3,599 matches
-
putut, zidindu-te-n cuvinte, / Să îți dezleg și gând și oseminte // Și să te duc pe-o insulă pustie, / Zidindu-te-ntre lumânări de vie, // Și printre crini curați și albi, de ceară, / Zidindu te să te zidesc în pară. Să te zidesc aș fi putut, îmi pare, // Să te descopăr jertfă, pe altare. Cenușă caldă-n lună și-n tăcere / Te-aș fi știut a mea spre înviere. // Aș fi putut, dar oare cine știe / De-ai fi rămas
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
au băgat în casa marelui preot. Petru mergea după El de departe. 55. Au aprins un foc în mijlocul curții și au șezut jos. Petru s-a așezat și el printre ei. 56. O slujnică l-a văzut cum ședea la para focului, s-a uitat țintă la el, și a zis: "Și omul acesta era cu El." 57. Dar Petru s-a lepădat, și a zis: "Femeie, nu-L cunosc." 58. Peste puțin l-a văzut un altul și a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
mare în această vitamină la masa de seară. Coaja fructelor diminuează puterea lor glicemică și conține în general fibre, așa încât e bine să le mâncați cu coajă cu tot pe cele care se pretează a fi consumate astfel 17 (merele, perele etc.). Lămâia, alte citrice și fructe considerate acide, odată ajunse în organism devin alcaline contrar opiniei generale. Au existat cazuri de ulcer gastric vindecate tocmai prin consumul lămâilor. Gustul acid al lămâiei este dat de acizii organici, care nu rămân
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
vesel Mărul! Eu mă bucur, așa o să ajung pe masă la fiecare, în cămara tuturor. Voi imprăștia arome peste tot. „Nici o zi fară un măr și așa țineți doctorul departe “ - parcă așa se spune. - Ce mă fac, începu să plângă para. Toți vor spune: „Pică pară mălăiață-n gura lui Nătăfleață”. Of! Of! Of! Rău e să fii Pară, or să aștepte toți cu gura căscată. Ingrid a văzut cum a adus para jos din pom Bunul ca să o deguste. A
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
se spune. - Ce mă fac, începu să plângă para. Toți vor spune: „Pică pară mălăiață-n gura lui Nătăfleață”. Of! Of! Of! Rău e să fii Pară, or să aștepte toți cu gura căscată. Ingrid a văzut cum a adus para jos din pom Bunul ca să o deguste. A legat de un băț lung și gros, o găletușă mică de plastic și a așezat-o sub pară. A făcut un „zvâc“ și para a căzut în căldărușă, apoi i-a dat
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
Pară, or să aștepte toți cu gura căscată. Ingrid a văzut cum a adus para jos din pom Bunul ca să o deguste. A legat de un băț lung și gros, o găletușă mică de plastic și a așezat-o sub pară. A făcut un „zvâc“ și para a căzut în căldărușă, apoi i-a dat-o mamei să o spele și ce să vezi, abia o putea ține Ingrid în mâna și nu s-a mai oprit până nu a terminat
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
gura căscată. Ingrid a văzut cum a adus para jos din pom Bunul ca să o deguste. A legat de un băț lung și gros, o găletușă mică de plastic și a așezat-o sub pară. A făcut un „zvâc“ și para a căzut în căldărușă, apoi i-a dat-o mamei să o spele și ce să vezi, abia o putea ține Ingrid în mâna și nu s-a mai oprit până nu a terminat-o. Ce dulce și zemoasă mai
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
și pufoși ca un ghemotoc de păpădie -gata- gata să-i ia vântulaleargă și se fac una cu pământul la vederea uliului care survolează neîncetat, și care, atunci când ostenește, se așează bătrânește pe câte un stâlp. Macii roșii ca para focului parcă dau viață peisajului prin faptul că par aruncați ca pe o coală de hârtie de penița cu cerneală roșie a unui stilou. Jos, în vale, se află o veche fântână, luată parcă din timpuri în care buciumul “sună
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
cu ceață groasă, Ploi și vreme friguroasă, Porumbul a zdrențuit, Florile le-a veștejit. Chiar și-așa este frumoasă, De toate-aducând în casă, Din frumoasa ei mantie, Noi culegem roadele. Din altița-i aurie Am cules struguri din vie; Mere, pere, din livezi, Ce te bucuri când le vezi! Roman Bianca - Gabriela Școala Gimnazială Dumbrăvița Toamna (I) Frunzele sunt arămii, Toamnă, toamnă, de ce vii? Păsările călătoare Au plecat demult la soare. Am rămas și singurei, Fără frunzele din tei. Oamenii culeg
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
aroma teiului sfânt și sacru Subînțeleg și admir culoarea vieții ....reprezentată de-un curcubeu infinit. Rotaru Ionuț - Petronel Școala Gimnazială Rediu Dragostea Dragostea - cale spre făurirea legăturii..., spre infinitul cel îndepărtat, spre eternitate. Iubita - ... templu de închinare, trandafir roșu ca para focului, Ce-mi atinge inima cu dragostea-i nemuritoare ca o picătură de rouă, perfectă. În suflet se așterne neaua de amintiri palide; Iubita apropiată, dar totuși ... îndepărtată pecetluiește dragostea-i cu un sărut al bolții întunecate; Simt... simt doar
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
nici o concesie. Trecea pe lângă toți, fără să vadă parcă pe nimeni și toți se uitau lung după domnul acela ,,bine". Vardali, simțind pe Ada neliniștită, se oferise galant să o servească! - Si la princesșe avait quelque chose ă dire au pere eprouve! Ada fu recunoscătoare. Numai moșnegii știau să mai facă curte așa de generos. - Da! Ar fi vrut să știe dacă cortegiul are cumva nevoie de automobilul ei! De fapt, Ada vrea să afle dacă Lică se ducea sau nu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
apus, ca niște petale de trandafiri oranj. Din partea cealaltă a zării apărură câțiva nori pufoși, ce păreau a fi din vată de zahăr ars. Unul din ei era colorat roz. Se mișca încet și își alungea forma. Semăna cu o pară. Lui Costeluș i se păru așa de interesant, încât hotărî să urmărească ce formă va mai lua norul. Treptat, treptat, norul se transforma într-o inimă de foc, fiindcă soarele îl lumina cu ultimele lui raze portocalii, înainte de apus. Îi
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
pe cer. S-a gândit, s-a răzgândit... ,, Dacă aș avea o vată de zahăr așa de mare, m-aș sătura și le-aș da din ea tuturor copiilor... Uf! Dar se va termina în curând. Dacă aș avea o pară uriașă, aș mânca o parte așa cum e, proaspătă, apoi, din altă bucată ar face mama compot și din rest ar face dulceață. Of! Prea mult dulce!... Dar, dacă ar avea o inimă mare ca norul de pe cer? Mmm!... nu ar
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
umbră de tristețe se așternu pe chipul bunicii, apoi, privind spre Cer, mumură câteva cuvinte și lăsă să cadă o lacrimă. Îl luă pe Dumitrel de mână și se duse în grădina plină de roadele toamnei: porumb, cartofi, sfeclă, mere, pere. Câțiva butuci de vie mai purtau ultimii ciorchini de struguri, cu boabe mari și aromate. Bunica îi spuse lui Dumitrel: - Știi că toate acestea sunt daruri pentru ziua ta? - ?!... - Și pentru ziua mea, și pentru ziua părinților, pentru ziua tuturor
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
aceștia executară. - Foc ! Bălăbănind țeava, Crețu începu să tremure. Cojoc bolovăni dobitocește ochii albi. Singur prostul nu începuse a descâlci ce este și aștepta cu arma în țintă. Iosifan răcni : - Trage, vită ! Nerodul apăsă pe trăgaci și, mirat, ca o pară coaptă, Lică pică din răchită. Avram rămase cu gura căscată. Undeva, în fundul inimii, se simțea însă răzbunat. Cu cute de cărbune pe obraz, Iosifan întoarse la stângamprejur, în pas forțat. Uluiți și supuși, oamenii săi îl urmau. O clipă nerodul
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
de-a Împărtășania și-și trăgeau palme zdravene. Într-o după-amiază, pe cînd erau În toi cu pălmuiala, a apărut deodată Roșcova și i-a prins asupra faptului. (În fiecare an Îi prindea asupra faptului.) S-a făcut foc și pară, a Început să strige ca o apucată, ba chiar i-a amenințat că o să-i scoată În palme pe poarta școlii dacă mai păcătuiau În felul acesta. În sfîrșit a sosit ziua spovedaniei. Mureau de frică, tremurau ca varga cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pe cineva, care semăna cu Fiul omului, îmbrăcat cu o haină lungă pînă la picioare, și încins la piept cu un brîu de aur. 14. Capul și părul Lui erau albe ca lîna albă, ca zăpada; ochii Lui erau ca para focului; 15. picioarele Lui erau ca arama aprinsă, și arsă într-un cuptor, și glasul Lui era ca vuietul unor ape mari. 16. În mîna dreaptă ținea șapte stele. Din gura Lui ieșea o sabie ascuțită cu două tăișuri, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
o piatră albă, și pe piatra aceasta este scris un nume nou, pe care nu-l știe nimeni decît acela care-l primește." 18. Îngerului Bisericii din Tiatira, scrie-i: Iată ce zice Fiul lui Dumnezeu care are ochii ca para focului, și ale cărui picioare sunt ca arama aprinsă. 19. "Știu faptele tale, dragostea ta, credința ta, slujba ta, răbdarea ta și faptele tale de pe urmă, că sunt mai multe decît cele dintîi. 20. Dar iată ce am împotriva ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
11. Apoi am văzut cerul deschis, și iată că s-a arătat un cal alb! Cel ce sta pe el, se cheamă "Cel credincios" și "Cel adevărat", și El judecă și Se luptă cu dreptate. 12. Ochii Lui erau ca para focului; capul îl avea încununat cu multe cununi împărătești, și purta un nume scris, pe care nimeni nu-l știe, decît numai El singur. 13. Era îmbrăcat cu o haină muiată în sînge. Numele Lui este: "Cuvîntul lui Dumnezeu." 14
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
urmează alte și alte melodii, pe care nu le mai anunță nimeni. Crainicul fumează, probabil, o țigară, își face o cafea sau, pur și simplu, doarme. ... “Gugulan cu car cu mere Și cu frumoasă muiere Tu vinzi mere, tu vinzi pere, Dar nu-ți vinzi și-a ta muiere?”... Pe urmă, “Sârba în căruță”... Îmi amintesc că, nu demult, la emisiunea pentru sate, redactorul a spus, la un moment dat: “Să trecem acum la o nouă secvență reportericească și să fim
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
decât la ce se discută aici. La auzul acestor vorbe, unele capete s-au ridicat, unele activități colaterale adunării au încetat și unele priviri s-au îndreptat către prezidiu (am putea să mai scriem că unii obraji au roșit ca para focului, mai puțin ori foarte puțin, însă faptul în sine, ca de altfel tot ceea ce ține de acest alineat, nu se consemnează în procesul verbal, adică nu are importanță politică, socială, obșteașcă, etc. s-ar spune, deci, că nu prezintă
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
răsărit, hotarul îl face Iordanul. Aceasta a fost moștenirea fiilor lui Beniamin, după familiile lor, cu hotarele ei de jur împrejur. 21. Cetățile seminției fiilor lui Beniamin, după familiile lor, erau: Ierihonul, Bet-Hogla, Emec-Chețiț, 22. Bet-Araba, Țemaraim, Betel, 23. Avim, Para, Ofra, 24. Chefar-Amonai, Ofni și Gheba; douăsprezece cetăți, și satele lor. 25. Gabaon, Rama, Beerot, 26. Mițpe, Chefira, Moța, 27. Rechem, Iirpeel, Tareala, 28. Țela, Elef, Iebus, adică Ierusalimul, Ghibeat și Chiriat; patrusprezece cetăți, și satele lor. Aceasta a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
zis... dar de cîte ori nu mi-a venit cu munți de porumb copt și de roșii, și de fasole, și cartofi, și ceapă, și ridichi, și sfeclă, și napi, și tot soiul de legume și de fructe, piersici, și pere, și mere, și prune, cînd aveam grădina noastră și o livadă mare În spatele casei, unde creștea tot ce ne trebuia. Și ce-mi mai băteam capul să văd cum să fac să nu se strice și-i ziceam: „Cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
era În curte și scotea slănina. Doamne, cum mai mirosea, mirosul ăla de grăsime, Îți dai seama... și pusesem pînă atunci o sută treizeci și șapte de borcane și vișine, piersici, mere, struguri și gem de prune, peltea de gutui, pere conservate, suc de roșii, castraveți murați și multe altele, de n-aveai loc nici să intri În cămară, stivuite pînă-n tavan, dar drept să-ți spun el mînca, nu se-ncurca: am mai văzut eu mîncăcioși la viața mea, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cu o canapea desfăcută în mijloc. își scoaseră hainele și rămaseră în chiloți și maieu, își traseră șosetele și se vîrîră sub păturile aspre. O auziră pe Janet întorcîndu-se și făcînd ceva în bucătărie, apoi intră cu trei farfurii cu pere înăbușite și frișcă. Mîncă la marginea patului, iar cînd Thaw și Drummond se întinseră, se înfășură într-o haină kaki și se trînti la picioarele lor cu pisoiul ghemuit lîngă burtă. — Acum m-aș da jos din pat, dacă... zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]