3,902 matches
-
am fi luat ceai ?... - Am fi cerut de la bucătărie, deșteptule ! - Și bromură ?!... - Ceai cu bromură beau numai soldații tâmpitule ! Gradaților și cadrelor militare le este interzis să bea așa ceva ; altfel cum să-i instruiască pe soldați ?!... - Ce facem acum ? Ne paște tribunalul militar... - Mai degrabă o să te pască pe tine o vacă ! Băutura asta, bună nu am ce zice..., are proveniență ilicită.... - Și cănd te gândești că am avut cele mai bune intenții... - Drumul către iad este pavat cu intenții bune
X. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365291_a_366620]
-
de la bucătărie, deșteptule ! - Și bromură ?!... - Ceai cu bromură beau numai soldații tâmpitule ! Gradaților și cadrelor militare le este interzis să bea așa ceva ; altfel cum să-i instruiască pe soldați ?!... - Ce facem acum ? Ne paște tribunalul militar... - Mai degrabă o să te pască pe tine o vacă ! Băutura asta, bună nu am ce zice..., are proveniență ilicită.... - Și cănd te gândești că am avut cele mai bune intenții... - Drumul către iad este pavat cu intenții bune... - A spus tovarășul Nicolae Ceaușescu ! - Nu a
X. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365291_a_366620]
-
-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
Ne-ntuneric, ne-lumina,Nici nu dreapta, nici nu stînga,Fără vină și cu vina.Vai cui o să aparțină?Că șunt oi , sau ca șunt capre,Grîul cu neghina-n parte.Nu e viața nu e moarte,;... XXVII. SNOAVA DE PAȘTI, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 854 din 03 mai 2013. E zi de Paști.Într-o chilie, Din nu știu care mînăstire, Cand toți în post trebuiau să fie, Un biet călugăr flămînzit, De foame aprig chinuit, Căzut-a
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
prea se vede la cei care-l conduc. Dar politrucii nu au crezut nicicând în Dumnezeu. Nu sa schimbat nimic prin împușcarea împușcatului. Dă-ne Doamne bani și să moara caprele celor de la apus de Carpați că nu merită să pască iarba ROMÂNEASCĂ. Noi „întindem mâna”! Cineva ne va milui ca să putem sărbători fără ac sau lopată toate sărbătorile din calendar. Doar așa vom intra în raiul mult visat. Referință Bibliografică: Raiul, iadul și banul / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
RAIUL, IADUL ŞI BANUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365445_a_366774]
-
sau din satele din apropiereși spre satul Arsa, aparținător de comuna Albești. Noi ne învecinam cu loturile Cooperativei Agricole din comună, cultivat la capătul dinspre movilă cu lucernă. Erau peste o sută de hectare cultivate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție ) toți caii pe care nu-i foloseau la atelaje. Erau câteva zeci de cabaline și de obicei doi - trei flăcăi ceva mai mari ca mine care
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
mai mult mai ales pentru viile noi717. Așa se întâmpla în anul 1845 când unii arendași ai moșiilor mănăstirești i-a obligat pe clăcași să plătească dijmă pentru fânul cosit de sub pruni, iar pe alții i-a oprit să-și pască vitele pe locurile din capul viilor (26). Asemenea practici erau determinate și de faptul că mulți clăcași nu aveau acte scrise încheiate cu proprietarii moșiilor, acte din care să reiese clar drepturile asupra viilor sau livezilor plantate de ei cu
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
cât îi doamne de frumos..”... ar fi înțeles semnificația îndemnului acestuia ca pe data de “30 noiembrie” să pună grâu într-o farfurioară cu apă “pentru a vedea cum se formează rădăcinile și tulpinile”, ar fi înțeles de ce a înainte de paști învoia grupuri mici de elevi să meargă la biserică, pe rând, el continuindu-și netulburat orele în vreme ce copii așteptau nerăbdători întoarcerea celor învoiți. A fost pus în încurcătură, neputându-se lămuri pe deplin, aflând pe de o parte că “sfera de
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
despre Tomiță tanti după ce a furat o bucată de carne din oală, c-o să-l omoare cum o pune mâna pe el; totuși, după ce i-a trecut supărarea, motanul s-a putut plimba fără griji prin ocol, fără a-l paște vreun pericol din partea stăpânei. Pe de altă parte, Leei îi este clar că bietul cocoșel ar putea deveni, extrem de ușor, victimă în următorul măcel făcut în beneficiul lui Viorel. De-aceea repetă: - Oh, nu! Vă rog să nu-l tăiați
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
Acasă > Poezie > Amprente > LUI IOAN GYURI PĂSCU Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ai fost actor, si menestrel, Ne-ai bucurat pe toți cu harul De-a ne sădi în inima un țel, Și-n suflet bucuria, nu
LUI IOAN GYURI PASCU de NELU PREDA în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366285_a_367614]
-
De-aceea Gyuri te consider Cel mai ilustru-n asta țară. Adio acum, tu mergi în Eden, Și lași un gol imens în urmă - Țărâna să iți fie loden, Cănd cerul geme și se curma! Referință Bibliografica: Lui Ioan Gyuri Păscu / Nelu Preda : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2097, Anul VI, 27 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nelu Preda : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LUI IOAN GYURI PASCU de NELU PREDA în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366285_a_367614]
-
Râncurele, Bircei, Colnic, Mânjina (Mânjâna), Dealu’ Sasului (Sasuli), Boboțea, Chicera, Măgura, Piscu’ Porcului (Porculi), Pleșcioara, Teiș, Făgețel - se umpleau cu târle de oi. Mulți plăteau pe cei cu oi ca să-și pună târlele pe locurile lor, sau să și le pască și pe acolo, fiindcă târlitul era, și mai este încă, un mod natural de a îngrășa pă-mântul. Când cădea prima zăpadă, cei care aveau oi mai puține le coborau în sat și le iernau în grădinile din spatele caselor; cei cu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
bătrânul. Clopățăl - porecla fratelui mai mic, Ion, i se trăgea de la faptul că acestuia îi plăcea tare mult să pună de gâtul oilor și al măgarilor clopote care să nu sune două la fel. Așa se face că, atunci când turma păștea, el sta nemișcat în mijlocul ei, sprijinit cu bărbia în bâta groasă de corn sau lungit în iarbă cu aceeași bâtă sub ceafă, și asculta fascinat concertul de clinchete oferit de oițele lui dragi... Din când în când, dintr-o parte
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
Hobza și Clopățăl rămânând în continuare ciobani. Așa că, după moartea bătrânului, staroste, adică șeful stânei, a deve- nit Dumitrică al Costii. Ei își aveau stâna în Vemeșoaia - moștenire din moși-strămoși, și, cum de obicei îngrijeau de peste 800 de oi, le pășteau și în Galbena. Oile se urcau la munte în fiecare an la 1 iunie. Atunci era mare fierbere în tot satul, căci fiecare baci recunoscut drept staroste își forma turma pentru stâna sa punând la un loc propriile oi și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
Capu’ Dealului, Șesuri, Râncurele, Bircei, Colnic, Mânjina, Dealu’ Sasului, Boboțea, Chiceră, Măgura, Piscu’ Porcului, Pleșcioară, Teiș, Făgețel - se umpleau cu târle de oi. Mulți plăteau pe cei cu oi ca să-și pună târlele pe locurile lor, sau să și le pască și pe acolo, fiindcă târlitul era, și mai este încă, un mod natural de a îngrășa pământul. Când cădea prima zăpadă, cei care aveau oi mai puține le coborau în sat și le iernau în grădinile din spatele caselor; cei cu
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
temea când era atacat de câini căci răspundea prin atac însoțit de vociferări și avea câștig de cauză. Nu se temea în genere de nici un animal, era însă foarte atent. În munții Apuseni dezmierda botul „catifelat” al unui măgar care păștea aproape zilnic într-o mică poiană la jumătatea drumului dintre cătunul Plopi unde locuiam și Valea Ierii; urmărea cu interes zborul păsărilor...Era interesat de orice vietate și se bucura de orice priveliște. La facultate a urmat simultan Filosofia, Istoria
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
să se scrie pe sine: Strigă literele toate /de ieri, azi și mai departe / și mă-ntoarce, / mă desface / într-un fir / țesut de Parce. // Strigă literele toate / de iubiri și de păcate / și s-adună / pe sub lună / și mă pasc fără să-mi spună. // Și când trec prin ochi de stele / mă petrec până la ele / și mă scriu pe filă-n vreme / în poem, între poeme. Strigă literele iară / și pe umeri pun povară, pun povara scrisului / pe aripa vântului
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
nască Hristos? Iar ei i-au zis: În Betleemul Iudeii, că așa este scris de proorocul: ' Și tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nu ești nicidecum cel mai mic între căpeteniile lui Iuda, căci din tine va ieși Conducătorul care va paște pe poporul Meu Israel'. Atunci Irod chemând în ascuns pe magi, a aflat de la ei lămurit în ce vreme s-a arătat steaua. Și trimițându-i la Betleem, le-a zis: Mergeți și cercetați cu de-amănuntul despre Prunc și
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
sunt tipice pentru spanioli, ci însăși respectul și importanța pe care o acordă sentimentelor adânci, acelor emociones fuertes care conferă existenței un sens profund. „Rigiditatea și incapacitatea de a simți emoție constituie pentru spanioli nenorocirea cea mai groaznică ce poate paște un om”, scria cândva Gerald Brenan în The Face of Spain. Spania îi regizează morții un spectacol multicolor: lupta cu taurii, un spectacol pe care îl exportă chiar și prin fostele colonii de peste ocean (în Mexic, ele se numesc Pamplonadas
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
2012 Toate Articolele Autorului Poeyie de Al.Florin ȚENE Drum prin ploaie Norii s-au așezat căciulă peste sat, Casele s-au ascuns în pădure, Acolo au prins rădăcini,n-au mai plecat Au rămas de straje la mure. Vitele pasc ploaia prin iarbă, În cer se-așează fânul în snop Împrăștiind peste lume iz de nalbă Când tremur pentru tine ca un plop. Alergăm împreună printre picături de ploaie Ca un dans ce-l dăruim acum Zilei ce sub tălpile
DRUM PRIN PLOAIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366595_a_367924]
-
chemare Descopeream lumina din crestele uitării și o porneam spre lumea cu arșiță în dor, plutea-ntre noi , iubito, corabia visării, iubire ne-mplinită, trecută prea ușor. Acum dau drumul firii să caute izvorul și magicelor clipe de nenăscut cuvânt va paște iar prin stele cu-mpătimire dorul din florile iubirii ... Citește mai mult chemareDescopeream luminadin crestele uităriiși o porneam spre lumeacu arșiță în dor,plutea-ntre noi , iubito,corabia visării,iubire ne-mplinită,trecută prea ușor.Acum dau drumul firiisă caute izvorulși magicelor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
cu-mpătimire dorul din florile iubirii ... Citește mai mult chemareDescopeream luminadin crestele uităriiși o porneam spre lumeacu arșiță în dor,plutea-ntre noi , iubito,corabia visării,iubire ne-mplinită,trecută prea ușor.Acum dau drumul firiisă caute izvorulși magicelor clipede nenăscut cuvântva paște iar prin stelecu-mpătimire doruldin florile iubirii... XVIII. A FOST, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1238 din 22 mai 2014. a fost Ți-am dăruit cândva lumea mea plină de luceferii inimii și te țineam de mână ca să simți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
sălbatic, iar prin aceasta el e o incintă cu flori în inima Moldovei întinse dincoace și dincolo de Prut, să înceapă prin a o privi pe artista Silvia Chifiriuc și se va lămuri! E o formă de represalii față de urâtul care paște din toate direcțiile azi, privitul acesta, cu atât mai mult cu cât Silvia Chifiriuc poate fi ascultată fără teama că incită la apărare! Dimpotrivă, e îndemnătoare la comuniune sufletească și apropiere! Cântă cu un glas de vioară! La auzitul lui
SILVIA CHIFIRIUC. ARTISTA CARE ADUCE SPECTACOLULUI UN ORIZONT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365637_a_366966]