3,306 matches
-
la Montreal) Desigur, condamn barbaria petrecută și dezbătută, în fel și chip, pe miile de posturi tv. Suntem cu toții tulburați, alertați, îngrijorați, înspăimântați, revoltați ... Se fac tot felul de afirmații, predicții, declarații asupra modului medieval (!) al ripostei la provocarea jurnaliștilor parizieni. Vai, am zis provocare, în loc de dreptul la exprimare liberă !?! Se știe, de când lumea și pământul! Cu fanaticii nu te joci! Știți ce se întâmplă când te iei de evrei? Iar ei nu sunt fanatici! Se aplică imediat politica ciocului mic
TABLETA DE WEEKEND (97): METEORITUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372821_a_374150]
-
artă I.M. Klein" Blaj (Alba); Aiud (Alba), Voina Câmpulung (Argeș); Tabăra Internațională de pictură "Lucian Grigorescu" Medgidia (Constanța); Balcic (Bulgaria); "Stagiu pe Valea Loirei" (Franța); Panaci (Vatra Dornei); Sighișoara; Negrești-Oaș; Golubac (Serbia). ,, Arhitecturile cărora le dă chip Angela Tomaselli - transilvane, pariziene, italiene, asemenea unor medalioane agățate de cer - sunt expresia și rezultatul căutărilor, în varii zone geografice, a elementelor ce conferă personalitate unui spațiu locuit: patrimoniul cultural. Plutind, aparent, în efemerul zilei, în materialitatea substanței din care sunt plămădite, și individualizând
ANGELA TOMASELLI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345944_a_347273]
-
aprilie 2014 am reîntinerit cu 40 de ani. I-am ascultat repertoriul de odinioară, îmbogățit, diversificat, având ca fir roșu, cinstirea scumpei noastre Doamne - Limba Română. Artistul ne-a purtat pe bulevardele ei - ca Yves Montand care cutreiera marile bulevarde pariziene, “J’aime flaner sur les grands boulevards”. Am râs, am suspinat, m-am emoționat și am plâns laolaltă. Am hohotit cu mâinile, ne-am bucurat împreună. Nimic nu unește, nu contopește mai bine sufletele decât cântecul și recitarea. Un om
UN OM FASCINANT ŞI LEC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347816_a_349145]
-
apartamentul, nu pușcăriașul). Citind recomandarea, conița Margueritte a strâmbat din nas la aflarea numelui distinsei coane Chirița. De presupusa înrudirea luat notă. N-o să dai afară un moșier din „grânarul Europei” care asigura și pâinea cea de toate zilele al parizienilor. Vă puteți închipui cum ar suna numele domnului Popescu dacă adaugi un singur r după singurul u. Exact așa sună numele terminat în „escu” citit pe franțuzește. Mai ales dacă pui accentul pe ultima silabă cu fac, de regulă, francezii
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
curând obiectul notei "Problema bunurilor evreiești din România"vizată de directorul general Mircea Geoană și adresată ministrului de externe de la acea dată, Teodor Meleșcanu. În tot acest timp, omul politic Teodor Meleșcanu era intens curtat și susținut financiar de evreul parizian Adrian Costea, care, ulterior, i-a înființat și un partid, Alianța pentru România. În ciuda acestei campanii, se pare că evreii au fost deja despăgubiți încă din anul 1946, printr-o lege emisă de ministrul justiției de atunci, Lucrețiu Pătrășcanu (căsătorit
DOSARELE SECRETE AL ISTORIEI ROMANIEI CAP. 10 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348258_a_349587]
-
în perioada comunistă: „Între 1973-1976 ați fost lector la Universitatea Sorbonne Nouvelle - Paris III. Era o șansă uluitoare pentru un tanar să fie trimis în capitala Franței. Cum s-a produs miracolul? Cine v-a recomandat, sprijinit etc.? Episodul universitar parizian a fost, într-adevăr, o șansă uluitoare pentru tânărul care eram, mai ales dacă ținem seama de dificultățile cu care se „ieșea” în acei ani din țară. Pe deasupra, nu eram încă nici căsătorit, si nu puteam lasă pe nimeni „zălog
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
săi, coșmar care va deveni destul de rapid unul real și pentru ea însăși, fatidica noapte de 2 spre 3 mai a anului 1987 acoperind pentru totdeauna cu o cortină grea și catifelată, de un negru intens, toată strălucirea ilustrei interprete pariziene. Discul solar al Nilului își înceta, astfel, definitiv, la ceasul acelor târzii momente nocturne, telurica lui cale plină, deopotrivă, de glorie și de spini. O ieșire din scenă cu iz oarecum faustian, calculată însă, a unei zeități a cântecului francez
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
dincolo de aici în așteptarea îndelung promisei pentru omenire mântuiri cristice. Numele acestui frumos copil al Nilului străvechi și al întunecatei Sene cu umbre sângerii împrăștiate în tăcere printre aleile cernite din Montmartre ori peste zidurile triste ale Rue d'Orchampt-ului parizian e unul singur - DALIDA... Magdalena ALBU București 17 martie 2013 Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - DALIDA - FORȚA IMPLACABILĂ A DESTINULUI / Magdalena Albu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 818, Anul III, 28 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Magdalena Albu
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
domnule Prisăcaru. Vă așteptăm să ne vizitați. - Măi Vali, noi nu am venit pentru ca tu să închei afaceri cu invitatele mele, ci pentru rațele tale sălbatice în sos caramel și ce a mai pregătit bucătarul tău școlit la marele restaurante pariziene. Vrem să ne surprinzi cu bucătăria ta rafinată pe bază de vânat cu pene. - Desigur, desigur, totul este pregătit și vă așteaptă. Sper să nu vă dezamăgesc. Totul este proaspăt și de calitate ireproșabilă, își lăudă el produsele în continuare
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
nu-s de cafea. Eu mă duc acasă și vă fac de mâncare, propunându-le, lui Mitică și amicilor ce-l însoțeau, să-i facă o vizită după ce-și vor savura cafeaua povestită ca între prieteni, în vreo cafenea pariziană. Apoi s-a îndreptat spre casă - un hotel la care, de când locuia acolo, nu plătea chirie, nici măcar un cent. Cu un spirit de orientare bine dezvoltat, lucrând în construcții, convenise cu proprietarii hotelului să le aducă zilnic materiale de pe șantierul
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375124_a_376453]
-
doua locuința pentru inteligență, artă și boema vremurilor. Câteva funcționau și în România. Am ales câteva a caror faima și clienți celebrii au captivat spiritul generațiilor: Leș Deux Magots O faimoasa cafenea "Leș Deux Magots" funcționează și azi în cartierul parizian Saint-Germain-des-Prés. Numele a fost luat de la o piesă de teatru populară prin anii 1800 numită "Leș Deux Magots de la Chine" ( Două ... Citește mai mult Instituția numită cafenea Instituție indispensabilă în epoca modernă cafeneaua devine locul de întâlnire și socializare a
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
a doua locuința pentru inteligență, artă și boema vremurilor.Câteva funcționau și în România. Am ales câteva a caror faima și clienți celebrii au captivat spiritul generațiilor:Leș Deux MagotsO faimoasa cafenea "Leș Deux Magots" funcționează și azi în cartierul parizian Saint-Germain-des-Prés. Numele a fost luat de la o piesă de teatru populară prin anii 1800 numită "Leș Deux Magots de la Chine" ( Două ... XI. ADRIAN GRAUENFELS - MAGIE CU JULIO CORTÀZAR, de Adrian Grauenfels, publicat în Ediția nr. 1864 din 07 februarie 2016
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
ilustrarea trăirilor unui bolnav psihic, al unuia care avea o variantă a sindromului Stendhal. Și într-adevăr, recunoștea frate-meu, pânza îi fusese sugerată în stradă de figura unui vizitator care se prăbușise la ieșirea din mai puțin cunoscutul muzeu parizian, Musée du fumeur. Leșinase. Pe dată, în preajmă-i se strânsese mulțime de curioși. Omul, după îmbrăcăminte, nu părea un înfometat, un oarecare amărât. De ce căzuse totuși? Se apropiase de el cineva care-și declinase identitatea: medicul personal ce-l
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
și după cea din Asia. Brousse îi furnizase stofa strălucitoare a turbanului, iar Viena țesătura cu ramuri și flori a rochiei, ale cărei mîneci "à l'imbécile" anunțau la cea care o purta tendința de a imita în 1838 exagerările pariziene de la 1832."" Observatorii străini sînt amuzați sau cuceriți de însemnele Orientului. Evoluția stilurilor spre europenizare îi uimește. Ubicini vede în Galați, port liber după 1834, două orașe: "Vechiul oraș cu un aspect sumbru și respingător, construit în întregime din lemn
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în știința și în viața politică ale României pînă pe la începutul anului 1880. Acești tineri vor fi autorii textelor de referință ale gîndirii romantice liberale și cei care vor lua deciziile majore pentru Principate în 1859, 1866 și 1878. Experiența pariziană este cu atît mai puternică cu cît aceasta reprezintă o experiență inițiatică, de tinerețe. Ea se împlinește într-o Franță care repetă 1789 în 1848, însă fără mijloacele mesianismului revoluționar, într-o Franță care se definește prin gloria memoriei Revoluției
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este perfect accesibilă spiritelor deja marcate de regretul care amintește de trecutul magnific. Viitorul puterii este imposibil și, se știe, o definiție națională unitară și o narațiune lineară tind să reducă complexitatea unei istorii și a unei identități amestecate. Șederea pariziană îi implică pe tinerii români într-o competiție. La Paris, ei se măsoară cu exilații polonezi, cu patrioții italieni a căror mișcare este cunoscută și apreciată de mai bine de douăzeci de ani. Această ierarhie a cauzelor favorurile inteligențelor franceze
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din nou, cu ocazia congresului de la Paris din 1855-1856, la supravalorizarea unei Franțe a cărei cultură și diplomație sînt percepute global, într-o manieră operațională. INTRAREA ÎN LUPTĂ Experiența revoluționară a tinerilor moldo-valahi se desfășoară în patru perioade, de la euforia pariziană din februarie, la amărăciunea eșecului moldav din martie-aprilie, de la mobilizarea valahă din iunie 1848, la războiul de ultimă oră împotriva forțelor conservatoare, alături de patrioții revoluționari unguri. Zilele de februarie sînt trăite ca un moment inaugural. Tinerii moldo-valahi Golescu, frații Brătianu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din Transilvania s-au înarmat împotriva maghiarilor. Este o mare nefericire că nebunia ungurilor a dus la lupta dintre români, slavi și unguri". REVOLUȚIE ȘI CULTURĂ NAȚIONALĂ Anul 1848 îi integrează pe moldo-valahi într-o cultură romantică europeană. Frecventarea saloanelor pariziene nu-i făcea cu totul necunoscuți în epocă, atunci fiind ei, de fapt, descoperiți ca naționalitate. Imediat după revoluție, Michelet face un gest democratic european, prezentînd o frescă epică a nenorocirii ruse, a dezastrului polonez și a celui românesc, nenorocirea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sa nu amintește cu nimic pe aceea a boierilor din timpurile trecute... La palat, lumea se plictisește, iar melancolia cuplului regal contrastează cu ambianța petrecerilor date în oraș. Se dansează mult în saloanele bucureștene unde tarafuri țigănești cîntă dansuri numite pariziene scottish, cadriluri, valsuri în trei timpi -, se încearcă un amestec între costumele naționale și micile saloane de muzică Ludovic XV în lac alb... Prințul păstrează legături germanice strînse: el se căsătorește, în noiembrie 1869, cu prințesa germană Elisabeta de Wied
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Marea Britanie și Statele Unite. Emisarii lui Brătianu vor explica departamentului de stat motivele, pledînd în favoarea unei păci care n-ar fi decît o paranteză; francezii Albert Thomas și Stephen Pichon se arată interesați de ideile oamenilor politici români, prezentate în săptămînalul parizian La Roumanie. Este creat un Consiliu Național Român, format din personalități din Vechiul Regat, Bucovina, Transilvania. Intelectualii, prieteni ai României, sînt sensibili la temele solidarității latine, ale eliberării popoarelor oprimate de ordinea austro-ungară, ca și cum 1918 ar fi o reeditare a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
naționaliste. Și mai mult încă. În toate domeniile activității publice, elementul național este persecutat în favoarea străinilor". În opoziție, reprezentanții Partidului Național-Țărănesc, Maniu și Mihalache, își proclamă atașamentul la spiritul promovat de Geneva și față de alianța cu Franța și Marea Britanie. Cotidianul parizian Le Matin din 30 iunie 1936 relatează, spre exemplu, că una din reuniunile Partidului Național-Țărănesc s-a ținut în localitatea Vîntul de Jos din Transilvania, unde "Maniu, vechiul președinte al Consiliului și unul din liderii Partidului Național-Țărănesc, a ținut în fața
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Mai cu seamă lângă Neva impresia era neplăcută dar și la Paris erau indispuși. "Le Temps", care stă în relații cu ministerul francez, găsi chiar ocazie de a da României un sfat binevoitor. "Adevărații amici ai României, zicea acreditata foaie pariziană, nu pot aproba silințele de a preface Principatul în aliat al celor două împărății căci România ar pierde prin aceasta foloasele unei neutralități cari o scutesc de orice aventură hazardată". Sfatul e desigur sincer, e însă puțin justificat. Afară de asta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
probă publicând avanproiectul de reglement pregătit sub inspirația cancelariei de la Viena. Nu se face nici o mențiune de libertatea navigației, aceasta după un amendament al Austriei. (Tot pe "Independance roumaine" o cităm). Pentru eliminarea acestui pasaj, supărare. Acest pasaj al ziarului parizian are nenorocirea de-a trece ca un fir de bătătură prin prea multă urzeală, căci se reamintește articolul de la 12 august, apoi avanproiectul {EminescuOpXI 318} Austriei. Pasagiul e lăsat afară din aceeași cauză din care e eliminat începutul, pentru că se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de la tămâie la sfânt, sîntem siliți a urmări nervul probațiunii până la trunchii răsăriți și înalți ai democrației române. De astă dată, d. Ioan C. Conte de Brătianu e în chestie. În Episodes sur la chute de l'Empire un ziar parizian care descrie partea ce-o luase la conspirații d. Ranc, un radical cunoscut din Franța, ajunge a povesti complotul de la Opera comică și de la Ipodrom, din iunie și iulie 1853. Acest complot avea de scop uciderea marelui nostru binefăcător, a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dunărene. În Serbia stânga e tare. În România stânga e la putere. În Ungaria stânga va veni la guvern. În Bulgaria stânga domnește. Toate stângele acestea au dorit și doresc din fundul inimei independență descrisă atât de limpede de ziarul parizian. [ 13 noiembrie 1880] {EminescuOpXI 404} ["ADEVĂRUL DOARE... Adevărul doare. Lecția cartagineză pe care ne-am permis a o da onorabililor adversari de la "Presa" i-a făcut să-și piardă mințile și să vorbească în bobote. Patru coloane și jumătate de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]