952 matches
-
din care au făcut parte. Ne parvin, pe această filieră a amintirii, efigiile care oscilează între nostalgie și ironie casantă, ecouri ale unei lumi ce nu mai are decât foarte puține puncte în comun cu România secolului XXI. Paginile lui Panu și Negruzzi descriu un univers pentru care vorba de spirit este o prezență naturală în economia unei conversații și recuperează etosul unei societăți în cadrul căreia mediocritatea și impostura sunt descurajate fără ambiguitate și fără ezitare. Aristocratică, dar întrun sens înalt
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
cu hazliul Paicu, agerul și recele Buicliu cu sentimentalul Gane, spaniolul Vârgolici cu obscurul german Bodnărescu, horațianul OllănescuAscanio cu liricul ofițer Șerbănescu, tăcutul Tasu cu vorbărețul Ianov, viul cugetător Conta cu poligraful Xenopol, exactul Melic cu „volintirul“ Chibici, amarul critic Panu cu blândul Lambrior, anecdotistul Caraiani cu teoreticianul Missir“, bunul „papa“ Culianu cu epi gramaticul Cuza, izbucnitorul Phillippide „Hurul“ cu blajinul Miron Pompiliu, super gingașul Volenti cu filologul Burla, popularul Slavici cu rafinatul Naum, înaltul visător Eminescu cu nemilosul observator Caragiale
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
se resimțea lipsa) de istoricii literari la începutul anilor ’60 ai secolului trecut. Una din multele glose la versul „O lume leneșă, cochetă” („Amurg violet”) ar putea fi, cred, această frază din portretul satiric „Ocupatul în permanență” (1910) de George Panu: „Nu merge iute, căci aceasta nu este cum se cade; merge cu pașii liniștiți, dar fără să se uite la cineva”. (Pagini alese, ESPLA, 1958, p. 529) Două sînt lucrurile de subliniat: anume că exista un ritm impus de epocă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să le separăm și chiar să le opunem una alteia. Considerăm, nu doar de ieri de alaltăieri, că a simți și a gîndi sînt lucruri total diferite. La începutul secolului trecut se făcea mare tapaj pe seama senzitivității în detrimentul gîndirii. Gheorghe Panu, memorialistul Junimii, care a fost și critic literar, nu numai un temutziarist politic, a încercat să corecteze această exagerare, moderînd raporturile dintre cei doi termeni. El spunea destul de apăsat: „Poeții trebuie să fie gînditori ca și orice alți scriitori. Un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
clasice, nemulțumit de absența ideilor mari, sociale și a convingerilor puternice din poezia celor mai mulți dintre contemporanii săi. Cu un gest brutal, el îi dă deoparte pe „micii poeți”, între care, la un recensămînt larg, se număra atunci și Bacovia. Gheorghe Panu a murit în 1910, deci n a apucat debutul în volum al poetului. Plumb ar fi putut constitui un exemplu de funcționare a cuplului gîndire-simțire. La Bacovia acestea sînt sinonime; pe ele (o vor arăta, mai tîrziu, Scîntei galbene, Cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
După elaborarea Convenției de la Paris (1858), au fost numiți câte trei caimacami în fiecare Principat, care au organizat alegerile pentru Adunările elective care aveau rolul de a-l alege pe domnitor. Cei trei caimacami aleși în Moldova au fost: Anastasie Panu, Vasile Sturdza (reprezentanți ai Partidei Naționale) și Ștefan Catargiu (din tabăra antiunioniștilor). În Moldova, Partida Națională a câștigat majoritatea în Adunare. De la început, majoritatea căimăcămiei moldovene a arătat hotărârea de a susține cauza națională. Ea a numit miniștri și funcționari
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
ei vizează controlul căimăcămiei sau diverse aspecte legate de vize. Austria încearcă să influențeze numirea în căimăcămia celor 3 din Moldova a unor persoane cunoscute pentru atitudinea antiunionistă. Încercările sale eșuează: doi dintre caimacami sunt unioniști (V. Sturza și Anastase Panu). Austria mai primește o lovitură atunci când antiunionistul Ștefan Catargiu va fi înlocuit cu unionistul Ioan Cantacuzino. Acest fapt a determinat Austria să ia anumite măsuri, cum ar fi refuzul de a acorda vize pe pașapoartele cu noua denumire „Principatele Unite
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
mulți susținând faptul că cei doi se numeau prieteni doar din considerente bahice și anecdotice.* Un motiv ar fi lungile lor peregrinări la Bolta Rece sau pe la alte cârciumi din Iași, unde se pierdeau în discuții, amintiri și meditații. George Panu surprinde ineditul și inefabilul acestei relații în cartea sa Amintiri de la „ Junimea” din Iași. Astfel, el notează: „Legătura se stabili astfel, încât, pe urmă, mai nimenea nu mai văzu pe Eminescu fără Creangă și pe Creangă fără Eminescu; Plecau amândoi
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
fost dr. Reindel și asistentul Ion Enciu. În 1960 este numit director dr. Mihai Rădulescu, chirurg la Spitalul Colentina. Se îmbunătățește baza materială a ambulanței: IFA de proveniență germană,6 pulmotoare, aparate de tensiune și seringi suficiente. Apar substațiile Anastasie Panu, Șerban Vodă, Drumul Taberei, Pantelimon și punctul sanitar Gara de Nord, pentru bolnavii în tranzit. În 1962, se organizează concurs pentru aducerea de medici tineri, până la numărul de 102 medici. Asistenții erau 14 pe tură, iar brancardierii 6-8 pe tură, 4 telefoniste
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
foarte risipitor. S-a certat cu cei mai buni prieteni ai lui [...] fiindcă s-a împrumutat de la ei cu bani și nu și-a plătit datorii de felul acestora decît cu mare greutate." Anumite discrepanțe ale personalitații surprinde și G. Panu într-un articol publicat în revista Săptămîna (1903): "Așa am cunoscut un om de o inteligență și o cultură excepțională, om de litere cu gust rafinat, dispoziții artistice admirabile, cunoscător și amator de muzică clasică, pasionat de Beethoven, și căruia
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
politic și apoi a denigrat acea formație, a fost dinastic, apoi antidinastic, junimist și antijunimist etc." (V. Silvestru), adică a trecut pe la grupul junimist al lui Maiorescu și P. P. Carp, grupul socialist al lui Gherea, gruparea radicală a lui Panu, partidul conservator, disidența tachistă, de parcă ar fi fost călăuzit de ideologia moftangiului pe care însuși o proiectase: "Din clasele primare pînă la bacalaureat anarhist. De la bacalaureat pînă la primul examen de universitate socialist. De la primul examen pînă la licență progresist
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
plinuri și goluri. Pentru claritatea desenului ce reprezintă o piesă, se folosește reprezentarea în secțiune. În cazul corpului robinetului luat în considerare, după cum spuneam mai sus, ștergem vederea laterală și în locul acesteia, introducem o vedere secționata astfel: - apelăm comandă Cutting Pane, selectam vederea principala, pe care dorim să o secționam, desenăm un segment vertical în planul median al piesei (sau în alt plan dorit de noi) și închidem fereastră Cutting Plane deschisă pentru realizarea segmentului ce va defini planul de secționare
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
iar Constanța Zissu poemul în proză Crina. Numărul 2 se deschide cu amplul eseu care marchează o dată în istoria modernismului românesc, Vers și poezie de Tudor Arghezi (continuat în numărul 3), replică la opiniile pe această temă exprimate de G. Panu în „Săptămâna” și „Epigonii”. Mitologia sacralității harului și concepția despre lirismul intelectual al școlii simboliste, în linia Mallarmé-Valéry, iar la noi - Al. Macedonski, sunt asociate în apărarea principiului artei pentru artă: „Arta nu e o meserie și nu slujește în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
ca decadență, dar și maimuțăreala joasă a curentului la noi, textul restituie simbolului străvechea lui demnitate în comunicarea gândirii, definind omul ca ființă simbolizantă. Un lung post-scriptum al articolului - demonstrând pe text incompetența în materie de poezie a lui G. Panu care profanează, încercând să și-o explice, eminesciana Mortua est! - prilejuiește aprecieri superlative ale modernului Arghezi pentru înaintașul său romantic: „Eminescu [...], mai mult decât oricine, caută expresia fericită, sintetică și o găsește foarte des [...]. Lui Eminescu îi trebuiesc sinteze; d-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
profanează, încercând să și-o explice, eminesciana Mortua est! - prilejuiește aprecieri superlative ale modernului Arghezi pentru înaintașul său romantic: „Eminescu [...], mai mult decât oricine, caută expresia fericită, sintetică și o găsește foarte des [...]. Lui Eminescu îi trebuiesc sinteze; d-lui Panu nu-i trebuiesc. Dar cine îl obligă? - Eminescu n-a scris decât pentru pricepători.” Tot Tudor Arghezi (semnând și I. Gabriol) comentează la „Note” Salonul de pictură Tinerimea artistică, ridiculizează prestația arhitecților și a zugravilor unei noi biserici bucureștene și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
Craiova, f.a. Traduceri: Frédéric Damé, Visul Dochiei, București, 1879 (în colaborare cu D. C. Ollănescu-Ascanio). Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 189-190; Pop, Conspect, II, 104-107; T. G. Djuvara, Poezia lui Șerbănescu, CL, 1902, 5; Chendi, Scrieri, II, 50-52, III, 279-283; Panu, Junimea, II, 73-77; Artur Gorovei, Theodor Șerbănescu, București, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 366, Ist. lit. (1982), 420-421; Vianu, Opere, II, 195-197; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit, 188-189; Ist. lit., III, 41-42; Const. Solomon, Theodor Șerbănescu. Contribuții la vieața și opera sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289636_a_290965]
-
mult înainte, în 1891, când Gherea îl anunța pe Ronetti-Roman că se hotărâse editarea unei publicații literare la care ar fi urmat să colaboreze un grup de scriitori reputați: I.L. Caragiale, Al. Vlahuță, B. Delavrancea, I. Nădejde, C. Mille, G. Panu. Era proiectat ca periodicul să fie intitulat „Lumea nouă” și trebuia, după cum scria Gherea, să stimuleze oamenii de talent. Cum însă între timp mișcarea socialistă hotărăște să tipărească un cotidian politic cu acest titlu, Gherea se oprește la denumirea L.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287829_a_289158]
-
ca program cultural în societatea românească. Doar că seismul critic declanșat de criticismul junimism în cultura romantică autohtonă nu a produs și o replică pe măsură pe planul istoriografiei. Deși au fost "fellow travelers", nici A.D. Xenopol și nici G. Panu nu și-au asumat până la capăt spiritul critic promovat de junimism. Al. Zub (2000) vede chiar în disidența celor doi eșecul Junimii în încercarea de a imprima o direcție contrară romantismului în istoriografia națională. Societatea literară va reuși să impună
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din 13 ianuarie 1889 prin care a deranjat mult șubreda coaliție politică a momentului. Am publicat acest articol al său în cartea „A doua viață a lui Eminescu” (1994). Redăm, aici, numai ecourile articolului, după o notă a lui G.Panu publicată în ziarul „Lupta”, 15 ianuarie 1889, pagina întâi: „Ședință mai nostimă, nec plus ultra al partidului conservator a fost de data aceasta atins. Să povestim. Ședința încă nu este deschisă, când d. Vernescu intră furios cu un exemplar din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de la Mânăstirea Neamțului: „mașinăria omenească” funcționează, dar omul este întunecat la minte și are nevoie de ajutor, drept pentru care sunt necesare chetele în contul său. Eminescu refuză, tot public, aceste chete ( în scrisoarea sa, tipărită în „Lupta” lui G. Panu, găsim acest joc de cuvinte pe sensul „demenței”: „Un mic dementi în organul dumitale de publicitate poate că n-ar strica”). C. Mille insistă și va fi ajutat, prin lungi texte publicate tot în „Lupta”, chiar de către Al. Vlahuță, care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
considerat în mod public alienat mintal etc.? Poetul își cam ironiza prietenii de felul lui Vlahuță, vorbele și gesturile sale față de ei erau oarecum simbolice. Aceștia, însă, ies „eroic” din încurcătură, refăcând, după moartea poetului, din amintiri proprii, realitatea. George Panu va povesti peste timp cum, în 1888, îl primea pe Eminescu bolnav și sărac la el în casă, în București, îi dădea să mănânce iar poetul i-a zis, la un moment dat, premonițial: „ Panule, știi tu că în lumea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
s a sculat și, fără să zică nimic, a plecat. De atunci n-a mai venit la masă la mine.” Nu completează, însă: textul prin care C. Mille cerea, în 1887, organizarea milei publice în chete, la „Lupta” lui G. Panu, se încheia astfel: „în lunga serie de martiri literari nu e nici o viață mai jalnică cum e cea a lui Eminescu.” Avem motive să credem că poetul nu i-a făcut o diagramă a martiriului național ci, de vreme ce a fost
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o degradează, martirizează forțat oameni care nu vor decât să trăiască, să scrie... Încheia Mille, enunțul, este echivalent cu a spune: „Trecutul este un șir neîntrerupt de trădători.” Și să nu uităm că i-o spune, la despărțire, lui George Panu, acela care peste câtva timp, la 14 ianuarie 1889, va face public, în ziarul său, numele poetului ca autor al unui articol ce a dus la o criză de guvern...dezvăluire ce duce imediat la ultima recluziune a lui Eminescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a se depărta de Eminescu, și pentru a și urma directorul, pe Iacob Negruzzi, devenit parlamentar în capitală; este un complex larg al acestei mutări, urmată de mutările altor reviste și ziare dintre care important va fi „Lupta” lui G.Panu și C. Mille, de anul viitor). La Iași, iar apoi la Botoșani, Eminescu rămâne într-un mediu socialist de care tradiția vrea cu orice preț să-l lege. Cert este că primele comentarii aplicate ale operei sale, mai ales ale
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
social; o dată vânat, cerbul este împărțit la toate fetele, numai la fata cea sortită vânătorului nu ajunge, ea primind un alt dar, cel al cununii de mireasă. Astfel, colinda cerbului devine o prevestire și o drămuire a sorții: Hei, tu, pane, voinice, Nu-ți chinui calul corb, / Calul corb de sub tine! / Nu sunt cerb pentru vânat, / Nu sunt cerb crescut de-o zi, / Nu sunt cerb crescut de-un an, / Ci sunt cerb crescut de trei ani, / Trei ani lăptișor am
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]