1,639 matches
-
și drăguță exista? Bietul Pinkerton, bătrânul, alesese o moarte liniștită atunci când înfipsese un furtun în țeava de eșapament a mașinii sale... Aha, asta era! Dar de ce? Trebuia să existe și un motiv! Și-o trăgea Eva cu dr. Pringsheim? Cu papagalul ăla? Nici când o zbura porcu’! Eva n-ar fi stricat nici o privire pe Gaskell. Dar Flint n-avea de unde să știe așa ceva. Și care era povestea cu javra aia de Sally? Și-o trăgeau toți trei laolaltă? în fine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
înseamnă că-i bogată, la mine ce să găsească, și bătrână, și săracă? Arghiropol apărea pe înserat la ușa noastră, strivit ridicol între niște buchete de flori mitocănești, totdeauna în jur de o sută de fire, semănând frapant cu un papagal. La fiecare vizită de-a lui, mama trebuia să umple cu flori vasul mare din camera bună, plus două vase pe terasă, pe urmă între flori întinerea, începea să râdă și-i dădea telefon soră-mii să-i spună că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
la mine, de parcă s‑ar aștepta să fac o poantă. OK, repede. Hai, gândește‑te la ceva haios. Simt al umorului britanic. Ăă... Monty Python? Victor Meldrew? — Nu‑mi vine să cred! mă aud exclamând. Îhm... ăsta‑i un fost‑papagal! Râd zgomotos, și Judd și Kent schimbă între ei priviri buimace. Exact atunci vine cafeaua. În fine, eu am cafea, Kent bea ceai englezesc pentru micul dejun, iar Judd bea o infuzie ciudată de plante, pe care i‑a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
drept cum a zis el, de fapt nici nu-mi vine să cred că se poate să stai mereu drept, multă vreme. Ieri am Încercat, dar n-a prea ținut multă vreme, Îmi dădeam seama cum arăt din afară, un papagal, și mă mai durea și omoplatul. Capitolul 28 Un plan de măsuri entuziast — Am ceva să vă arăt, tov colonel, Înainte de planul de măsuri! Avem deja o recoltă semnificativă, un mic florilegiu. Da, da, nu fiți așa sceptic, vă veți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
mereu întrerupte de teama copleșitoare legată de ceea ce avea să se întâmple cu el și cu viața lui din livadă. Ce știu ei... Ce știi tu? își puse el în minte să întrebe o furnică roșie. Ce? Ridică mâinile înspre papagali. O să fie bine pentru mine? întrebă cu voce tare aerul indiferent. Furnica trecu repede mai departe, iar păsările-l ignorară. Și ce știa el însuși? Oh, se simțea iritat; n-ar fi trebuit să înceapă. Ce știi... Ce știi... Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
și proaspăt, care să o inspire să facă o mâncare nedescoperită până atunci, o invenție nouă. Privi către cer. Gătise deja un porumbel și o vrabie, o ciocănitoare, o pupăză, o coțofană, un sfrâncioc, un grangur, o privighetoare himalaiană, un papagal... Gătise o veveriță, un porc spinos, o mangustă, toate păsările sălbatice pe care le putuse găsi în zona aceea, peștii cei mici din pârâu, melcii cu cochilie rotundă care dungau cu argintiu frunzele, cosașii care săreau și țopăiau, aterizând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
primită cu brațele deschise de agenții, deja obosite de irosirea științei sale de milenii, a experienței sale, a know how-ului său, a corurilor sale de bocitoare, În organizarea de funeralii pentru câini, pisici și canari, din când În când un papagal, o broască țestoasă catatonică, o veveriță domesticită, un gușter de companie pe care stăpânul obișnuia să-l poarte pe umăr. Niciodată n-am căzut atât de jos, spuneau ei. Acum viitorul se arăta puternic și surâzător, speranțele Înfloreau precum rondurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
este mai mult decât o zdreanță fetidă pe care este inutil să o speli. Agențiile funerare au trecut de la euforie la disperare, din nou ruina, din nou umilința de a Înmormânta canari și pisici, câini și celelalte animale, broasca țestoasă, papagalul, veverița, gușterul, nu, pentru că nu exista alt animal care să se lase așa, purtat pe umăr de stăpân. Liniștită, fără să se piardă cu firea, maphia se puse pe treabă să vadă ce se Întâmplă. Era simplu. Familiile Îi spuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
dimineți. Citatul literar a fost opera președintelui, care, nefiind prea oportun, dar provocând aplauzele asistenței, spuse În continuare, Oricum ar fi, s-a terminat pentru noi rușinea de a tot face Înmormântări pentru câini, pisici și canari de companie, Și papagali, spuse o voce din fundul sălii, Și papagali, consimți președintele, Și pești tropicali, aminti altă voce, Asta a fost numai după polemica iscată de spiritul care planează deasupra apei din acvariu, corectă secretarul de ședință, de acum Încolo Îi vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
nefiind prea oportun, dar provocând aplauzele asistenței, spuse În continuare, Oricum ar fi, s-a terminat pentru noi rușinea de a tot face Înmormântări pentru câini, pisici și canari de companie, Și papagali, spuse o voce din fundul sălii, Și papagali, consimți președintele, Și pești tropicali, aminti altă voce, Asta a fost numai după polemica iscată de spiritul care planează deasupra apei din acvariu, corectă secretarul de ședință, de acum Încolo Îi vor da pisicilor, din cauza chestiunii aceleia a lui lavoisier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
examene mai amănunțite ale trupului deveniseră imposibile din cauza urgenței, lăsau o hârtie semnată cu ajutorul căreia aveau să se liniștească agențiile funerare În legătură cu natura specifică a materiei prime, adică, să fie sigure că, dacă veniseră la acea casă Îndoliată după un papagal, nu aveau să ia de acolo o cioară vopsită. După cum trebuie să se fi Înțeles deja, inspirata reabilitare a drapelului național avea să aibă o dublă finalitate și un dublu avantaj. La Început ghid pentru medici, avea să fie acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
s-au încălțat cu cizme din cauciuc, albe. Colivia era, de fapt, o adevărată „casă“ cu păsări, amplasată într-un părculeț din spatele terenului de tenis. Era înconjurată de straturi de flori, tufișuri și bănci. Am văzut acolo puișori, porumbei, păuni, papagali și multe alte păsări. Doi bărbați, între patruzeci și cincizeci de ani, probabil și ei pacienți ai sanatoriului, greblau frunzele de pe alei. Reiko și Naoko s-au îndreptat spre ei ca să-i salute, iar Reiko a reușit să le mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
pe jos cu o perie aspră. Stropii de apă sclipeau orbitor în lumina soarelui. Păunii zburau agitați, de teamă să nu fie stropiți. Un curcan și-a înălțat capul și m-a privit asemenea unui moșneag cu toane, iar un papagal de pe stinghie și-a exprimat nemulțumirea prin bătăi de aripi și țipete ascuțite. Reiko s-a strâmbat la papagal, mieunând ca o pisică, iar acesta s-a furișat într-un colț, țipând: „Mulțumesc! Nebuno! Rahatule!“ — Nu știu cine l-a învățat asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
să nu fie stropiți. Un curcan și-a înălțat capul și m-a privit asemenea unui moșneag cu toane, iar un papagal de pe stinghie și-a exprimat nemulțumirea prin bătăi de aripi și țipete ascuțite. Reiko s-a strâmbat la papagal, mieunând ca o pisică, iar acesta s-a furișat într-un colț, țipând: „Mulțumesc! Nebuno! Rahatule!“ — Nu știu cine l-a învățat asemenea cuvinte, spuse Naoko, oftând. — În nici un caz eu, se apără Reiko. Eu n-aș face așa ceva în ruptul capului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
s-a furișat într-un colț, țipând: „Mulțumesc! Nebuno! Rahatule!“ — Nu știu cine l-a învățat asemenea cuvinte, spuse Naoko, oftând. — În nici un caz eu, se apără Reiko. Eu n-aș face așa ceva în ruptul capului. Reiko s-a strâmbat iar la papagal, mieunând, și acesta tăcu brusc. — Exemplarul acesta o fi avut, cândva, o altercație cu vreo pisică, spuse Reiko, râzând. Altfel nu-mi explic de ce este speriat de moarte de mieunaturi. După ce au terminat curățenia, fetele au pus uneltele la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
le îngropăm în zăpadă și să le scoatem congelate la primăvară? După aceea să le dezghețăm, să le readucem la viață și să țipăm: „Hei, toată lumea la masă!“ Nu se poate! Am zgândărit cu degetul plasa de sârmă și, deranjând papagalul, acesta a dat din aripi și a țipat: „Rahat! Mulțumesc! Nebuno!“ — Pe acela aș vrea să-l congelez, spuse Naoko, cu o privire tristă. Chiar cred că o să înnebunesc dacă-l aud în fiecare dimineață. După ce am făcut curat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
bucățelele de castravete. Ciudate amintiri lasă în urma lor cei care se prăpădesc. După ce mă trezesc dimineața, mai stau puțin în pat și mă gândesc la tine și la Reiko, precum și la colivia păsărilor. Îmi amintesc de păun, de porumbei, de papagali, de curcani, apoi de iepuri. Îmi revine în minte imaginea pelerinelor galbene de ploaie, cu glugă, pe care le-ați purtat în dimineața aceea ploioasă. Îmi place să mă gândesc la voi când stau în așternutul călduț. Am senzația că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
niște alcoolici venerabili. TĂceți din gură și cărați-vă dracu’ de-aici. — Mais on a battu. — Ați luptat pe dracu’ să vă ia, spuse Marcel. Foute moi le camp. — On peut fusiller les copains? Întrebă Red. Reținuse asta ca un papagal. — Mai taci și tu, i-am spus. Claude, le-am promis două biciclete. — Așa e, spuse Claude. — Mergem amîndoi, le dăm pe cele mai proaste și după aia să dăm neamțul și bicicleta la o parte. Voi stați cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
seama că niciodată nu voi mai putea să-l mângâi. Trupul lui nu mai este al meu, ca să-l ating când și cum vreau. —... dar nu cred că suntem făcuți să fim împreună. —Făcuți? Vocea mea sună ca a unui papagal țicnit. —M-ai făcut să mă simt atât de bine! Ești o ființă uimitoare și sunt foarte recunoscător că faci parte din viața mea; dar pur și simplu nu cred că trebuie să ieșim împreună, nu știu, poate că suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
în autobuz câte zece. Îi recunoști după figurile de bidon turtit, după căutătura impertinent-vicleană, după mirosul de transpirație și după vocabular: „Cirică, vezi că, mardeiașu’ ăsta își ține hepatita lângă plămân”, „Ciupeală, rupe tu biletele în față, că eu vopsesc papagalii din spate”. În prima zi de navetă îmi șterpelesc portofelul dar, văzând că e gol, mi-l dau înapoi cu dispreț. Toți își țin gențile și poșetele în față, pe burtă. Dacă te-ai atins de cineva, imediat omul intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
oră după șef cu cheile clănțănind în buzunarul drept și monezile de 5 pesetas în celălalt, cu Fufi la rând mâine în fularul ei jilav pe gură să nu-i înghețe hohotul. Când ajunse însoțitoare Clito, cea violată, în țiuitul papagalilor scoși de la unu mai în balcoane de cei de dincolo Prevestind audiența la Iolescu din după-amiaza aceea senilă. Veniserăm bineînfășați în halatul nostru bej care posedase trupurile a mii de alți nebuni iar Zornescu se scărpină după ceafă: ia papucii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ofilit pe loc - o planetă aridă, viețuită numai de camioane roșii umflate de băutură și haleală. Însă răcni ca o împușcătură când trupul meu descărnat țâșni dintre buzele zidului cu țipătul urmelor din nisip vâjâitul tunetului săpat în aer și papagalii chirăind în balcoane între 2 molfăituri peste țesătura de alei deșirată sub cerbii picioarelor ca o cârpă putredă de care îți freci tălpile pline de amintiri lipite între crampoane. Nouă însă, cărora vântul ne sângera nările țipetele ne zgârâiau ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
soțul ei. Deloc gelos; Iulian Apostatul, Vali Buletin și Cezărel Crocodilul amici la cataramă; Șobolanul un tip realmente periculos; Doctorul Zmeu un sceptic. Șeful Secției de psihiatrie a Spitalului Municipal. Lucică un decedat tomnatic; O babă descântătoare. Neidentificată; Horus un papagal indiscret; Momocilă, Bobocilă, Peticilă și Zăpăcilă niște motani ranchiunoși; Pizdeluș un cățeluș grozav; Sephiroții malefici Nahema, Lilith, Adramalech, Baal, Belphegor, Asmodeus, Astaroth, Sathariel, Beelzebub, Thamiel; Antichristul, Moartea, îngeri și demoni, spirite, morți și vii. PROLOG Îți spun, pentru ultima oară
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Horus! Sunt distrusă! Mor! Presimt! Mi se trage sfârșitul! Ahh! Hi, hi, hi, hi, hi...! I l-au șterpelit pe Manivelă, măi! se aude de undeva, lămuritor, glăsciorul ironic al Bossului. Scuze, Madam, dar noi, între noi, așa-i spunem papagalului matale! Poetul și cu Fratele se întorc amândoi în scaune, ca teleghidați, către colțul de la apus al sufrageriei, acolo unde se găsește o colivie gigantică, din aluminiu de aviație, pe rotile, înțesată cu tăvi, tăvițe, castronașe și jucărioare (întregi ori
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
leagă Ne-Legatul și oprește destrămarea lumii! Horus, nemernicul ăla bun de împăiat, care se prefăcea că picotește, a auzit-o. S-a dat el singur de gol, mai încolo, când a repetat ceea ce printase în memorie, întocmai ca un papagal! Poftim, de te mai miră! Ce-o fi fost în mintea ei atunci, dracii s-o pieptene! Exagerezi! Ea nu cunoaște acest Cuvânt, în întregime, cum nu-l cunoaștem nici noi, precis. A pronunțat doar jumătate de vocabulă sau, mai
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]