936 matches
-
costrei, loboda, știr, limbarița, stânjenel, coada vulpii și alte multe ierburi. <br> În zona de lunca unde este umiditate mai mare se întâlnesc trestia, paura, rogozul, pătlagina,etc. Pe suprafața zonei de lunca de la Sud la Nord vegetația ierboasa ( trestia, papura, rogozul) cuprinde circa 35 - 40 Ha. Această vegetație pe timpul rece și primăvară de vreme fiind uscată prezintă un mare pericol de izbucnire a incendiilor cu vegetație uscată. Fauna este o fauna de câmpie și numai o mică parte întâlnim o
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
și de Calafat. Este străbătut de pârâul Cristalinul (sau Balasanul) care, din cauza mersului sinuos, este poreclit de localnicii olteni „Coțobâțul”. De-a lungul văii părâul dă naștere unor bălți (Balta Ticăi, Balta Fevroniei, Balta Grădinarului ș.a.) și mlaștini pline de papură, broaște și pești care vara se transformă într-un rai al gâștelor și rațelor sălbatice. Satul se află pe cele două maluri ale pârâului împărțind localnicii în „cei de neam” (foștii moșneni, boierii, neaoșii, moșierii, „oamenii-cu-stare” etc.) și „sărăntoci” (venetici
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
splendide biocenoze acvatice a atras după sine și dispariția dramatică a faunei si florei adiacente. De-a lungul vechiului traseu cotit al Balasanului mai persistă câteva smârcuri cu apa provenind din izvoarele de sub mal. Acolo se mai găsesc smocuri de papură, trestie și pipirig, populate de broaște și țânțari.Un izvor mai puternic are fostul lac Cărămiziul, numit așa după multele cioburi de cărămizi ce se găsesc în latura sa de nord. Unele canale de drenaj mai au țipari și țestoase
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
pătlagina, pelinul și pelinița, tufele de măceș, porumbar, păducel, soc și corn, rugii de mure, iar prin curți mai sunt tei, ale căror flori se folosesc pentru infuzii. Dintre plantele de apă trestiile se foloseau la acoperit șoproane și cotețe, papura la împletituri, cum ar fi rogojinile și vestitele sacoșe oltenești, papornițele, iar nuielele de răchită pentru împletit coșuri, garduri și pătule. Lintița și nuferii au dispărut odată cu lacurile. Despre faună se poate vorbi tot așa, la trecut și la prezent
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Caracteristic acestei zone sunt vânturile de vest, solurile cernoziom levigat, solurile brune de pădure și solurile brune de fânațe. Condițiile de relief, sol și climă au determinat o vegetație specifică de silvostepă reprezentată de vegetație de lac și teren mlăștinos (papură, stuf, pipirig, stânjeni de baltă), vegetație de pășune și fâneață pe dealuri și vegetație de pădure (stejar, gorun, salcâm, arbuști etc.). Pădurile ocupă 346 ha, iar fondul cinegetic este bogat (căprioare, mistreț, vulpi, iepuri, etc). Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
inferior. Alternanța neuniformă și înclinată a straturilor creează apariția pânzei de apa freatică pe versanți,mai ales pe cei cu expoziție nordică,dând naștere unor mici zone depresionare cu exces permanent de umiditate,ceea ce favorizează dezvoltarea unei vegetații acvatice(trestie,papură,pipiring).În general,apa freatică este bogată în săruri(cloruri,sulfați),dură și cu gust de calciu. Perimetrul total a lacurilor cadastrale de pe teritoriul comunei este de 698 km.,reprezentate de lacul Feiurdeni 1 si 2,cu amenajări piscicole.În
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
Dealul Harbuzului, de la Poiana Ursului și de pe Dealul Siliștea. Vegetația azonală se găsește în luncile Siretului și Sucevei unde apar suprafețe de păduri de salcie, plop, răchită și arin negru (zăvoaie de luncă) și o vegetație ierboasă alcătuită din stuf, papură, pir, iarba câmpului, coada vulpii, firuță etc. În flora spontană se întâlnesc arbuști fructiferi cu pondere economică mică: soc negru, porumbar, alun, păducel, cireș sălbatic. Efectivele de vânat (existent și optim) sunt constituite din iepure, vulpe, mistreț și căprioară. Fauna
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
competiției de către Pandurii Târgu-Jiu, la loviturile de departajare. Din sezonul următor echipa avea să se numească FC Progresul București. După retrogradarea din 2007 s-au schimbat unele lucruri la echipă. Ultimul antrenor al sezonului a fost Marius Șumudică, după ce Corneliu Papură, cel cu care bancarii au început acest sezon, a demisionat, la fel ca și Dennis Șerban, cel care l-a urmat pe banca tehnică, iar Basarab Panduru a devenit director tehnic, după ce a fost antrenor în perioada octombrie 2007 - februarie
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
vegetație acvatică. Flora este reprezentată de plante subacvatice (limba apei "Potamogeton pectinatus", moțul "Potamogeton perfoliatus", penița apei "Myriophyllum spicatum", "Ruppia spiralis") - în principal în partea de nord și de-a lungul malurilor și semiacvatice (stuful "Phragmites australis", rogozul "Bolboschoenus maritimus", papura cu frunză îngustă "Typha angustifolia"). Pe malurile limanului își fac cuiburi păsările migratoare, care vin aici pentru reproducere și năpârlire. Aproximativ 25.000 păsări cuibăresc aici, numărul lor ajungând până la 100.000 de indivizi în sezonul de reproducere. Cuibăresc printre
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
teritoriului este prezentat prin vegetația palustră și de luncă inundabilă. Vegetația, în cea mai mare parte a teritoriului rezervației, este reprezentată de desișurile de trestii și stuf, sălcișuri, precum și de un covor bogat de plante de apă, de luncă inundabilă (papura, pipiriga, nufărul, crinul de apă, răculețul, lintița). În total, aici cresc 193 specii de plante, dintre care sunt incluse în Cartea Roșie a Moldovei: nufărul alb (Nymphaea alba), categoria UICN de raritate - II (specie periclitată), salvinia (Salvinia natans), cornaciul plutitor
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
Aeroportul Tulcea asigurând cursele regulate pe relațile Tulcea - București - Tulcea, Tulcea - Constanța - București - Tulcea, cu avionul LI-2, iar cursa Tulcea - Galați - Tulcea cu avionul AN-2. Aceste curse transportau pasageri și marfă (pește, icre, raci, materiale de pescărie, împletituri din papură și stuf, puiet viu de pește - R.P. Chineză). Din datele statistice reies perioade în care de pe Aeroportul Tulcea operau până la 30 de aeronave pe zi. Se pot evidenția următoarele tipuri de aeronave: Fieseler Stork, Aero-45, PO-2, I.A.R.-813
Aeroportul Delta Dunării Tulcea () [Corola-website/Science/307857_a_309186]
-
lipsea niciodată din echipamentul unui samurai un steag și un evantai de care samuraiul se servea pentru ca gesturile lui să pară cât mai marțiale când dadea ordine trupei. Luptătorii simpli erau echipați mai ușor, desculți sau cu sandale ușoare de papură, purtau pantaloni scurți și jambiere groase de cânepă și piele, o halebardă lungă, o sabie, unii având și arc cu săgeți. Pentru protecție aveau un scut de lemn mare și foarte greu. Un samurai trebuia neapărat să știe să cânte
Samurai () [Corola-website/Science/302278_a_303607]
-
cuiburi de păsări din umblau desculți, dar purtau sandale la ocazii speciale ori când picioarele se puteau răni. Sandalele erau strânse cu doua curele și, dacă aveau vârf ascuțit acesta era deseori întors în sus. Erau făcute din piele sau papură țesute sau cusute împreună, și deseori aveau tălpi și bretele din piele. Cel mai ieftin fel de sandale era permisibil până și celor foarte săraci. Ipuwer în ale sale Admoniții folosea lipsa sandalelor spre a descrie nevoiașul care, în lumea
Vestimentația Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302843_a_304172]
-
sunt picturile purtătorului-de-sandale al faraonului, și pentru oficialul Weni al dinastiei a șasea. Acest post era se pare o treaptă importantă într-o carieră splendidă, menționată de doua ori in autobiografia sa. ""Sandalele erau foarte strâns și frumos împletite din papură, și de obicei cu tălpi din piele. Un mic mănunchi de papură era răsucit în jur cu o legătură din papură, care la fiecare tură pătrundea prin marginea mănunchiului precedent. Astfel aceste mănunchiuri succesive erau legate împreună margine cu margine
Vestimentația Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302843_a_304172]
-
șasea. Acest post era se pare o treaptă importantă într-o carieră splendidă, menționată de doua ori in autobiografia sa. ""Sandalele erau foarte strâns și frumos împletite din papură, și de obicei cu tălpi din piele. Un mic mănunchi de papură era răsucit în jur cu o legătură din papură, care la fiecare tură pătrundea prin marginea mănunchiului precedent. Astfel aceste mănunchiuri succesive erau legate împreună margine cu margine, și cu o suprafață plană deasupra. Aceasta era mărginită circular in același
Vestimentația Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302843_a_304172]
-
într-o carieră splendidă, menționată de doua ori in autobiografia sa. ""Sandalele erau foarte strâns și frumos împletite din papură, și de obicei cu tălpi din piele. Un mic mănunchi de papură era răsucit în jur cu o legătură din papură, care la fiecare tură pătrundea prin marginea mănunchiului precedent. Astfel aceste mănunchiuri succesive erau legate împreună margine cu margine, și cu o suprafață plană deasupra. Aceasta era mărginită circular in același mod. La fabricarea coșurilor exact același principiu era urmat
Vestimentația Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302843_a_304172]
-
prin marginea mănunchiului precedent. Astfel aceste mănunchiuri succesive erau legate împreună margine cu margine, și cu o suprafață plană deasupra. Aceasta era mărginită circular in același mod. La fabricarea coșurilor exact același principiu era urmat, cu mare atenție. Sandalele din papură tălpuite cu piele, sandalele numai din piele, și pantofii din piele, erau toate folosite. Pantofii par a proveni chiar din această perioadă; sunt cunoscute două sau trei exemple, dar toate au o fâșie de piele între degete, și se împreunează
Vestimentația Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302843_a_304172]
-
din India și care crește în locuri mlăștinoase. Face parte din genul "Acorus", familia Acoraceae (L.). Este cunoscută în limbaj comun, în afară de "obligeană", și ca "trestie mirositoare", "spetează", "pestriță", "calm", "speribană", buciumașă, calamar, calin, calmena, colm, crin de apa, paporontec, papură roșie, spiribana, tartarachi. Rădăcina este sub formă de rizom articulat, cărnos, spongios, târâtor, puternic înrădăcinat. Este lungă de 50 - 150 cm și are o culoare gălbuie. Rizomii ("calamii rhizoma") se recoltează toamna și se utilizează ca tonic în industria farmaceutică
Obligeană () [Corola-website/Science/303287_a_304616]
-
loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia, lintița, inărița, crinul de baltă (stânjenelul galben), rogozul, trestia și papura. Pe marginea drumului, la adăpostul gardurilor și prin locurile virane, cresc: scaiul, troscățelul, ciumăfaia, laurul, bozul, păpălăul, măselarița, cucuta, limba oii și „lugerul” ("Rumex acetosa"), ale cărui frunze sunt căutate de copii, pentru gustul lor acrișor. "Prin grădinuțe", racovicencele cultivă
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
a construit un conac după gustul său. Conacul respectiv a devenit o reședință de vară, unde Ion Inculeț își petrecea toate vacanțele. Domeniul era străbătut de către pârâul Bârnova, Ion Inculeț construind un mic baraj și un lăcușor cu stuf și papură, unde se pescuia odinioară. Pe teritoriul domeniului erau plantați specii rare de arbori și arbuști. În anul 1942, domeniul Inculeț de la Bârnova a fost moștenit de către cei doi copii, Ion I. Inculeț și Georgel I. Inculeț. După moartea părinților lor
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
Vasile Petreanu, Nicolae Poștaru, Nicolae Cozma, Toader Chirică, Mărioara Iordache, Donica Petreanu, Toader Livizoru, Anastasia Sărăteanu.C asele erau construite din piloni de lemn împletiți cu nuiele, umplute apoi cu ceamur și lipite cu lut. Acoperișul caselor era din stuf, papură sau paie, de secară. Mobila aproape că lipsea cu totul, ea se compunea din patul de nuiele,apoi din scândură, o laiță dintr-o scândură lată - pentru primirea oaspeților, masa și alte câteva obiecte simple. Cea mai frecvent întrebuințată lampă
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
desemneaza soldatul austriac, a carui uniforma prevedea portul unei cozi lungi, impletite, lasata pe spate de sub tricorn. In urma furtului taxelor strînse de imperiali în care au fost implicate cetele de haiduci ale lui Pavel Lotru, Radu Ursan și Neagu Papură, administrația austriacă l-a destituit pe Gheorghe Cantacuzino, banul Craiovei. Când banul este destituit, boierii din Craiova încep acțiunile de împotrivire față de administrația habsburgică. Sînt obsturcționate toate încercările austriecilor de a strînge taxe sau de a impune administrața lor. Ofițerii
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
imperialii, să ia banii ca simbrie, fără să facă nimic. Timp de aproape doi ani, austriecii au plătit simbrie unor haiduci ca să prindă alți haiduci, nici un haiduc nu a fost prins. În fruntea acestor panduri era un personaj controversat, Neagu Papură, nimeni altul decît unul dintre principalii autori ai furtului de la Drăgășani care îi costase atît de scump pe austrieci. Nemulțumiți de ineficiența pandurilor, austrecii au refuzat, în vara lui 1735, să-i mai plătească pe panduri. În luna octombrie 1735
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
au mulțumit să întărească paza cetăților de la Dunăre de teama atacurilor și jafurilor haiducilor. După un puseu de violențe care a durat cîteva luni, societatea caioveană și-a găsit un echilibru. Boierii au reușit să-l convingă pe același Neagu Papură să conducă o miliție a pămîntului pentru a potoli atacurile haiducilor și hoților. De la acest Neagu Papură a rămas expresia "Țara lui Papură Vodă" care a depășit de mult aria Craiovei sau Olteniei, intrînd în folclorul național cu sensul peiorativ
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de violențe care a durat cîteva luni, societatea caioveană și-a găsit un echilibru. Boierii au reușit să-l convingă pe același Neagu Papură să conducă o miliție a pămîntului pentru a potoli atacurile haiducilor și hoților. De la acest Neagu Papură a rămas expresia "Țara lui Papură Vodă" care a depășit de mult aria Craiovei sau Olteniei, intrînd în folclorul național cu sensul peiorativ, de țară fără stăpîn, unde legile nu mai există. Neagu Papură este un personaj controversat, inițial a
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]