1,340 matches
-
asta a mea n-a fost rău aleasă de maica stareță: când și când bag de seamă că pana a început să alerge pe hârtie ca de la sine, iar eu mă țin după ea". Ca la majoritatea romancierilor postmoderni, tematizarea parodică a autorului este dublată de o glisare către autoreferențialitate ("După adevăr alergă amândouă, și pana, și eu, adevărul pe care-l tot aștept să-mi iasă înainte la începutul paginii albe, și la care nu voi putea ajunge decât numai
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cu ajutorul penei, voi fi izbutit să îngrop toate lâncezelile, nemulțumirile, ciuda pe care închise aici trebuie să le ispășesc"), ceea ce transformă romanul în metaficțiune. De aici și efectul de învârtire în cerc, de îndepărtare de subiectul real al romanului, presupunând, parodic, că aceasta chiar a existat: "Eu, care scriu această carte urmărind pe file aproape necitețe o veche cronică, îmi dau seama abia acum [la jumătatea poveștii, n.n.] că am umplut nenumărate pagini și mă găsesc doar la începutul poveștii mele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
slugă caracteristică romanului picaresc. În fond și Vineri, imagine a "bunului sălbatic", își domină protectorul, stăpânul englez, pe Robinson. Din schimbarea opticii asupra personajelor decurg și celelalte importante transformări ale romanului care merită luate în calcul atunci când se discută nivelul parodic al textului scris de Tournier și inspirat de Defoe. O dată definitivat titlul, se concretizează și faptic răsturnarea statutului protagoniștilor, căci Robinson pare a fi doar un pretext pentru aducerea în scenă a lui Vineri, care nu numai că a fost
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
afundându-se-așa-n inima pământului, săvârșind călătoria asta-n adâncul lui însuși, a devenit alt om. Dac-are să iasă vreodată din singurătatea asta, are să bage de seamă că sufletul lui monolitic a suferit fisuri lăuntrice"358. De aici încolo intervin și diferențele parodice în raport cu originalul. Fixarea cronotopului se petrece mult mai târziu, după ce evenimentul propriu-zis s-a consumat. Ea este realizată de personaj în vederea transcrierii datelor în log-book, termen folosit cu obstinație și pentru a aduce în discuție vechiul limbaj marinăresc, fiind așadar
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
învață", deprinde grație civilizării actul suprem al trădării și-și părăsește stăpânul. În cea mai mare parte a romanului, figura lui Robinson, nu a lui Vineri, stă în centrul atenției narative. De aici și portretizarea sa predominantă drept o replică parodică dată personajului lui Defoe. Căci numai în raport cu acesta îl putem privi în oglinda inversă, dar dialogică a parodiei pe protagonistul istoriei lui Tournier, el însuși instanță narativă în jurnalul pe care-l alcătuiește. Din start, romancierul francez construiește un personaj
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
-i certifice întoarcerea la starea de sălbăticie. Jocul simbolic sub forma căruia se petrece schimbul de roluri dintre Vineri și Andoar, animalul pe care el îl botează devenind un altfel de Robinson, este un element în plus care certifică nivelul parodic al romanului. După ce fusese atacat de "un fel de muflon mare cât un urs, care-l azvârli-ntre stânci dintr-o singură izbitură a coarnelor lui enorme și noduroase", araucanul îl numește astfel pentru că adversarul îi inspira mai degrabă "admirație
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o singură izbitură a coarnelor lui enorme și noduroase", araucanul îl numește astfel pentru că adversarul îi inspira mai degrabă "admirație amestecată cu duioșie" decât teamă. Experiența lui Vineri reprezintă, în fond, o rescriere a experienței lui Robinson Crusoe, dar degradată parodic la un nivel subuman, prin camaraderia și opoziția față de un animal considerat inițial invincibil. La sublinierea acestei relații simbolice contribuie cele câteva elemente legate de atașamentul primitiv față de animale, care sugerează idolatrizarea păgână post-mortem, dar conțin referiri și intenția ascunsă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cu același gest ritualic de inițiere, "Joi" pentru că "joia e ziua lui Joe, zeul Cerului. Joia este și duminica micuților, a copiilor". În lumina acestui deznodământ neașteptat, inversarea rolurilor celor două personaje devine și ea o expresie metaforică a perspectivei parodice pe care hipertextul o lansează asupra hipotextului care l-a născut. De fapt, în ambele cazuri parti-pris-ul romancierilor ține de domeniul evidenței. Defoe își proteja protagonistul, rămas exilat pe o insulă, modelându-i comportamentul astfel încât să corespundă și chiar să
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
acest gen. Deseori, rescrierea unor texte se petrece în spiritul omagierii modelului, vizând aducerea la zi a lecturilor unor autori canonici, chiar dacă situați la o distanță temporală considerabilă și clasicizați din punctul de vedere esențial al receptării. În fond, romanul parodic, așa cum l-am analizat pornind de la forma antică și până la cea mai apropiată contemporaneității, adică postmodernă, se afirmă întâi drept un depozitar al conținuturilor precedente, modest sau arogant "explorator" prin textele altora. Abia apoi își exhibă cu luciditate caracterul convențional
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Gargantua și Pantagruel, Don Quijote, Candid sau optimismul, cum sunt astăzi Evanghelia după Iisus Hristos, Vineri sau limburile Pacificului, Cavalerul inexistent ș.a. Postularea unor adevăruri etern valabile nu se dovedește întotdeauna rodnică în spațiul parodiei literare. "Orice repetiție este de natură parodică", iată o afirmație pe care am întâlnit-o nu o dată de-a lungul bibliografiei parcurse și care face trimitere la poziția Școlii Formale ruse. În conformitatea cu aceasta, în literatură nu există nici o operă care să nu adopte măcar o
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
acționează și scrie, adoptând masca totalei credibilități și întinzându-i o "aurită" capcană cititorului naiv. Totuși, în calitatea lor de "repetiții transcontextualizate", cum le numea Margaret Rose, metaficțiunile sunt posibile doar grație intertextualității și finei ironii la adresa hipotextului. Astfel, romanul parodic funcționează de multe ori ca metaroman, conținându-și propria critică. Nu sunt puține cazurile în care romancierii se autopastișează, introducând episoade burlești ale povestirii principale și autoironizându-se (Cervantes, Voltaire, Calvino). Multiplicarea incipiturilor și a finalurilor romanești are și ea, în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de semnalarea, prin procedee specifice, a distanței ideologice și artistice între "copie" și "original". A vorbi deschis despre "denudarea" procedeului folosit în parodie nu mai miră astăzi pe nimeni căci, în lipsa deconspirării mijloacelor utilizate, în lipsa exhibării regiei interioare, orice roman parodic riscă acuza plagiatului. Parodia se găsește într-un proces de continuă și dinamică redefinire, hipertextul zilelor noastre fiind pus în postura redimensionării o dată cu apariția unor forme noi de literatură. Experimentele literare care au făcut posibilă existența poeziei sau a prozei
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
sau a prozei digitale nu exclud parodia: în fond, cartea scrisă în comun, interactiv, în fața unui computer și acceptând parteneriatul cu necunoscuți de care te leagă o rețea este tot o formă orgolioasă de antiliteratură care-și conține propriii hibrizi parodici. Altfel, simpla renunțare la fixarea textului între coperțile unui volum nu ni se pare suficientă pentru a garanta susținerea sa, pe mai departe, prin lectură și rezistența lui la perimarea temporală, condiții încă valabile de impunere a operei literare, alături de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
of the above mentioned coordinates was missing. The four big chapters of the book present in fact the diachronic evolution of a concept that is still controversial. In the introductory section of this book, entitled "The Romanian Parody versus the Parodic Novel. For a Reconsideration of the Parody Today", Livia Iacob exposes certain ways of understanding for the parody in different historic periods, militating for the supremacy of the first term. In the chapter "The Literary Parody in the Ancientry. The
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
place during the Renaissance period and she brings into discussion the belletristic texts known as Gargantua and Pantagruel, respectively The Ingenious Gentleman Don Quixote of La Mancha. These works illustrate those famous cases where the models are obviously exceeded, the parodic replies becoming real pieces of art. The 20th century, the subject of the fourth chapter of the thesis, is a privileged one, both because now we assist to the true proliferation of parody, which became an essential concept within the
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Practices to the Postmodern Theories", Livia Iacob investigates, through observations corresponding to the announced intentions, the way in which the novel recovers, adjudges and then re-uses the thing that the modernism used to negate, rupture and contest. Concluding that the parodic novel, analyzed from its antique form up to the most appropriate form of the contemporary period, meaning the post-modern period, first affirms itself as a depository of the previous contents, modest or arrogant "exploratory" through the texts of others. Then
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
exclude the parody: in fact, the commonly written book, in an interactive manner, in front of a computer and accepting the partnership with strangers connected to you by a network is another self-glorious form of anti-literature that contain its own parodic hybrids. Thus, the simple renouncing to the fixation of the text between the covers of a book does not seem enough to guarantee its future support through reading and through its resistance to the temporal decay, which are still valid
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lui Mircea Ivănescu la Editura Univers, București, 1984, vol. I-II), parodie declarată (și magistral concretizată la toate nivelurile: personaje, atmosferă, stil, scriitură etc.) la Odiseea homerică. 64 Amintim aici cazul deosebit de interesant existent în literatura latină, care "crea dublete parodice la toate momentele religiei și ale cultului bisericesc. E vorba de așa-numita parodia sacra, unul din fenomenele cele mai originale ale literaturii medievale. E perpetuată tradiția râsului pascal liber (risus pascalis), dar se deslușesc și unele ecouri ale saturnaliilor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ale cultului bisericesc. E vorba de așa-numita parodia sacra, unul din fenomenele cele mai originale ale literaturii medievale. E perpetuată tradiția râsului pascal liber (risus pascalis), dar se deslușesc și unele ecouri ale saturnaliilor romane. Posedăm astfel numeroase liturghii parodice (s.n.): Liturghia jucătorilor, Liturghia bețivilor, Testamentul porcului, Testamentul măgarului" (Mircea Doru Lesovici, "Modul parodic", în Ironia, Editura Institutul European, Iași, 1999, pp. 135-136). 65 Hans Robert Jauss, "Modele de interacțiune în identificarea cu eroul literar", în Experiență estetică și hermeneutică
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mai originale ale literaturii medievale. E perpetuată tradiția râsului pascal liber (risus pascalis), dar se deslușesc și unele ecouri ale saturnaliilor romane. Posedăm astfel numeroase liturghii parodice (s.n.): Liturghia jucătorilor, Liturghia bețivilor, Testamentul porcului, Testamentul măgarului" (Mircea Doru Lesovici, "Modul parodic", în Ironia, Editura Institutul European, Iași, 1999, pp. 135-136). 65 Hans Robert Jauss, "Modele de interacțiune în identificarea cu eroul literar", în Experiență estetică și hermeneutică literară, Editura Univers, București, 1983, p. 301. 66 Idem, p. 300. 67 Hutcheon, Linda
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
grossière. Une parodie de procès", în Le Petit Larousse, Dictionnaire encyclopédique, Larousse, Paris, 1993. 77 Reținem totuși de aici punerea în oglindă a definițiilor date fenomenului de către doi parodiști, Thomas Mann (care pune accentul pe spiritul de negare, considerându-l parodic prin excelență) și G. Topîrceanu ("O încercare mai ușoară în acest gen este parodierea unei bucăți literare anumite. E vorba în acest caz de un soi de parafrază spirituală, în care autorul parodiei abundă în sensul bucății parodiate, bagatelizându-i
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
plus technique, son régime sérieux", în G. Genette, op. cit., p. 43. 79 Oswald Ducrot, Jean-Marie Shaeffer, Noul Dicționar Enciclopedic al Științelor Limbajului, traducere de Anca Măgureanu, Viorel Vișan, Marina Păunescu, Editura Babel, București, 1996, p. 422. 80 Marian Popa, "Modul parodic", în Comicologia, Editura Univers, București, 1975, pp. 147-173. 81 "Modul parodic", în Ironia, Editura Institutul European, Iași, 1999, pp. 136-137. 82 Aristotel, Poetica, ediția a III-a, studiu introductiv, traducere și comentarii de D.M. Pippidi, îngrijită de Stella Petecel, Editura
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
79 Oswald Ducrot, Jean-Marie Shaeffer, Noul Dicționar Enciclopedic al Științelor Limbajului, traducere de Anca Măgureanu, Viorel Vișan, Marina Păunescu, Editura Babel, București, 1996, p. 422. 80 Marian Popa, "Modul parodic", în Comicologia, Editura Univers, București, 1975, pp. 147-173. 81 "Modul parodic", în Ironia, Editura Institutul European, Iași, 1999, pp. 136-137. 82 Aristotel, Poetica, ediția a III-a, studiu introductiv, traducere și comentarii de D.M. Pippidi, îngrijită de Stella Petecel, Editura IRI, București, 1998, p. 80. 83 Fred W. Householder Jr., "Paroidia
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Aussi les appela-t-on parodistes, puisque, à côté du sujet sérieux proposé, ils introduisaient subrepticement d'autres, comiques. La parodie est donc une rhapsodie retournée, qui par des modifications verbales ramène l'esprit à des objets comiques"). 111 Marian Popa, "Modul parodic", în Comicologia, Editura Univers, București, 1975, p. 147. 112 Cf. G.Genette, op. cit., p. 22. 113 Quintilianus, M. Fabius, Arta oratorică, volumul al III-lea, traducere, studiu introductiv, tabel cronologic, note, indici de Maria Hetco, Editura Minerva, București, 1974, p.
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
într-una este înfățișată Andromeda, salvată de Perseu, în cea opusă o femeie goală, scăldându-se într-un eleșteu, pe trupul căreia se încolăcise un șarpe; în ajutorul ei aleargă țărani cu bâte și pietre. Acesta este un evident travesti parodic al primei scene mitologice. Subiectul mitului este transferat în realitatea prozaică. Perseu este înlocuit de țăranii cu arme rudimentare" (în op. cit., pp. 508-509). 130 "While the act and form of parody are those of incorporation, its function is one of
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]