2,819 matches
-
părțile aeriene. Din această grupă fac parte reprezentanți din fam. Cuscutaceae. Torțelul Cuscuta sp., cunoscută sub numele de cuscută, are în flora țării 16 specii, toate anuale, parazite pe tulpini filiforme, galbene, răsucite pe plantele gazdă. La locul de contact parazitul formează haustori prin care absoarbe seva elaborată. Pe tulpini se găsesc frunze reduse sub formă de solzi și inflorescențe cu mai multe flori (cimă glomerulară) ce produc fructe-capsule cu 2-4 semințe rugoase. Capitolul V 5. Prezentarea bolilor produse de ciupercile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la recoltare, în vegetație tufa prezentând chiar un aspect de mătură de vrăjitoare (tulpini multe dar subțiri). Agentul patogen Synchytrium endobioticum (Schilb.) Perc. fam. Synchytriaceae, ord. Chytridiales, cl. Chytridiomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Ciuperca are un aparat vegetativ gimnoplast ce trăiește ca parazit obligat în interiorul celulelor plantelor gazdă. Din cercul de plante gazdă fac parte specii ale genului. Ciclul asexuat al ciupercii are mai multe etape. Zoosporii uniflagelați au formă ovoidală, 2-3 µm lungime, parazitează celula și se transformă în zoospor amiboidal intracelular
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ajută la vehicularea zoosporilor ciupercii. Soiurile de cartof manifestă o rezistență diferită față de acest agent patogen. Cele mai bune sunt soiurile hipersensibile la care, în momentul pătrunderii zoosporului în celulă, aceasta moare imediat și odată cu ea și agentul ce este parazit obligat. Prin necrozarea acestor celule tuberculul se acoperă cu un strat de celule moarte ce vor constitui un baraj pentru următorii zoospori ajunși pe suprafața tuberculilor. Transmiterea agentului patogen este deci asigurată în cursul vegetației de zoospori iar de la un
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe frunze și uneori pe ramuri și fructe. Imediat după dezmugurire, frunzele tinere încep să prezinte pe partea superioară bășicări și grofări, cărora le corespund pe partea inferioară escavații, adâncituri. Bășicarea este rezultatul hipertrofierii țesutului parenchimatic al frunzei din cauza prezenței parazitului. La început frunzele au o culoare roșiatică, datorită acumulării de antociani, pentru ca mai târziu acestea să capete o nuanță gălbuie. Frunzele atacate sunt mai mari decât cele sănătoase. Pe partea inferioară a limbului, în dreptul porțiunilor bășicate, apare un strat catifelat
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prin conidii care germinează la suprafața organelor planteigazdă și produc infecții. Cleistoteciile găsite de E. Docea în anul 1950 sunt monoasce și prezintă o coroană de apendici simpli. Ascele conțin 6-8 ascospori ce măsoară 13-30 x 10-20 µm. Epidemiologie. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu în muguri sau sub formă de cleistotecii. Ascosporii produc infecții în primăvară. Temperaturile peste 10oC cu optimum 20oC, umiditatea relativă a aerului ridicată și îngrășămintele cu azot în exces favorizează evoluția bolii, înregistrându-se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe bobițele ajunse la maturitate le depreciază calitativ, la suprafața acestora formându-se numeroase pete necrotice . Agentul patogen-Uncinula necator (Schw.) Burrill., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium tuckeri Berk. Epidemiologie. Principalele forme de iernare a parazitului sunt miceliu de rezistență situat mai ales în mugurii lăstarilor infectați și, în al doilea rând cleistoteciile. Cercetările efectuate în Europa demonstrează rolul redus ce-l au ascosporii în infecțiile de primăvară. La noi în țară ascosporii ajung la maturitate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
masa a 1000 boabe mult scăzută. Agenții patogeni - Gibberella zeae (Schw.) Petch. și G. avenacea Cke., fam. Hypochreaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Fusarium roseum f. cerealis (Cke) Snyder et Hansen. Ciupercile prezintă un tal filamentos hialin, parazit sau saprofit pe resturi vegetale. Pe plantele atacate în diferite stadii, se formează pe miceliu sporodochii rozportocalii de tip Fusarium roseum f. cerealis var. graminearum, alcătuite din conidiofori scurți ce se termină cu grupuri de macroconidii fusiforme, curbate, hialine, de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de vegetație iar în zonele mai calde, rezistă și peste iarnă, asigurând infecțiile din primăvară. Pe frunzele căzute apar în primăvară peritecii cu gât lung, ce conțin asce și ascospori bicelulari și hialini, de 17-25 x 2,5-3 µm. Iernarea parazitului poate avea loc și sub formă de miceliu parazit în scoarța ramurilor. Din cercetările făcute la Iași (19571960) periteciile se formează în primăvară, după ce temperatura solului depășește 7-10oC, iar ascosporii se maturează la temperaturi cuprinse între 15-20oC. În toți anii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pătrund în profunzime, în zona subcorticală și ajung la cambiu și lemn iar scoarța putrezește și se exfoliază. Uneori, în condiții de umiditate ridicată, ciuperca atacă și lemnul; acesta ia un aspect spongios, buretos și o colorație brună. Prin intermediul rizomorfelor, parazitul trece de la o plantă la alta, iar focarele inițiale se extind ocupând suprafețe din ce în ce mai mari. Pe scoarța atacată sau în crăpăturile acesteia, ciuperca formează scleroți pe care apar conidiofori și conidii. Agentul patogen Rosellinia necatrix (Hart.) Berl., fam. Xylariaceae, ord
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ciuperca formează scleroți pe care apar conidiofori și conidii. Agentul patogen Rosellinia necatrix (Hart.) Berl., fam. Xylariaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Dematophora necatrix Hart. Miceliul este format din celule piriforme , ceea ce face ca la microscop acest parazit să poată fi deosebit de alte ciuperci ce produc de asemenea, putrezirea rădăcinilor. Conidioforii ce apar pe scleroți sau pe miceliu formează mănunchiuri numite coremii și poartă la vârf numeroase conidii ovale, unicelulare și hialine, de 3 x 2 µm. Pe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
conidii. Conidiile sunt mici, cilindrice, ovoide, unicelulare și hialine; ele măsoară 3-6 x 2-3 µm în diametru. Ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație prin aceste conidii ce germinează ușor în picături de apă, la temperaturi cuprinse între 20-25oC. Iernarea parazitului are loc prin intermediul scleroților ce se formează pe plăgile de pe lăstari sau bobițe. Forma perfectă, cu loculi în stromă deși prezentă, nu are importanță deosebită în producerea infecțiilor primare în primăvară. Forma cu loculi a fost găsită de I.Mirică
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
arsura bacteriană și mană, de sorg rezistente la antracnoză și de fasole rezistente la mozaic. În cadrul unei agriculturi moderne, extinderea arealului de cultură a unor specii și soiuri de plante a dus implicit la dereglarea echilibrului existent între gazde și paraziții lor. În paralel cu introducerea de plante de cultură, în noi zone s-au introdus și noi agenți patogeni care au provocat aici calamități. Astfel, rugina pinului și ofilirea ulmilor sunt exemple de boli ce au produs epidemii după introducerea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
gazdă în noi habitate, în domeniul silviculturii. Sistemul gazdă-parazit este mai stabil în culturile perene sau multianuale și mai labil în cazul culturilor anuale. În agricultura modernă intensivă s-a uzat de factori ce au perturbat echilibrul între gazdă și parazit. Acești factori ca, introducerea de soiuri și hibrizi intensivi, utilizarea dozei mari de îngrășăminte, scurtarea rotațiilor și extinderea monoculturii, folosirea irigațiilor în mod excesiv, au dus pe de o parte pe termen scurt la creșterea imediată a producției iar pe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
au dus pe de o parte pe termen scurt la creșterea imediată a producției iar pe de altă parte pe termen lung au favorizat extinderea arealului unor agenți patogeni și creșterea pagubelor produse de aceștia. Metodele culturale, de luptă împotriva paraziților, sunt cele mai vechi și cele mai ușor de aplicat. Organizarea luptei prin aceste metode ducând la prevenirea apariției unor îmbolnăviri sau la suprimarea cauzelor îmbolnăvirilor. Pe parcursul unui an agricol metodele culturale de luptă trebuie judicios aplicate, ele constituind cea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
față de condițiile pedoclimatice ale agenților patogeni sunt identice cu cele ale plantelor gazdă. În practică uneori putem modifica mediul ambiant de așa natură încât, să nu se suprapună aceste cerințe, să nu coincidă momentele de maximă agresivitate și virulență a paraziților. Producerea de semințe și material semincer sănătos este una din măsurile cele mai importante căci mulți paraziți sunt aduși în cultură odată cu însămânțatul sau plantatul. În vederea evitării producerii de semințe infectate cu ciuperci sau bacterii (Ascochyta, Colletotrichum, Pseudomonas, Xanthomonas) culturile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
modifica mediul ambiant de așa natură încât, să nu se suprapună aceste cerințe, să nu coincidă momentele de maximă agresivitate și virulență a paraziților. Producerea de semințe și material semincer sănătos este una din măsurile cele mai importante căci mulți paraziți sunt aduși în cultură odată cu însămânțatul sau plantatul. În vederea evitării producerii de semințe infectate cu ciuperci sau bacterii (Ascochyta, Colletotrichum, Pseudomonas, Xanthomonas) culturile semincere de fasole se vor amplasa în zone mai secetoase unde se vor obține recolte mai mici
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
luate măsuri în vederea izolării culturilor de vectorii ce pot vehicula germenii de virusuri, bacterii sau ciuperci. În consecință, dacă vrem să asigurăm o izolare spațială eficace, trebuie să cunoaștem distanța ce trebuie să o respectăm în funcție de modul de diseminare a parazitului. Dacă la unii agenți patogeni există și gazde intermediare sau un cerc mai larg de plante gazdă, trebuie să ținem seama și de acestea atunci când stabilim mărimea spațiul de izolare. Evitarea monoculturii este una dintre metodele profilactice care dă bune
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
nocive menționate. În pepinierele silvice, semănarea tardivă a lui Pinus ellioti permite evitarea atacului de Cronartium fusiforme a căror bazidiospori nu au o viabilitate prea îndelungată și apar primăvara devreme. Respectarea desimii optime a culturilor influențează în mod variat instalarea paraziților și apoi evoluția bolilor. O multitudine de agenți patogeni se instalează și produc pagube mari în culturile cu desime mare, în care microclimatul este mai umed, luminozitatea mai redusă și răspândirea sporilor se face cu ușurință. Așa se cunoaște că
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
produsă de plantele vecine sau de frunzele superioare, mărește posibilitatea de atac a agenților foliari de la cerealele păioase. Rotația culturilor este una dintre cele mai utilizate metode profilactice de luptă împotriva agenților patogeni. Uneori însă succesiunea culturilor în loc să reducă atacul paraziților îl mărește dacă nu se ține seama de cercul de plante gazdă al fiecărui parazit în parte. Din punct de vedere economic, această metodă de luptă este foarte rentabilă, deoarece nu presupune cheltuieli de combatere. Irigarea cu norme optime a
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de la cerealele păioase. Rotația culturilor este una dintre cele mai utilizate metode profilactice de luptă împotriva agenților patogeni. Uneori însă succesiunea culturilor în loc să reducă atacul paraziților îl mărește dacă nu se ține seama de cercul de plante gazdă al fiecărui parazit în parte. Din punct de vedere economic, această metodă de luptă este foarte rentabilă, deoarece nu presupune cheltuieli de combatere. Irigarea cu norme optime a culturilor este un factor de mărire a rezistenței plantelor la îmbolnăvire, însă irigarea excesivă poate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sau 2-3 albușuri de ou la 10 l soluție, pentru a înlocui adezivii din comerț. Rezistența la fungicide Utilizarea repetată și câte o dată chiar exagerată, cu dozări greșite a fungicidelor a dus la apariția unor efecte secundare grave ca adaptarea paraziților, apariția de noi rase fiziologice sau la trecerea agenților din grupa paraziților facultativi la grupa mai periculoasă a saprofiților facultativi. Apariția raselor fiziologice rezistente la diferite fungicide se poate explica prin presiunea exercitată de factorii mutageni asupra agenților patogeni, dar
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
adezivii din comerț. Rezistența la fungicide Utilizarea repetată și câte o dată chiar exagerată, cu dozări greșite a fungicidelor a dus la apariția unor efecte secundare grave ca adaptarea paraziților, apariția de noi rase fiziologice sau la trecerea agenților din grupa paraziților facultativi la grupa mai periculoasă a saprofiților facultativi. Apariția raselor fiziologice rezistente la diferite fungicide se poate explica prin presiunea exercitată de factorii mutageni asupra agenților patogeni, dar și prin selecția sușelor rezistente din populațiile existente ale agentului, sub influența
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rezistența la tratamentul antimicrobian, au apărut aspecte diferite ale infecției de spital. 5.2. ETIOPATOGENIE În infecțiile chirurgicale se discută trei aspecte: agentul infecțios, gazda susceptibilă și spațiul închis neperfuzat. Agentul infecțios poate fi reprezentat de bacterii, spirochete, ciuperci și paraziți. Deși puțini germeni dau infecții chirurgicale, mulți sunt capabili de a o face. Ei pot fi saprofiți, patogeni și condiționat patogeni. Patogenitatea se referă la capacitatea agentului infecțios de a produce boala; virulența se referă la capacitatea de a pătrunde
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
și chiar letali la gazda imunosupresată. Bacteriile anaerobe (bacteroides și peptostreptococii) sunt prezente, adesea în infecțiile chirurgicale, iar speciile de clostridii sunt patogeni ai țesutului ischemic. Unii fungi (histoplasma) și ciuperci (candida, nocardia și actinomyces) dau abcese și fistule ; chiar paraziții intestinali (amoeba și echinococcus) pot produce abcese, mai ales, hepatice. Toate tipurile de microorganisme întâlnite în patologia umană supraviețuiesc și se multiplică în mod normal în diverse rezervoare, cel mai frecvent acestea fiind constituite de bolnavii cronici și de purtătorii
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
în degranularea mastocitelor și bazofilelor. Imunitatea specifică celulară este realizată de macrofage, limfocitele T și B care, prin citotoxicitate (celule NK, limfocite T citotoxice) și modificări celulare funcționale (citokine), au rol în apărarea antimicrobiană, în special în cazul microorganismelor intracelulare (paraziți, virusuri, rickettsii, micoplasme). Imunitatea pe termen lung este realizată de limfocitele T și B cu memorie care au rol de prevenire a reinfecției și de a determina neutralizarea rapidă și eficientă a microorganismelor și a toxinelor acestora. Evoluția infecției este
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]