispitire a satanei.” Domnului Dumnezeului tău să te închini și Lui singur să-i slujești.” (7) nemulțumirea cardinalului este aceia că, nu a
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
în coșmar”(15). Problematica coșmarului propus de Berdiaev este următoarea: Ivan suferă un dublu coșmar(acel al Marelui Inchizitor și al diavolului), pe când coșmarul cardinalului îl reprezintă persoana lui Iisus Hristos. În imaginea sublimă cu referiri apocaliptice întâlnim deznodământul destinelor pământești ale omului. Unul din exegeții operei dostoievskiene, Rozanov, trimite la un final apoteotic al Legendei - în ea „ este plânsul lui (al omului) amar, când, pierzându-și inocența și fiind părăsit de Dumnezeu, omul a înțeles deodată că de acum este
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
Biserică - acolo unde le este locul și rostul!... Și din cauza acestei stări de fapt există o tensiune: între real și ireal, între istorie și Împărăția Lui Dumnezeu. Sau, mai concret, între idealul creștin: care este viața în Hristos și viața pământească pe care o ducem cu toții. Rezolvarea acestei antinomii, contradicții nu implică numai acțiunea umană ci și divină. Prin el, omul, a realizat prea puțin în planul sensului și a destinului său. Când singur vrea să se autodivinizeze, să se facă
VORBIREA DESPRE BISERICA INTRE CURS SI DISCURS de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349670_a_350999]
-
să vorbească, dar a rămas așa cum îl știam până în ultima clipă; se uita vesel la noi, îi râdeau ochii, ne căuta cu privirile prin casă, ne zâmbea, ne făcea semn să venim lângă el. În târg trecerea lui dintru cele pământești a făcut multă vâlvă. Firește că toate astea pe mine m-au zguduit, dar nu peste măsură, deși la înmormântare am plâns amarnic. Nu eram decât un copilandru, încă destul de crud, și totuși, simțământul pe care l-am încercat atunci
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
Toate Articolele Autorului Sub crucea-nsângerată An de an, Plângem o zi sub crucea-nsângerată Și iar Te răstignim ca altădat, Prin viața noastră ne-nțeleaptă, Pătată, plină de păcat. Tu plângi din ceruri pentru fiecare, Ne ierți, că suntem pământești, Mâinile ne-ntinzi spre iertare, Nu ne pierzi, căci ne iubești. Curcubee-aduci după furtună, Lacrima ne-o ștergi de pe obraz, Ne cureți sufletul de zgură, Mereu ne-nalți peste talaz. Răspunde-ne la orice întrebare, Când nu mai știm găsi
SUB CRUCEA-NSÂNGERATĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350330_a_351659]
-
cimitire vesele de țară Fără plaje cu maluri abrupte Forme de tot felul Forme stilizate Cu trăsături de om sau cu înfățișare de fiară așa cum se trece lumea Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor Lipsit de culoare, ce-a mai rămas pământesc din careva cu pretenții înalte În noaptea trecută, în noaptea asta, în noaptea de mâine, în toate noapțile dintotdeauna, Apropiații Elvirei și al Lucreției, duse în lumea veșnică, amundouă o dată, stau de pază lângă oase-albite; Apoi, se petrec în șiraguri
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
mâine, în toate noapțile dintotdeauna, Apropiații Elvirei și al Lucreției, duse în lumea veșnică, amundouă o dată, stau de pază lângă oase-albite; Apoi, se petrec în șiraguri Ion, Elisa, Costică, Paraschiva, Elena cine rămâne de veghe? să apere ce-a rămas pământesc? De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Poemul ca uscăciune Ceruri negre, vânturi apoase, Himere cu frunze-n direcții adverse Ape uscate, pământ din nisip, Somn copleșit, adânc de miresme Ceruri gata de ducă, vânturi bolnave Tei zăpăciți
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
știe că e un joc... Dar unul care nu se poate hrăni decât din mister. Din magie a necunoscutului. Din taină nepătrunsa. La ce mi-ar folosi să știu adevărul? Aș proceda întocmai cu cei care se îneacă în bogățiile pământești, atât de efemere, încercând să se convingă că le aparțin... Că nu le vor pierde niciodată. A umplut scenă cu show-ul ei minunat, a ridicat tribunele în picioare... Acel lucru pe care il credeam imposibil. Ne-a adăpat pe
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
onor De țară iubitor Și-apărător de țară. Fie Domn glorios Fie peste noi, Fie-n veci norocos În război, război. O! Doamne Sfinte, Ceresc Părinte, Susține cu a Ta mână Coroana Română! Trăiască Patria Cât soarele ceresc, Rai vesel pământesc Cu mare, falnic nume. Fie-n veci el ferit De nevoi, Fie-n veci locuit De eroi, eroi. O! Doamne Sfinte, Ceresc Părinte, Întinde a Ta mână Pe Țara Română! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Imnul
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
ocazie. Potrivit lui Oswald Chambers, biserica este cea care poate transforma nevoia în chemare. Chemarea de a face o lucrare a Lui este o situație specială. Providența te trimite doar cu darurile pe care ți le-a dat la naștere. Școala pământească, desigur, are o importanță mare și de aceea trebuie să fim silitori și să ne educăm. Însă caracterul îl formează Dumnezeu în „școala Lui”. Ce reprezintă aceasta? Vorbim adesea despre „cei șapte ani de acasă”, dar noi avem un asemenea
CHEMARE ŞI NEVOIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350400_a_351729]
-
Articolele Autorului Ne vom trezi într-o dimineață și va fi Lumină- În urechi trâmbițele îngerești vor suna deșteptarea cerească fără teamă de moarte. În acea dimineață vom zbura îmbrățișați în rugăciune, cu psalmi în priviri. Vom pleca din Paradisul pământesc, unde diminețile învie resprațiile inelarelor din legământ. Referință Bibliografică: Va fi Lumină / Cătălina Nicoleta Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 866, Anul III, 15 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Cătălina Nicoleta Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
VA FI LUMINĂ de CĂTĂLINA NICOLETA MUNTEANU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350417_a_351746]
-
predare în mâna Lui. După ce treci Marea Roșie nu intri direct în Canaan. Pe un mal ai lăsat Egiptul care te înrobea, care te distrugea; ai traversat Marea Roșie nu prin puterea ta, dar celălalt mal al Mării Roșii nu este Canaanul pământesc, nici Canaanul ceresc! Dacă nu este Canaanul, pace și liniște, lapte și miere și nu este nici Egiptul, robie înjositoare, atunci ce este? Ce întâlnesc pe acest țărm al izbăvirilor? Mai exact, pe cine? Emanuel, Dumnezeu cu noi care ne
CURATIT, ALBIT, LAMURIT de RODICA STOICA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348994_a_350323]
-
care ne va conduce la Templul pe care mâinile Lui l-a întemeiat, la cetatea pe care ne-a pregătit-o pentru veșnicie. Dar, pe ce cale? „La fel cum Israelul din vechime a fost pregătit pentru intrarea în Canaanul pământesc, la fel suntem și noi pregătiți pentru intrarea în Canaanul ceresc. Dumnezeu folosește aceeași metodă; adică, vor fi primejdii, dar întotdeauna va exista ajutor în Numele lui Isus Hristos, Cel ce Și-a dat viața de bunăvoie pe Crucea Golgotei.” Să citim
CURATIT, ALBIT, LAMURIT de RODICA STOICA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348994_a_350323]
-
cu sânge El a sfințit. Vivat Ierusalime ! Să trăiești, să-nflorești... Că mare-I Regele tău, Va dovedi Armaghedonul, că oștile toate nu fac din tine un hău! Noi venim la tine cu flori, te iubim în multe culori, oraș pământesc; Noi credem Cuvântul Sfințit, cu dor așteptăm Ierusalimul ceresc ! SHALOM Shalom în curțile tale domnești, sub ziduri regești, De la noi, că venim înspre tine cu gânduri frățești; Pribegie-i cuvântul ce astăzi și ieri ne-nfrățește Nădejdea ni-i visul
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
cu cel mai scump preț: viața fiului ei și a Dumnezeului ei. Este scris că ori de câte ori un creștin păcătuiește, el răstignește din nou pe Mântuitorul. Suntem noi gata să ne predăm viețile la piciorul Crucii Lui, să răstignim firea noastră pământească pentru ca să-L scăpăm pe Isus de rușinea de a fi răstignit din nou? Maria se topea de durere, privind la Fiul ei pe Cruce. Singură dorința ei era să-și dea viața pentru a-L scăpa pe Domnul slavei de
MARIA de RODICA STOICA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349006_a_350335]
-
Iată-mă”. 4. Maria a dus lupta credinței. În încercări ce erau fără ieșire din punct de vedere omenesc, ea Îl lăuda pe Domnul pentru bunătatea Lui, iar Domnul lupta pentru ea. 5. Maria a privit crucea ei, răstignirea firii pământești, ca nimica față de prețul nespus de mare plătit pentru răscumpărarea ei - crucea Domnului Isus. Maria a cântat un cântec de laudă (Luca 1:26,55) „Voi lăuda pe Domnul pentru minunile Lui” Psalm 9:1 căci ea a ales să
MARIA de RODICA STOICA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349006_a_350335]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > DESPRE PRIMENIREA DUHOVNICEASCA A TINERILOR IN HRISTOS, PRIN BISERICA Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 76 din 17 martie 2011 Toate Articolele Autorului Pe tot parcursul vieții pământești trebuie să trăim cu credința și convingerea că în Biserică toți suntem tineri, căci una este vârsta tinereții - cu aspirațiile și asperitățile ei inerente și firești - și altceva înseamnă a fi tânăr și receptiv din punct de vedere spiritual, adică
DESPRE PRIMENIREA DUHOVNICEASCA A TINERILOR IN HRISTOS, PRIN BISERICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349067_a_350396]
-
narativ (trecând de la neliniști"la Hieronymus Bosch, apocaliptice - la aproape diafanul serafic), profund mistic, și expresivitatea pătimașă (și, totuși, adâncit sapiențială, prin Revelație!) a Blestemului Dorei Alina Romanescu/România: „Dumnezeu îi îngăduise să plutească, să se rupă definitiv de cele pământești. Se simțea din ce în ce mai ușoară - și, când a ajuns pe tărâmul Tinereții fără Bătrânețe și al Vieții fără de Moarte, la intrare o așteptau multe suflete, dar ea l-a văzut doar pe Vasile, lângă care și-a continuat drumul, despre care
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
probabil într-un atelier din burgul german Halle, datată 24 iunie 1744, așadar cu mult înaintea constituirii lojii masonice de la Sibiu. Medalia, care prezintă pe avers efigia lui Samuel von Brukenthal, Maestru de scaun, așezat și sprijinit de un glob pământesc (purtând însemne masonice: colan cu echer, șorț...), cu legenda „STVDIO, SAPIENTIA, SILENTIO”, are pe revers imaginea orașului Halle și trei mâini unite reprezentând ipostazele înfrățite „apărare, educare, asigurarea hranei”, și legenda „ET NON FVCATA AMICITIA QVID NOBILIVS” și, în exergă
EXPOZIŢIA „OBIECTE MASONICE DIN COLECŢIA MUZEULUI BRUKENTHAL” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349109_a_350438]
-
Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 82 din 23 martie 2011 Toate Articolele Autorului Există o tensiune: între real și ireal, istorie și Împărăția Lui Dumnezeu. Sau, mai concret, între idealul creștin: care este viața în Hristos și viața pământească pe care o ducem cu toții. Rezolvarea acestei antinomii, contradicții nu implică numai acțiunea umană ci și divină. Prin el, omul, a realizat prea puțin în planul sensului, destinului său. Când singur vrea să se autodivinizeze, să se facă înger el
DESPRE BISERICA SI ABORDAREA MISIUNII SALE IN ISTORIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349136_a_350465]
-
mări lăsate de bună voie în iluzie, în toate cele patru zări sub ondulație stelară: nașteri muriri învieri parcurg toate la nesfârșit drumul de sămânță înscris în bobul Christic ce se dospește cu drojdia luminii în prescuri cerești, pentru guri pământești ce mușcă până la sânge izvorul de lumină doar pentru a se regăsi... Referință Bibliografică: clepsidre... / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1281, Anul IV, 04 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina Șerban : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CLEPSIDRE... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349169_a_350498]