2,039 matches
-
pildă, căutând esența lumii reale, autorul semnalează „realități armonice”, conduse de principiul „concordanței în diferitele părți ce le compun”. În felul acesta se „atinge clasicitatea”, opera fiind „la adăpost de mode”. Articolele politice învederează, în egală măsură, posibilități de analiză pătrunzătoare și vocația combativității pătimașe, ceea ce impune reconsiderarea imaginii lui Z. în conștiința multor contemporani și a posterității, el fiind văzut îndeobște ca un personaj excesiv de protocolar, trufaș, cu fumuri aristocratice. Unele intervenții exprimă situări curajoase, sfidări chiar la adresa monarhiei, atitudini
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
la sugestii din lirica populară, simțămintele dominante fiind însingurarea, tristețea trecerii timpului (un comentator vorbea de „obsesia târziului”), comunicate pe trama unor regrete, reverii și autoscrutări lucide. Înstrăinarea de sine, mirajul nostalgic al iubirii pierdute sunt contrabalansate de dârzenia autocontemplării pătrunzătoare și de adeziunea la imperativele etice. Atitudinea eului liric față cu vulnerările existențiale este una de „resemnare înseninată” (Liviu Grăsoiu): „Ce-ai făcut, suflete, cu-acest interval dintre mine și mine ? / E-o depărtare, o despărțire de sine ?/ Și cine
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
se confruntă în angrenajul motivațiilor compoziționale. În schimb, productivitatea analitică a teoriei este maximă în perimetrul ficțiunii realiste, ceea ce îi permite interpretului să manevreze conceptele pe terenul său favorit. Analiza prozei lui Slavici constituie o probă concludentă: printr-o lectură pătrunzătoare, atentă la detalii, dar și la conexiunile dintre diversele planuri ale textului, criticul demonstrează ideea „teatralizării epicului” și spulberă o serie de prejudecăți din receptarea prozatorului ardelean, cum ar fi acelea privind incongruențele de construcție, inabilitatea stilistică sau tezismul moralizator
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
roman, Bogdana (1939), pe care E. Lovinescu îl considera „de o maturitate de expresie artistică destul de rară”. O apreciere similară făcea și Vladimir Streinu, relevând că romanul atestă „o maturitate de expresie, unduioasă și fermă, după trebuință, ca și o pătrunzătoare observație interioară, fie a senzațiilor celor mai fugitive, fie a dezvoltărilor sufletești aproape halucinatorii”. Introspecția sufletului feminin are subtile infuzii de lirism, păstrându-se într-un plan epurat al emoțiilor erotice, tensiunile izvorând din convorbirile dintre un bărbat și o
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
feeria, opereta și acceptă cu multe rezerve (îi displace, de pildă, Victorien Sardou) melodrama. Zăbovind mai puțin asupra creațiilor actoricești, criticul nu-și ascunde admirația pentru marii interpreți, dintre care lui Ștefan Iulian, Grigore Manolescu, C. I. Nottara le consacră pătrunzătoare portrete (Profile din teatru). În publicistica vremii, o voce de luat în seamă, din păcate stinsă prematur, a fost aceea a lui Sphinx. A tradus, după un text intermediar francez, Othello de Shakespeare. SCRIERI: Observări sociale și morale, București, 1881
RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289083_a_290412]
-
de Marian Papahagi, este considerată „o ediție îndelung așteptată”, „un act de dreptate” și „un act necesar mișcării ideilor, în critica actuală” (Ioana Bot). Comentatorii observă, pe temeiul textelor, o preferință pentru interpretarea prozei, evidentă atât în eseuri succinte și pătrunzătoare, ca Spiritul epopeic, Paradoxul povestirii sau Arhetipuri ale personajelor sadoveniene, cât și în studiul, de altă anvergură, intitulat Surse ale fantasticului în proza românească. Paginile rămase de la R., elaborate în intervalul a doar câțiva ani, răspund unor destinații și exigențe
RADU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
proaspătă și încordată spre lume” a criticului era aproape un imperativ deontologic. Această „deschidere” constituie, de altfel, partea cea mai rezistentă a lecturilor lui M., vizibilă îndeosebi în analiza prozei „realiste”, care provoacă mult mai bine observația lui lucidă și pătrunzătoare. Însă „prețul” pe care îl plătește în schimbul unei asemenea clarviziuni se relevă într-un anume conservatorism al gustului, ca și într-o survolare cam grăbită a „discursului” operei. Micromonografiile Constantin Noica (2000) și Titu Maiorescu (2003) realizează o evadare din
MORARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
clipe de așteptare, studenții priveau spre ușa ce se deschidea, apărea în fața lor Brand. Pastorul Brand al lui Ibsen, cu haina neagră încheiată auster până sus, călcând pe un ghețar. Însă văzut de aproape, pastorul n-avea în ochii săi pătrunzători durități nordice, iar tristeța încruntată într-o ironie gravă îi dădea înfățișarea unui actor tragic. G. CĂLINESCU SCRIERI: M. Aurelius Varus Caesar și L. Aurelius Commodus, A.D. 138-161, București, 1909; Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman, București, 1911; Idei și
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
1932, după întoarcerea din Germania, unde probabil că o influență mai mare decât dialectica hegeliană asupra modificării lui de atitudine avusese spectacolul imund al fenomenului național-socialist, declara „Eu rămân om de stânga...”, se impunea drept unul dintre analiștii cei mai pătrunzători ai fascismului. MIRCEA IORGULESCU SCRIERI: Germania hitleristă. Trei luni la Berlin. Documente - Idei - Oameni, București, 1933; Filosofia politico-juridică a lui Simion Bărnuțiu, București, 1935; Portrete și controverse, I-II, București, 1945-1946; Pomul vieții (Jurnal intim 1944), București, 1946; Brâncuși (Amintiri
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
seriei, P. alcătuiește o ediție din scrierile de critică literară ale lui Mihail Chirnoagă, recuperate din manuscrise și din presa anilor 1930-1940. Volumul, intitulat Basoreliefuri (1977), atrage atenția asupra unui critic și istoric literar aplicat și riguros, informat temeinic, analist pătrunzător, pertinent în evaluările și situările pe care le operează, atras de expunerea clară și transparentă. Ilustrate mai întâi în eseurile, studiile și comentariile publicate în presă, aceste calități ale lui P. sunt legitimate în Scriitori români postmoderni (1996) și în
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
și Anton Holban. Aparent limitată la un obiectiv strict precizat, cercetarea se vădește a fi complementară perspectivei consacrate din exegeza anterioară și, simultan, înnoitoare până la a fi polemică, prin modalitatea de abordare, rigoarea argumentației și originalitatea interpretării. Seria de analize, pătrunzătoare, minuțioase și pertinente, remarcabile prin acuratețea și intensitatea ideilor, prin numeroasele observații noi, edifică o demonstrație perfect articulată. Precizările finale sintetizează punctul de vedere, perspectiva critică, indicând una dintre direcțiile de acțiune și orizontul în care P. își situează demersul
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
Taine, F. Brunetière), O. este adeptul unei metode critice complexe, care îmbină analiza operei cu studiul datelor biografice și psihice ale scriitorului. În studiul Filosofia lui La Fontaine după d. Pompiliu Eliade, supune ideile literare ale comparatistului român unui examen pătrunzător, deși nu întotdeauna obiectiv, reliefând tendințele dogmatice sau rigiditatea sistemului estetic teoretizat de acesta. Criticul a fost un activ și bine orientat cronicar teatral. Aprecia reprezentația dramatică în ansamblul ei, ca spectacol, dar nu neglija nici textul literar. Jocul actorilor
ORASANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288564_a_289893]
-
în întregime de redactor. Caricaturile sunt făcute până în 1861 de H. Trenk. Orășanu a întrebuințat o sumedenie de pseudonime, între care Nicor, Netto, Odobașa, Iago. Înzestrarea lui de ziarist și pamfletar dă nota dominantă a periodicului. Autor de comentarii politice pătrunzătoare, făcute cu patimă și cu o agitație a spiritului care de multe ori îl avantajează, el era întotdeauna în miezul evenimentelor și, chiar dacă sensul lor îi scapă nu o dată (mai ales în ceea ce privește înfăptuirile și politica domnitorului Al. I. Cuza și
NICHIPERCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288429_a_289758]
-
seamă asumării deschise a opțiunilor homoerotice, Straja dragonilor (1994), gândită ca o primă piesă dintr-un amplu proiect autobiografic. Deformat prin lupa estetismului, destinul autorului apare scăldat acum într-o altă lumină, pigmentată cu asociații livrești, dar și cu introspecții pătrunzătoare, care sintetizează senzualitatea stridentă și confesiunea nudă. Ca o oglindă autoreflexivă, cartea revelează fața „plutonică” a lui N. Personalitatea lui Ion Negoițescu este, de fapt, aceea a unui poet damnat și rămâne în veci inexplicabilă strădania acestui poet, care își
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
febril publicistică pe ambele maluri ale Atlanticului, după 1989 intervențiile sale în chestiuni politice, ideologice, de strategie culturală sau strict literare apărând ritmic în „România literară”, „Orizont”, „Euphorion”, „22”, „Dilema” ș.a. Dincolo de orice diferențe, ele au ca numitor comun implicarea pătrunzătoare în dezbaterea pe marginea condiției intelectualului central și est-european în lumea contemporană, o condiție asumată și în același timp problematizată de autor. Spirit ecumenic, el nu a știut nici să piardă ceea ce cultura română are bun de oferit lumii, nici
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
acest lucru în cazul relațiilor cauzale. Apoi vom studia niște exemple de imagini grafice care să ne ajute să analizăm situațiile de alegere. În cadrul acestui proces, vom deveni mai familiari cu instrumentele metodologice care sunt utile la construirea unor modele pătrunzătoare și inovatoare pentru științele sociale. II. Negocierea și piețeletc "II. Negocierea și piețele" Negocierea apare ca rezultantă al unei penurii. O situație de negociere apare între două sau mai multe părți atunci când fiecare controlează ceva ce dorește celălalt. Ar putea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
doi sociologi francezi se identifică cu cartierele din care provin, agenții cercetați exprimă etosul cartierelor. „Nu există reușită socială demnă de acest nume”, spun ei, „care să nu fie Însoțită de o reședință ce o exprimă”. Și o observație deosebit de pătrunzătoare : „Orașul este și un profesor perseverent În ucenicia socială, care vă spune unde sunteți născut, În oraș, dar și În societate, și care vă Învață manierele, gusturile, speranțele sau disperările ce vor da tonalitatea În ceea ce aveți de trăit”. Orașul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au trezit un interes considerabil atât pentru că priveau o societate în jurul căreia s-au dus multe discuții contradictorii, cât și pentru că cititorii se așteptau la dezvăluirile senzaționale ale unui fost junimist. Scrisă de un om cu o inteligență vie și pătrunzătoare, lucrarea cuprinde scene pitorești, portrete pertinente, caracterizări sugestive. Fără să fie înzestrat în chip deosebit cu talent literar, autorul închipuie un fel de roman plin de culoare, dar neavând totdeauna tangențe cu realitatea. Când îi are în vedere pe junimiștii
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
inclusă celor mai multe texte, în afara valorii lor literare și a intenției satirice. Este vorba de ceea ce s-ar putea numi o cenzură a bunului-simț, aplicată cu detașare „teatrului social al epocii” de cetățeanul simplu, de pe stradă. Sub ochiul lui atent și pătrunzător, tarele societății apar în toată urâțenia lor, după cum insul social este dezgolit de veșminte și măști, iar râsul devine astfel, voluntar sau involuntar, un mijloc de consemnare activă, de protest. La fel sunt urmărite și scăderile vieții literare: veleitarismul (aici
MOFTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
condamnând fără echivoc expresiile exotice ale diversității, ci de o vibrație subtilă, plină de compasiune, în uvertura perpetuă a hermeneuticii iubirii. A veghea în cetate nu înseamnă să-ți trâmbițezi egoist certitudinile. Luminile Evangheliei sunt blânde și, tocmai de aceea, pătrunzătoare. La antipozi, sloganurile fundamentaliste, împachetate fără calm și cu multă ostentație, nu trimit decât la setea de ordine prin răzbunare. În concluzietc "În concluzie" Pentru a vorbi lumii, studenții disciplinei (citește: ascezei) teologice ar trebui să deprindă, pe lângă o inimă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fost recenzată, printre alții, de Frédéric Martel, fost funcționar cultural al Ambasadei Franței la București (Esprit, mai 1999), și de strălucitul intelectual, istoric și specialist în problemele Europei de Est Alain Besanșon (Commentaire, vol. 22, nr. 87, toamna 1999). Cronica pătrunzătoare a lui Besanșon este intitulată „Traité de recomposition”, aluzie la titlul cărții lui Emil Cioran Précis de décomposition. Besanșon scrie că, în pofida celor ce știm de la autori pesimiști precum Aleksandr Zinoviev, transformarea prin comunism a speciei umane a eșuat; Jurnalul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
întrucât se opunea utopiei) și liberal. Astăzi, mă preocupă dificultățile practice ale modelului, cunosc mai bine viziunile iliberale ale reducerii statului la ceva mai puțin decât rolul de „paznic de noapte”, precum și crizele generate de micșorarea și slăbirea statului (analizate pătrunzător de Stephen Holmes în cazul Rusiei lui Elțîn, unde criminalizarea statului slab făcea ravagii - românii pot și ei medita pe aceste subiecte). S-ar putea, o spun citind printre rânduri, ca Gray să se fi gândit și la alți „liberali
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
conservatoare și, tot urmărind această bandă a lui Möbius, mai recent, extremă stângă (poate ultimele transformări au în comun o dimensiune anarhistă, ceea ce ar face tranziția mai lesne de înțeles). Pe tot acest drum, G.M. Tamás a rămas esențialmente același pătrunzător spirit critic, consecvent cu sine în mod exemplar, atent la schimbările din jur. E oare acesta „cameleonism”? Cred că nu, mai ales că la G.M. Tamás se poate vedea ușor că nu avantajele materiale sau de alt fel au fost
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Political Economy, IV, 1, vara 1999. 7. Am vorbit despre „principiul-promisiune” în cartea mea Utopica. Studii asupra imaginarului social, Editura științifică și Enciclopedică, București, 1991; vezi și ediția a doua, revăzută și adăugită, Idea, Cluj, 2005. Gabriel Liiceanu, într-un pătrunzător eseu, a analizat ipocrizia utopiei: „Utopia intelectului și utopia filozofiei”, Dialog, nr. 115-116, Iași, decembrie 1986, p. 13, acum în cartea sa Cearta cu filozofia, Humanitas, București, 1992, pp. 97-105. 8. Vezi postfața mea la George Soros, Criza capitalismului global
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
aceste noțiuni pot deveni esențialiste!) în anumite contexte. Antisemitul „explică” totul prin evreitate, ceea ce este desigur delirant și potențial criminal. Îi mulțumesc lui Matei Călinescu pentru ultimele sale corecturi. Iar față de Andrei Corbea-Hoișie îi exprim și aici gratitudinea pentru analiza pătrunzătoare a textului meu. Omagiez astfel o conversație și o prietenie vechi de douăzeci de ani. Bineînțeles, forma finală a textului, care apare acum, precum și răspunderea pentru conținutul său îmi aparțin în exclusivitate. În această formă voi include și alte nuanțări
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]