7,104 matches
-
dacă am reușit să intru în camera ei. Îmi amintesc cu nostalgie cum în vara lui 1957, înainte de a-l forța pe tata să “semneze” adeziunea de intrare în ceapeu, eram la vie cu bunica, ultimul an când am mai păzit-o împreună și s-a pornit o ploaie de vară cu tunete și fulgere cum nu am mai văzut niciodată. Tuna așa de tare de parcă se rupea cerul în două. Ruperea norilor era chiar deasupra noastră. Când fulgera zicea-i
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
și lătră la ușa paznicului, râcâind tocul ușii cu ghearele, pentru a-i atrage atenția acestuia să iasă afară, pe gerul care crăpa pietrele. Moș Ghiță zis „Mami” pentru că el așa le spunea tuturor când se adresa cuiva, și care păzea de ani de zile această clădire, moțăia la căldura unui calorifer electric. Era cald și bine în cameră. La un moment dat, i se păru că o aude pe Molda lătrând și își puse întrebarea: “Cine dracul să apară pe
PLÂNSUL PUIULUI DE LEBĂDĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444382472.html [Corola-blog/BlogPost/343207_a_344536]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DEȘERTUL DE CATIFEA (32) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 851 din 30 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului 32. SECURITATEA PĂZEȘTE POPORUL, BĂIETE! (1) Prima săptămână a lui Dio la internat a fost un adevărat coșmar. Singur la părinți,considera că totul i se cuvine: lumea întreagă existând, pentru a fi la dispoziția sa! Servindu-l cu de toate : cu bune
DEŞERTUL DE CATIFEA (32) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_32_costel_zagan_1367348332.html [Corola-blog/BlogPost/345993_a_347322]
-
ce se adapă direct din talazurile mării, răscolite de vântul dezlănțuit. Mare și cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele munților, unde sălășluiau de veacuri, să dezvăluie impudice secretele adâncurilor, păzite cu strășnicie de neînduplecatul Neptun. Din depărtări, sosesc călare pe crestele înspumate, ostașii nevăzuți ai apelor, înarmați cu harapnice de foc, ce pocnesc crunt telegarii înaripați ai regatului alb, făcându-i să urle înnebuniți. Peste lume se năpustește viscolul slobozit
REVANȘĂ PIERDUTĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1484695469.html [Corola-blog/BlogPost/374330_a_375659]
-
privim? Cât timp amintirile trecutului ne copleșesc, vom fi supuși visării și trădării, Amintindu-ne de dragostea neâmplinită Din vremea când eram copii. DE VEGHE Stând treaz cu doruri în noapte, Dorințe nespuse înconjoară inima în tăcerea nopții adânci. Piciorul păzește-l, o, Doamne, Să nu alunece când calc peste stânci. Și inima îndreaptă spre Tine, în taină ruga sufletului meu. Dorind să te iubesc, Isuse, Și să mă-ntorni mai mult spre Dumnezeu. Atunci voi spune că și Pavel; "căci harul
ŞOAPTELE SFINTE ALE NOPŢII (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_janik_soaptele_sfi_ligia_gabriela_janik_1374938969.html [Corola-blog/BlogPost/364282_a_365611]
-
în aceasta zicând: "Așadar, nu-mi pune în fața acest lucru, ci arată-mi-l pe acela, și anume că așa a poruncit să facem Iisus Hristos, fiindcă eu îți arăt, dimpotrivă, că nu doar că nu ne-a poruncit să păzim anumite zile, dar chiar ne-a dezlegat de nevoia aceasta. Ascultă deci ce spune Sfântul Apostol Pavel; iar când spun Sfântul Pavel, spun Domnul nostrum Iisus Hristos, pentru că Acela punea în mișcare sufletul Sfântului Pavel. Deci ce spune acesta? "Păziți
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
pe iudei, care, căutând întotdeauna obiceiul cel vechi, au fost târâți spre necredință". Și iarăși zice: Știi că mulți aleargă la această sfințită masă din pricina obiceiului sărbătorii. Deși s-ar cădea, cum v-am spus de multe ori, să nu păziți doar sărbătorile pentru ca să vă cuminecați, ci să vă curățiți conștiința și atunci să vă atingeți de sfânta masă. Căci cel spurcat și necurat nu este drept să se împărtășească nici în sărbători cu acel sfânt și înfricoșător Trup; dar cel
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
asemenea dispoziție. Iată, așadar, că Sfântul Ioan Gură de Aur nu numai că întărește în chip vădit intenția și opinia lui pentru cei ce iubesc să asculte adevărul, dar răstoarnă în chip profetic acest obicei al celor patruzeci de zile păzit cu duh de cârtire și certare de multi. Iar dacă va dori cineva să vorbească despre cele patruzeci de zile pe care spune că le-au fixat dumnezeieștii Părinți, discuția va fi amplă; ci noi să menționăm doar câteva lucruri
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
menține spre nestricăciune; căci nu este înțeles drept un trup al altuia, ci al Vieții înseși prin fire, având în sine însuși puterea Cuvântului unit cu el și fiind făcut și plin de energia Lui, prin care face vii și păzește spre existența toate. Deci întrucât acestea stau în acest fel, să știe, așadar, cei botezați că dacă umblă arareori și de-abia dacă intră în biserică și stau departe ani îndelungați de binecuvantarea care vine prin Euharistia Domnului Iisus Hristos
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
este în chip vădit pentru că se forțează pe cât îi stă în putință să săvârșească poruncile Stăpânului, precum este poruncit (Mat. 11, 12); căci a împlini și a săvârși totdeauna poruncile dumnezeiești este propriu cetelor îngerești. Așa încât și cei botezați care păzesc poruncile dumnezeiești nu sunt prin aceasta departe de conduita îngerilor și pentru că se străduiesc să păzească în trup curația îngerilor netrupești, precum strigă Apostolul și zice: "Cetățenia noastră este în ceruri" (Filip. 3, 20), adică cetățenia noastră, a creștinilor, este
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
precum este poruncit (Mat. 11, 12); căci a împlini și a săvârși totdeauna poruncile dumnezeiești este propriu cetelor îngerești. Așa încât și cei botezați care păzesc poruncile dumnezeiești nu sunt prin aceasta departe de conduita îngerilor și pentru că se străduiesc să păzească în trup curația îngerilor netrupești, precum strigă Apostolul și zice: "Cetățenia noastră este în ceruri" (Filip. 3, 20), adică cetățenia noastră, a creștinilor, este cerească și îngerească. Dar și Sfântul Ioan Hrisostom zice: "Să ne atragem, așadar, ajutorul imbatabil al
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
trup curația îngerilor netrupești, precum strigă Apostolul și zice: "Cetățenia noastră este în ceruri" (Filip. 3, 20), adică cetățenia noastră, a creștinilor, este cerească și îngerească. Dar și Sfântul Ioan Hrisostom zice: "Să ne atragem, așadar, ajutorul imbatabil al Duhului păzind poruncile și nu vom fi cu nimic mai prejos decât îngerii". Și iarași: "Cel ce se mântuiește primește un dublu har: își face viu sufletul și se face pasăre care atinge bolțile cerești". Observația a șasea Referindu-se la dumnezeiasca
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
Tot ce se opune voii Domnului este scandal". Sau ca să vorbesc mai limpede: scandal este orice obstacol pus în drum ca să se împiedice de el trecătorul, precum îl roagă prorocul pe Dumnezeu să-l izbăvească de unele ca acestea zicând: "Păzește-mă, Doamne, de mâna păcătosului, scoate-mă de la oamenii nedrepți, care au gândit să împiedice pașii mei; ascunsu-mi-au cei mândri cursa și au întins cu funii picioarelor mele; pe cărare pietre de poticneală mi-au pus mie" (Psalm
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
și luna, adică Biserica, a stat în rânduiala ei, adică în voința și porunca lui Dumnezeu, din care a căzut. Așadar, câți fac ceva în afara poruncii lui Dumnezeu aceștia fac scandalurile și neoranduielile, iar nu se luptă după putere să păzească poruncile Stăpânului. Observația a zecea Alții pun înainte Tomosul Unirii și spun că este un canon scris în Ceaslov care hotărăște că creștinii trebuie să se împărtășească de trei ori pe an. Acest canon pe care-l pun înainte binecuvântații
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
de la aceștia, adică imperială, s-ar găsi potrivnică sfintelor canoane ale dumnezeieștilor Părinți, să fie nevalidă. Iar dumnezeiescul Ioan Hrisostom spune că obiceiul potrivnic dumnezeieștilor canoane să se întrerupă; și, iarași, zice: "Greu este obiceiul, cumplit și cu anevoie de păzit; prin urmare, pe cât știi puterea obiceiului, pe atât sârguiește-te să te eliberezi de obiceiul rău si să te muți spre un altul, mai folositor"; Deci cum caută aceștia să recomande acest obicei vătămător de suflet? Dar fiindcă aceștia caută
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
preface, de ce pedeapsă nu va fi vrednic cel ce tace și trece cu vederea atunci când sunt insultate legile?". A unsprezecea observație Mulți potrivnici spun că faptul de a se împărtăși cineva nu este o dogmă de credință care să fie păzită și indispensabilă. Chiar dacă împărtașirea frecventă nu este o dogmă de credință, ea este însă o poruncă a Stăpânului care se cuprinde și în alte cuvinte ale Domnului, dar mai ales în aceea pe care a spus-o zicând: "Aceasta să
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
că " Pe scaunul lui Moise au șezut cărturarii și fariseii". După ce a spus multe lucruri cumplite despre ei, a spus apoi: "Pe scaunul lui Moise au șezut cărturarii și fariseii. Deci toate câte vă vor zice vouă, faceți-le și păziți-le; dar după faptele lor să nu faceți" (Mat. 23, 2-3), căci au demnitatea, dar viața lor este necurată; voi însă fiți atenți, nu la viața, ci la cuvintele lor. Căci din năravurile lor nu se vatămă nimeni. De ce? Pentru că
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
cuminecare, pe atât mai mult se luminează, încălzește și sfințește. Frate, dacă ești vrednic să te împărtășești de două sau trei ori pe an, atunci ești vrednic să te împărtășești și mai frecvent, precum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, păzindu-ți pregătirea și vrednicia. Căci ce ne împiedică să ne împărtășim? Nepăsarea și indolența, de care biruiți fiind nu ne pregătim cât ne stă în putință ca să ne cuminecăm. Iar în alt fel răspundem că unii ca aceștia nu actioneaza
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
sau altul din sfinți să ne împărtășim de două sau de trei ori pe an? Nicăieri nu se găsește așa ceva. Se cade, așadar, să știm că atunci când facem o poruncă, se cuvine să fim cu luare aminte să o și păzim. Și anume, se cade să păzim și locul și timpul și scopul și modul și toate împrejurările în care se cuvine să se facă; ca astfel acel bine pe care vrem să-l facem să fie desăvârșit întru toate și
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
împărtășim de două sau de trei ori pe an? Nicăieri nu se găsește așa ceva. Se cade, așadar, să știm că atunci când facem o poruncă, se cuvine să fim cu luare aminte să o și păzim. Și anume, se cade să păzim și locul și timpul și scopul și modul și toate împrejurările în care se cuvine să se facă; ca astfel acel bine pe care vrem să-l facem să fie desăvârșit întru toate și bineplăcut lui Dumnezeu. Acelasi lucru se
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
și totul va fi în ordine - dar în mare parte depinde de tine...trebuie să avem grijă de dragostea noastră să reușim să o conservam pt. acești ani. Sînt sigur ca ma vei înțelege și vei avea grijă să te păzești... 15.01.1988 ...Cu colegii mă împac bine, prieteni n-am și nici n-o să am, iar de înțeles cu ei - rămîne de văzut de pe o zi pe alta - tu ști cum șunt eu - nu șunt prea sociabil am alte
PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.16 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/sorin_andreica_1485969274.html [Corola-blog/BlogPost/371275_a_372604]
-
se îndeseau păreau omenești. Șiruri de mirări o străbătură, îndemnând-o să dea fuga spre florile de la icoană, s-aline căpriorul. Până să plece, smulse repede de ici, de colo, niște busuioc sfânt, ca să-i dea putere și să-l păzească de alte necazuri. Smulse și fire de ceapa ciorii, zisă Steaua Bethleemului, bună de alinat rănile și niște măseaua ciutei, vindecătoare și ea, liniștind și scăzând căldura celui vătămat. Le-amestecă și le frecă în mâini. Odată zemurile unite, picură
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1482660342.html [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
este urmarea politici sale dezastruoase, de parcă nimic din ceea ce se întâmpla românului azi nu i se datorează lui. Tu taci; - Dispar din instituții ale statului arhive cu invenții și inovații de interes strategic privind cercetarea nucleară. Cei puși să le păzească nu pățesc nimic, iar cei ce trebuie să investigheze spun că nu e nimic deosebit. Tu taci; - Ți se fură voturile iar comisia care trebuia să investigheze pe cei care au fost prinși cu vot dublu, nu dă nici un răspuns
SCRISOARE DESCHISĂ POPORULUI ROMÂN – MESAJUL TĂBLIŢELOR DE LA TĂRTĂRIA de MARIN NEACŞU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marin_neacsu_scrisoare_deschisa_popo_marin_neacsu_1341834582.html [Corola-blog/BlogPost/341956_a_343285]
-
restriște pe când românii își apărau țara și cinstea cu preț de sânge. A fost odată în vreme când copleșiți de hoarde sătenii-și pârjoleau calea cu case-n foc, bărbații-și făleau vânju-n luptă, femeile își piteau știutul ca să-și păzească cinstea și copiii, pe-nălțimi și codri. A fost odată când bărbatul și femeia erau în rușine de goliciune și ascunsuri. Într-o sămuială de astfel de vremi turcii se răzlețiseră pe coclauri de Rucăr, rămase cu moși, femei și
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Feciuoara_rucareana_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
și iarăși dacă l-ar fi făcut muritor, s-ar fi crezut că Dumnezeu este pricina morții lui. Așadar, nu l-a făcut nici nemuritor nici muritor, ci capabil și de una și de alta. Dacă omul înclina spre nemurire, păzind porunca lui Dumnezeu, avea să primească de la Dumnezeu ca plată nemurirea și avea să ajungă Dumnezeu; și iarăși dacă se îndrepta spre faptele morții (așa precum a și făcut, n.n ), neascultând de Dumnezeu, el însuși avea să fie pricina
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329221895.html [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]