1,641 matches
-
până la 1890 (I, 1985). În viziunea autorului, două ar fi caracteristicile esențiale ale dramaturgiei noastre, expuse în Incursiuni în istoria dramaturgiei române. De la Gh. Asachi la Camil Petrescu (1971): lirismul, în sensul participării „ardente” a creatorului, a „neobișnuitei sale disponibilități pasionale” și polemice, și tendința spre echilibrul clasic al expresiei. Clasicism și romantism în dramaturgia românească (1816-1918) (1973) aduce într-un prim capitol precizări teoretice referitoare la teatralitatea clasicismului, ca expresie concentrată a mimesisului (organizarea convențiilor structurii dramatice, condiția logică a
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
de un camion, iar șocul îi provoacă dezlipirea retinei și orbirea. După repetate operații și ani de nemișcare în pat, răstimp petrecut între disperare și încrederea într-o posibilă vindecare, Ariane descoperă „cealaltă lumină”, valorile spirituale, cunoașterea de sine. Temperament pasional, de o senzualitate nestăpânită, Ariane închipuie eternul conflict între sentiment și rațiune, dorință și etică, hedonism și trăire mistică. În ciuda unui schematism al conflictelor, cartea, întrucâtva înrudită prin situația personajului cu literatura lui M. Blecher, subzistă prin realismul nud, prin
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
de dorință. Erotică sau poetică, transa este specifică artei, „triștilor visători” „nevrozați”, pe care îi îndeamnă, pentru a se vindeca, spre „țări de voluptate”, populate deopotrivă de „fecioare cerșind nervoasele iubiri”, de „flori și poezie”. Amintirea, ca și așteptarea împlinirilor pasionale se petrec între hipnoză și paralizie, mai degrabă ca un îngheț decât ca o debordare de energie. Astfel, anxietatea erotică se estompează, se distilează în vis, ca în Simfonia tăcerii, unde viața pare țesută în singurătate din amintiri, din „gloata
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
vor afla debușeul în polaritatea vechi-nou. Prin breșa formată, conștiința istoricității pătrunde în câmpul literelor, antrenându-l în mecanismul dialecticii actual-perimat și supunându-l mareelor ciclice ale revizuirilor valorilor. Față de momentele anterioare, clasicismul și barocul nu aduc mișcări spectaculoase. Spiritul pasional care animase anterior viața ideii se stinge. Câmpul noțional al literaturii se clasicizează în toate accepțiile posibile. Expresie fidelă a unei instituții culturale oficializate și laice, literatura se disciplinează, capătă demnitate administrativ-didactică. În cel de-al doilea volum al Biografiei
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
pentru a putea aminti de el mai bine. Atunci clipim puternic și îndelung, ca să nu uităm, având astfel senzația că „păstrăm în noi” clipa minunată. Secvența durează o secundă Rezultatul este faptul că relația devine, brusc, mult mai afectuoasă, mai pasională. Și totuși, aparent n-am făcut nimic altceva decât să clipim îndelung. În realitate, însă am arătat că suntem mișcați profund și interlocutorul a văzut acest lucru, l-a perceput, conștient sau nu. Cel care a pus bariere între noi
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
suburbiile orașului Beijing, violența domestică se datorează în principal „consumului excesiv de alcool, frecventării bordelurilor și a jocurilor de noroc”. În ceea ce privește tipul de personalitate, bărbații violenți, potrivit cercetătorului chinez, se împart în cinci categorii: suspicios, violent, tiranic, dependent și pasiv, respectiv pasional și impetuos (tabelul 2). Studiul a mai arătat că, atât în oraș, cât și în suburbii, categoria cel mai des întâlnită a fost cea a bărbaților cu un comportament tiranic. Cât despre soții dependenți și pasivi, aceștia sunt „slabi și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
12 4 3 2 2 2 1 2 1 1 Suburbii 1 2 5 2 8 1 5 1 1 4 Tabelul 2. Tipuri de personalități proprii soților violenți (apud W. Xingjuan, 1999, 1503) Suspicios Violent Tiran Dependent și pasiv Pasional și impetuos Oraș 9 11 6 2 2 Suburbii 3 8 15 3 1 Marianne R. Yoshioka et al. (2001, p. 900) au studiat atitudinea femeilor abuzate de soții lor pe un eșantion de adulți asiatici din SUA. Din eșantionul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în lucrarea Plăcerea gândirii, consacră câteva pagini înflăcărate încântării, comparabilă cu cea dată de relațiile cu o ființă dragă, pe care o simte acela ce se abandonează sublimării. Este vorba, nici mai mult, nici mai puțin, decât de o „investire pasională”. Urcând o treaptă, ajungem la reflecția făcută de un pacient al lui Anzieu (1994): „Se produce un orgasm în gândire”, reflecție prelungită de un comentariu al lui Anzieu însuși: „Producerea unui text depășește orgasmul: ea vizează procrearea unei ființe autonome
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
imuabile. Personajele nu pot deveni „eroi”, creatori de acțiune și destin, ci doar victime, figurând în desfășurări impuse din afară. În romanul Ghiocul (1934), ideea de predestinare e sugerată încă din titlu. Preotul Valeriu Darie luptă să-și reprime structura pasională, dar până la urmă cade în păcat. Personajul - urmărit și în Înălțarea la cer (1938) - este dominat de o etică a ispășirii, retrăgându-se în sihăstrie și murind, simbolic, pe creasta unui munte, cu iluzia „înălțării”. Alternând cu povestea principală, un
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
Iași în timpul războiului. Finci, romanul iubirii ratate a unei adolescente, sufocat de sentimentalism, sau Într-un mirador, încercare, cu ecouri din Duiliu Zamfirescu și Mihail Sadoveanu, de a reconstitui, în tonuri grave, cu un oarecare realism al observației, o dramă pasională, consumată în lumea ce se stinge a proprietarilor rurali, nu ies din zona locului comun. SCRIERI: Urmașii Romei, cu ilustrații de N. Mantu și C. Petrescu, București, 1904; Din lumea gândurilor, București, 1905; Ca fulgu la vânt..., cu desene de
CAÏR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286010_a_287339]
-
Deltei. Se simte din fiecare filă a romanului dragostea lui pentru oamenii al căror chip îl desenează, pentru meșteșugul lor plin de taine, care cere atâta îndemânare, pentru locurile bogate în frumuseți pe care le descrie. Și, cu această dragoste pasională în suflet, scriitorul a pornit a face cunoscută cititorilor săi, viața pescarilor din Deltă, cu greutățile și bucuriile ei, cu razele minunate ale socialismului ce au prins să o lumineze. Păcat că scriitorul n-a izbutit în realizarea intențiilor sale
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe tânărul poet: Tu dârză frunte ți-o aține - Nu te-ntrista de-al lor oprobiu, Să-ncerci mereu să faci mai bine. Să fie nou. Să fie propriu. Iată de pildă cum prin intermediul unei imagini viguroase se comunică indignarea pasională a poetului, revolta sa față de fățărnicia arogantă și spiritul sufocant de care sunt contaminați unii critici: Alt mers decât în cărucioare Nu vor, betegii, să permită: Și gem, de supralicitare... Și mor, de papagalicită... Cititorul salută în această poezie mai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
golanul princiar cum îl denumea Marx. Chiar masca gravă de fier a lui Bismark se năruie sub apostrofa lui Marx care dezvăluie aplicațiile intime ale junkerului prusac, gata, de îndată ce nu mai e preocupat de intrigile sale războinice, să se întoarcă pasional la vechea meserie, atât de adecvată calibrului său intelectual de colaborator la Kladderadatsch (Gazeta humoristică trivială berlineză). (...) Stilul operelor lui Marx se caracterizează printr-o extraordinară varietate și putere de adaptare”. 6. Vezi partea anterioară, nota 44 și contextul. 7
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
I. Hausherr, La méthode d’oraison hésychaste, Roma, 1927. Viața și Învățătura..., op. cit., pp. 32-53. Filocalia..., București, 1999 (ediția a doua). Vol. XI b, col. 1735-1818. Între poziția palamită a lui Stăniloae și cea antipalamită a lui Jugie (ambele foarte pasionale) se cuvin citate lucrările lui J. Meyerdorff, Introduction à l’étude de Grégoire Palamas, Paris, 1959 și Y. Spiteris, Palamas: la grazia e l’esperienza, Roma, 1996, ca exemple de echilibru și fair play teologic. Grupajul din Istina Își propune
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Subliniem Însă faptul că aceasta este o experiență sufletească și morală pur interioară, care se derulează În planul conștiinței subiectului. Ea este unică și individuală. În plus, o regăsim destul de frecvent În cursul unor stări psihopatologice, cum ar fi delirurile pasionale, stările delirant-halucinatorii, stările de transă isterică, epilepsie, intoxicațiile cu droguri halucinogene (mescalină, psylocibină, LSD-25Ă. Fericirea Dacă plăcerea este localizată predominant somatic, iar bucuria este o experiență sufletească complexă, starea de fericire este, În primul rând, un sentiment, o experiență morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
completare reciprocă a doi parteneri. Iubirea dintre părinți și copii se bazează pe atracția parentală, pe identificarea proiectivă a fiecăruia În celălalt. Este relația de continuitate a părinților În și prin copii, precum și apartenența copiilor la părinți. Iubirea este atracție pasională, spre deosebire de prietenie, care este o atracție simpatetică. Iubirea Încălzește inima și alimentează imaginația. Ea este o intimitate care se consumă fizic și sufletește Între doi parteneri. Din acest motiv, spre deosebire de prietenie, În cazul iubirii, corpul persoanei are o participare directă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Timpul este proba prieteniei. Iubirea, dominant emoțională la Începutul ei, se va transforma treptat În prietenie, prin pulsiunile inițiale devenind sentimente morale. Ca și prietenia, iubirea este capabilă de sacrificii. Dar sacrificiul În iubire este dat de Însoțire. Toate cuplurile pasionale au un sfârșit tragic: Abéloise, Tristan și Isolda, Francesca da Rimini și Paolo Malatesta, Romeo și Julieta, Othelo și Desdemona, Phedra și Hypolit etc. Sunt și cupluri ideale În care iubirea este salvatoare. Este cazul lui Dante și Beatrice și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
II. Tipurile active Grupa acestor tipuri psihomorale se raportează la funcțiile inconștientului, proiectându-se către viitor. Ele privesc realizarea, satisfacerea pulsiunilor primare ale individului, precum și descărcarea tendințelor agresive ale acestuia. În cadrul tipurilor umane active se disting următoarele forme: 1. Tipul pasional Acesta este tipul aventurierului care sondează necunoscutul. Neliniștit și instabil, el este Într-o permanentă mișcare, e mobil, agitat, dornic de a pleca, de a căuta, incapabil de a se putea fixa Într-un loc anumit. Acest tip psihomoral este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
tuturor, pacea universală, bunăstarea generală etc. Ca și tipul aventurierului, tipul revoluționarului se situează În centrul acțiunilor pe care le Întreprinde. Ei impun schimbarea. O schimbare care să corespundă Însă dorințelor proprii, și nu intereselor colective. Sunt tipuri egoiste și pasionale, care ilustrează pulsiunile nconștientului, refuzând prezentul și proiectându-se În viitor. Aceste aspecte sunt reprezentate sintetic În schema ce urmează: Tipul educatorului (conservator, orientat către trecut, este sub influența supraeuluiă Tipul eroic (Împlinește valorile ideale ale supraeuluiă EUL Tipul aventurier
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a menține starea de ordine și de echilibru este caracteristică tipului altruist al educatorului și psihoterapeutului; că nevoia de a se elibera, de a fugi, de a sonda și de a descoperi necunoscutul, depășind realitatea imediată, actuală este caracteristică tipului pasional al aventurierului care e Într-o căutare permanentă, mânată de curiozitatea necunoscutului; dă nevoia de schimbare, de răsturnare a ordinii, mergând până la conflicte sau confruntări violente care neagă orice valoare și orice fel de sistem formal ce se opune tendințelor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
morală Plecând de la caracteristicile comune, atât din punct de vedere psihologic, cât și moral, am preferat să delimităm patru tipuri umane În sfera psihologiei morale, și anume: tipul altruist (educatorul și psihoterapeutulă, tipul egoist (revoluționarul nihilist și bovaricul visătoră, tipul pasional (aventurierul și descoperitorulă, tipul idealist (eroul și sfântulă. Întrucât se disting mai multe tipuri umane În psihologia morală, elementele care le definesc și totodată le caracterizează trebuie menționate explicit Înainte de a trece la descrierea lor. Acest lucru este deosebit de important
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de a se elibera, de a fugi, de a evada, dorința de căutare sunt proprii acțiunilor idealiste; dă nevoia de a domina, de a fi ascultat de ceilalți, de a influența și de a-și impune voința celorlalți este specifică pasionalului. Din combinarea acestor pulsiuni ale supraeului cu elementele constructive ale persoanei și vieții acesteia, se pot deduce natura tipurilor psihomorale umane. În sensul acesta, am distins patru grupe de tipuri umane, fiecăruia corespunzându-i câte două tipuri psihomorale, pe care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
al lumii, bovaricul Își proiectează visele sale utopice asupra propriei vieți și asupra celorlalți, totul fiind Însă circumscris În câmpul imaginației. Ambele tipuri sunt incapabile de a evalua corect realitatea, lumea, oamenii, pe care nu le pot Înțelege. 3. Tipul pasional include tipurile psihomorale al aventurierului și pe cel al descoperitorului. Aceste tipuri sunt caracterizate de dorința de libertate, nevoia de schimbare, prin căutare, dorința de a evada din realitate În necunoscut, dorința de a experimenta activități noi. Aventurierul este orientat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
primul rând ordinea și disciplina, spre deosebire de tipurile grec și latin care aspiră către libertate. Tipul slav Tipul slav are o complexitate particulară, se apropie de tipul german, dar este opus acestuia ca sistem de valori. Acest tip uman este tenebros, pasional, sfâșiat de patimi, cultivând suferința ca pe o condiție și nevoie a mântuirii. Spre deosebire de tipul german care cultivă valorile morale și aspirațiile supraeului, așa cum le vedem la Zarathustra lui Nietzsche, tipul slav cultivă pasiunile abisale ale inconștientului, asemenea lui Raskolnikov
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
caracteriale ale oamenilor, având prin acest rol de caricaturizare o funcție de catharsis social. Însuși Nebunul, ca personaj comic are aspectul unei caricaturi umane care distrează asistența dar strecurând Însă În acest context și elemente critice morale. că Nebunul ca personaj pasional este creația epocii romantice. Personalitatea lui Îl Împinge la acte de imoralitate, la suicid sau la crimă. Toate cele trei tipuri prezentate mai sus sunt stigmatizate fizic, pentru a se sublinia amoralitatea lor. Acestea sunt personaje „la vedere”, care circulă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]