5,611 matches
-
lapte praf la 16,5 măsuri de apă clocotită. Apa se toarnă puțin cîte puțin peste praf și se amestecă bine. Se lasă să se răcească și se Încearcă pe mînă. Se poate servi copilului. — Mă-nvață ei pă mine. Pai atîta lucru știa și maică-mea la țară, Dumnezeu s-o ierte. Că noi n-am crescut cu d-astea. Avea muierile niște țîțe ca vacile, sugea copiii pîn pă la patru ani. Ehe, alte vremuri. Acu numa ce le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
iarbă de mare. Cred că, în afară de Adél, nimeni nu a observat asta vreodată. Și iată că, după săptămâni de zile, nu pot chema un urs pe numele de Gedeon. Pentru că asta ar însemna să scot din el o mulțime de paie, ceea ce ar influența negativ mersul afacerii. Așadar, din voința profesorul Angelo, trăiam în mijlocul unei colecții remarcabile. Dar ar fi nedrept să spun că și-a adunat laurii numai de pe urma grădinii sale zoologice. Știa pe de rost Brehm-ul cel mare, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
că Engelhard mi-a arătat ursul. Pe care nu l-aș fi putut boteza Gedeon, pentru că asta ar fi presupus să-l supun la o cură de slăbire temeinică. Ar fi trebuit să scot din el vreo doi saci de paie, ceea ce ar fi dăunat serios întregii afaceri. Să te pozezi cu un urs slab nu-i nici o scofală. Eram un ucenic trup și suflet. Ceea ce îi făcea mare plăcere lui Engelhard, fără să forțeze nota. Uneori mă trimitea să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
să vă spun? Nu sunt aici decât de o săptămână, dar am observat că soarele nu apune în partea aceea. Am îmbrățișat ursul de la spate și am izbucnit în plâns și mi-am amintit totul. Îl strângeam de-i pârâiau paiele și mi-am ascuns fața în blana lui, ca măcar pe mine să nu mă audă. Engelhard plesnea de fericire. I-a dezgropat de undeva clientului un scaun, se învârtea în jurul lui și devenise aproape lingușitor. Cu toate că la el au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
aia, Jackson. Julia nu încetează să mai vorbească despre ea, chiar dacă acum e moartă. Nu am reușit să fac nimic. Fără să mă gândesc am spus: — Nu credeam că o să-ți dai seama... —Frumooos! Asta a pus și mai mult paie pe foc. —Genial. Toată lumea știa deci ce se întâmplă! Fac pe prostul pentru o femeie și când într-un final aflu că e atrasă de o alta, se dovedește că toată lumea știa deja! —Tom... Era prea târziu. Deja trântise ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
clarifice. 15tc "15" Porțiunea aceea din Fulham era plină de tineri. Magazine din lemn, comercianți de vinuri și buticuri conduse de fete pe care le chema Virginia care vindeau cămăși în dungi, fuste largi de mătase și pălării mari din paie pentru petrecerile din grădină. Oamenii care locuiau aici nu erau genul care să tragă perdelele pentru a avea intimitate; le strângeau într-o parte și le legau cu panglici ca trecătorii să poată vedea ce material frumos și-au ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
chipul în oglinda serii. Parcă bătea vântul în sufragerie, lumânările fluturau puternic și ceara albă curgea, făcând figuri ciudate pe masă. Mă simțeam sfâșiată de durere. Dar soțul meu era neobișnuit de vesel, cu părul lui proaspăt spălat lucind ca paiul de spice. Fața i se înroșise de bucurie - dansa acum „dansul păsării“ în genunchi, bătând mâinile în aer, caligrafiind cu ele munți înalți. Un fel al șamanilor de a chema în prezent lăcașuri sfinte. Deschisesem ferestrele să văd ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Domnule director, vă rog, insistă fata. E ceva îngrozitor, vă rog... Trebuie să veniți! Un minut mai târziu, Michael Berzelius Clossettino înainta pe culoarele școlii, tăcut, funebru, înveșmântat într-o draperie. Era condus de Roxana Dobrescu, o elevă slabă ca paiul, blondă și plină de pistrui, căreia îi clănțăneau dinții asurzitor, atât de tare tremura de frică. Într-adevăr, nimic nu era bine, de asta își putea da seama și Michael, din care numai ochii mai rămăseseră, înaintând întunecați asemeni unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
secret în Afganistan. Au fost încartiruiți în orașul Bagram, împreună cu soldații sovietici. Imediat, la numai o săptămână după aceasta, a avut loc o tentativă nereușită de asasinare a lui Amin. Miraculos, acesta a scăpat cu viață și, Karmal, omul de paie pe care sovieticii îl pregătiseră să preia puterea la Kabul, a trebuit să revină urgent în URSS. Rușii nu renunțaseră nici pe departe la planul de a-și instala un om devotat la conducerea Afganistanului. Nu era vorba decât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
a călătorit, În vagonul de clasa a doua, și bietul Gherasimov, fiul emigrantului, amîndoi la primul lor teren: măsurau pămînturile Serbiei, făceau planuri de cadastru și de cartografiere, lucrau cînd cu mira, cînd cu teodolitul, pe cap aveau pălării de pai, era-n plină vară, soarele dogorea, se cățărau pe deal, strigau, chiuiau, ploile de toamnă Începeau, porcii grohăiau, dobitoacele erau agitate, trebuia dosit teodolitul, care atrăgea tunetul. Spre seară se duceau la Învățătorul satului, Milenković, unde să bea șliboviță și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
creșterea vitelor, agricultura, olăritul și meșteșugurile casnice. Societatea neolitică este o societate de producători de bunuri, sedentarizați, în sate neolitice, cu locuințe făcute din pari și nuiele peste care se aplica o lipitură și cu acoperiș din resturi vegetale (stuf, paie, fân), sate așezate pe terasele râurilor, unde exista posibilitatea apărării în fața atacurilor altor grupuri neolitice. Noile ocupații au dus la apariția unor noi culte, având punctul de plecare în adorarea Soarelui, legate de fertilitatea pământului, animalelor și oamenilor, concepte care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de lut și piatră, un inventar simplu (vase de lut, o cofă etc.) acopereau necesitățile unui trai modest. Până foarte târziu, tot bordei se numea o locuință de suprafață, monocelular (cu o singură încăpere, eventual o tindă) acoperită cu stuf, paie, fân, alte resturi vegetale, care a constituit locuința țăranului român. Cât privește termenul argea care a început a desemna o clădire anexă în care se țineau stupii sau era instalat războiul de țesut, a fost înlocuit cu termeni de alte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
crescute animale mari, ocupație preponderent masculină, că a apărut ceramica, inclusiv ceramica pictată, operă atribuită exclusiv femeilor și tot lor li se datoreaz cultivarea plantelor pe lângă locuințele din lemn și lut, după cum dovedescă resturile de chirpică ars, având în compoziție paie și pleava cerealelor. În zona noastră de interes, pe valea Dunavățului și în împrejurimi, au fost descoperite resturi de cultură materială care se încadrează epocii neolitice și de trecere la epoca bronzului, care demonstrează vechimea locuirii pe aceste meleaguri. Complexul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nimică unuia de la Bacău. Făcuse moara cu bani împrumutați de la bănci și, dând faliment, a sărăcit. Proprietarul moșiei Dobreana, Gh. Sterian, a pusă bazele unei mori cu vapori (folosea forța aburului dat de un cazan încălzit cu lemne sau cu paie, pe la anul 1870 și a adusă și un meseriaș străin s-o poarte.53 Moara lui Sterian, având ca mecanică pe Iacob Vadanovici, era instalată pe șesul de la Tache Iacobeanu, în fața colii. Tot acolo, mecanicul Iacob Vadanovici instala și mașina
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
multă ușurință, dându-și seama de cuprinsul bucății. La gramatică cunoscă din o bucată de citire, toate părțile de cuvânt, predate până în prezent. Ordinea și atențiunea nu lasă nimică de dorit la toate diviziile. Caietele corectate. Lucru manual, împletituri din paie. Din pălăriile lucrate la această școală, s-a trimisă și la expoziția de la Paris. Domnii învățători de la această școală lucrează cu mult zel și activitate pentru progresul școlii. Revizor (ss) I. Grigoriu 000 „Azi 17 decembrie 1920, am inspectat școala
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din satul Lunca comuna Filipeni, am constatat următoarele: școala funcționează cu 5 posturi și 7 clase. Am cercetat în orele p.m. elevii de cursă complementar, care lucrau în orele de lucru manual, sub conducerea dlui director Gh. Postoiu, împletituri de paie, pălării din paie la ață și coșuri de nuiele. Copiii lucrează cu drag la aceste lucruri, indispensabile mai alesă pe timp de vară. Dl Gh. Postoiu face cursuri de adulți având la aceste cursuri 2-3 secții. în afară de acestea, dl Gh.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comuna Filipeni, am constatat următoarele: școala funcționează cu 5 posturi și 7 clase. Am cercetat în orele p.m. elevii de cursă complementar, care lucrau în orele de lucru manual, sub conducerea dlui director Gh. Postoiu, împletituri de paie, pălării din paie la ață și coșuri de nuiele. Copiii lucrează cu drag la aceste lucruri, indispensabile mai alesă pe timp de vară. Dl Gh. Postoiu face cursuri de adulți având la aceste cursuri 2-3 secții. în afară de acestea, dl Gh. Postoiu are două
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ea descântecele însemnate de Olimpia Bădăluță la fel ca și pentru Botușanca, în 22 august 1960 avea 78 de ani. Aristița Știrbu ne spune că descântecele se spuneau de trei ori. De exemplu pentru descântatul de deochi se folosea un pai de la mătură care se agita în apa de fântână pusă într-o ulcică (apă neîncepută!) fără a mai adăuga nimică și se zice: „La răchita răsădită / Este o fată împodobit Cu un ochi de foc, cu un ochi de apă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
facă o țigară, dă la brâu de sticla goală și-și amintește de ce-a plecat de acasă. Își face pe loc socoteala: „Să mă ducă la lelica? Când să mă duc? Când să mă întorc?” Vede în drum un pai de ovăz pe care-l bagă în sticlă. Când ajunge acasă, îl ia Casandra în primire că unde ai stat, că eu sunt bolnavă și te aștept cu descântecul. Îi spune că lelica era plecată și când a venit a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
când se vor mărita. Sărbătoarea se ținea și noaptea, când, pe imașul satului, se făceau focuri și se sărea peste foc, în ideea purificării. Într-o perioadă mai veche se făceau roți de focă (roți obișnuite de care erau legate paie) și li se dădea drumul de pe dealuri spre sat, imaginând rostogolirea Soarelui pe pământ. Marile sărbători creștine: Crăciunul, Anul Nou și Paștele au fost și sunt întâmpinate de locuitorii satelor (cei din comuna Filipeni nu facă excepție) cu evlavia datorată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai mult sau mai puțin îndepărtat, la priveghi erau organizate de către cei mai îndrăzneți, glumeți și netemători, mai multe jocuri cu nume diferite: Băgatul aței în ac, Boldul, Cusutul Hainelor, Morișca, Vulpea, Calul, Mișca, Ascunsul, Prinsul, Baba-Oarba, Iepurele, Bâza, Inelușînvârtecuș, Paiul, Crai-crai, ce poruncă-mi dai? etc. Unele din aceste jocuri s-au practicat și în satele comunei Filipeni, le-am cunoscut în copilărie, mi-au fost amintite și descrise de oamenii din satul Slobozia - Filipeni. Unul dintre aceste jocuri, numit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tinda și pentru a feri intrarea de intemperii și s-a adăugat în față un pridvor numit în zona noastră și cerdac. În funcție de zonă, acoperișul a fost făcut din scoarță de copacă (brad, tei, mesteacăn, salcie), crengi și resturi vegetale, paie, cereale și stuf rezistent la intemperii, bun izolant și rezistent în timp. Mai târziu sa folosit dranița (șindrila), tabla și țigla, plăcile de eternită etc. Despre locuințele luncașilor, cele rămase în Bucovina, după bejenia lor în Moldova, avem mărturii scrise
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plante, atârnate la porți, la derigii casei; în alte locuri: teiul, salcia, sânzienele, culese la date fixe. În ceea ce privește materialul din care erau confecționate casele, materiale folosite în mare parte și astăzi, sunt cele cunoscute: lemnul, lutul, huma, lutul galben, stuful, paiele, chirpiciul, cărămida, tabla, țigla, dranița, piatra, cimentul și toată gama de materiale folosite în noile construcții, după 1989. Exceptând locuințele improvizate, sezoniere, vom spune că pe o temelie de piatră se așeza o structură de lemn, de formă rectangulară (pătrată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
capete. În cazul în care nu se folosea lemnul pentru clădirea pereților, pe amânari se aplicau pe o parte și pe alta lețuri prinse în cuie, la distanțe de 15 cm, apoi între lețuri se aplica vălătuci de lut cu paie. Asemenea construcții, dacă sunt așezate pe temelie de piatră și protejate de un acoperiș rezistent, pot fi folosite mai mult timp, de două generații, însă atunci când stâlpii sunt înfipți direct în pământ, casa astfel întocmită este folosită doar de familia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
geometrică și floral, casele erau văruite fie cu var alb (la exterior, mai rar), fie cu var cu o culoare albastră, mai intensă sau mai deschisă, obținută dintr-o substan numită local chindros. Anexele gospodărești erau construite tot din lemn, paie, stuf, lut și piatră. Puține gospodării aveau hambar, întâlnit la unii gospodari din Fruntești, cei care aveau o recoltă mai însemnată care trebuia depozitată în condiții de siguranță, altfel se foloseau alte spații de depozitare. Coșarele, inițial făcute dintr-o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]